Filmul este descris ca o melodrama. OK, melodrama si este, dar atat de interesanta. Tema e, ca in orice melodrama, un baiat iubea o fata...nuuuu, in melodramele coreene o fata e iubita de doi, trei, chiar mai multi baieti sau un baiat e iubit de mai multe fete si doar o singura persoana e aleasa, celelalte raman cu buza umflata.
Cum se intampla cel mai adesea in povestile de dragoste, de la Cenusareasa incoace, apar bineinteles complicatii datorate pozitiei sociale diferite ale protagonistilor. Desigur ca intr-o societate in care persista pana in zile noatre acest atat de odios, dupa parerea mea, obicei al casatoriilor fortate, povestea Cenusaresei (in cazul nostru e vorba de un baiat) ramane o poveste.
Mai intervin aici si fidelitatea fata de prietenul cel mai bun, si un soi de Cirano de Bergerac (poate o sa va povestesc si cum am fost si eu un fals Cirano de Bergerac candva, dar cu o alta ocazie) dar frumusel si simpatic foc, si un soi de santaj sentimental, si...istoria se repeta, din fericire cu un happy end mult dorit. Filmul este f bine interpretat, de altfel rar mi-a fost dat sa vad interpretare proasta in filme sau seriale coreene (as cita ca ex de interpretare criticabila mult laudatul si iubitul serial Boys Before Flowers), metoda flash-back-urilor e folosita cu inteligenta...ce s-o mai lungesc, filmul mi-a placut f mult si va invit sa il vedeti.
Partea I aici http://www.youtube.com/watch?v=gvwbe9xCDcs&feature=related
Partea II aici http://www.youtube.com/watch?v=9SOK6RGmXgg&feature=relmfu
Ce m-a intrigat pe mine a fost razboiul in care a participat, in partea II-a, Joon-ha.
Am citit in comentariile de pe you tube ca e vorba de Vietnam, dar habar nu aveam in care dintre razboaiele din aceasta nefericita tara a fost implicata armata sud-coreeana. (de fapt a fost implicata si cea nord-coreeana, dar nu despre asta e vorba in film) Mai ales ca epoca parea contemporana, judecand dupa manifestatiile prodemocratice impotriva carora dictatorul a luat masuri atat de drastice. In mod evident nu era vorba de Generalul Chun Doo-hwan. pentru ca in mod sigur demonstratia din film ar fi avut loc in Gwangju, unde Gwangju Democratization Movement. a fost innabusita in sange.
Am presupus, judecand dupa uniformele din film, ca ar fi vorba de razboiul Indochino- Francez, in care trupele colonialiste franceze, care invadasera Indochina (si deci si Vietnamul) dupa infrangerea japonezilor in al doilea razboi mondial au fost la randul lor infrante, inainte ca sa se declanseze razboiul din care americanii ar fi trebuit sa invete o dureroasa lectie inaintea invadarii Irakului.
Numai ca cele doua evenimente, demonnstratia anti-dictatoriala si razboiul indochinez nu se coroborau in nici un fel. Si atunci iata ca dragul de Google, care iti raspunde la aproape orice intrebare daca stii ce cuvinte cheie sa folosesti si daca raspunsul se afla pe net in acele parti unde Google are acces, m-a lamurit.
Este vorba de razboiul in care au fost implicati americanii. Primul presedinte al Republicii Coreea, Syngman Rhee s-a oferit sa trimita trupe in Vietnam inca din 1954, dar Americani au declinat oferta. In 1965 Primul Ministru al Vietnamului de sud, Nguyen Cao Ky, a cerut ajutor Coreei de sud in lupta impotriva comunistilor. Acesta a fost oferit, la cererea USA, de catre Presedintele Park Chung Hee, in ciuda unei largi opozitii din partea partlamentului si a opiniei publice.
Si asa am ajuns din nou la film, actiunea din secventele amintite petrecandu-se in timpul dictatorului Park Chung Hee, care a fost asasinat si in locul lui a venit la putere Chun Doo-Kwan (epoca e descrisa amanuntit in serialul sud-coreean Giant). Desigur, fiind vorba de o melodrama, in film se pune accent pe latura sentimentala, pe refuzul lui Joon Ah de a renunta la un obiect atat de pretios ca medalionul primit de la iubita lui, chiar daca asta insemna sa isi riste viata. Totusi e meritul scenaristilor ca nu s-au limitat la atat si au aratat si latura real eroica a personajului, care si-a salavat cu ocazia asta un camarad ranit, ca si meritul regizorului ca m-a facut sa imi sara inima din piept gandind ca asta a fost sfarsitul personajului.
Imaginile de mai jos provin din alt blog.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu