Nu citesc ziare

In frenezia care a urmat zilelor din decembrie 89 (ce vreti, manifestatiile de la Cairo imi readuc in memorie acele zile, mai ales ca in Piata Tahrir Mubarak era amenintat ca va sfarsi precum Ceausescu) mai toata lumea citea ziare. Cel mai popular in anumite medii era cel din "anumita parte a presei", vorba primului nostru presedinte post decembrist, anume ziarul Romania Libera. Ba chiar in iunie 90, pe vremea Mineriadei de trista amintire redactia acestui ziar a fost luata cu asalt, iar inca mai inainte, dupa demonstratia fesenista din 26 ianuarie, o demonstratie antidemocratica ("demonstratia" celor pro Mubarak de miercurea trecuta semana destul de bine cu cea despre care vorbesc) care a fost destinata sa alunge din Piata Victoriei pe cei care nu erau de acord cu participarea organelor de stat care preluasera puterea si care se intitulau FSN ca partid politic la alegeri, cei care stateau la coada la ziare (nu va puteti imagina voi, cei mai tineri, cat de mari erau acele cozi) spuneau "daca apare Romania Libera e semn ca democratia mai are o sansa in tara asta".

Apoi treptat, treptat, au inceput sa capete din ce in ce mai mult glas cei care aveau mare experienta in materie de pupincurism iar presa a inceput sa se divizeze si sa devina mai putin credibila, iar cozile la ziare s-au subtiat pana la disparitie. Ce mai inseamna azi presa stiti cu toti, nu mai trebuie sa spun eu. Din diverse motive dintre care cele mai importante sunt aparitia multor canale de stiri precum si a internetului in casa mea am incetat sa mai cumpar ziare, de citit citesc din cand in cand "Lumina", pt ca il primesc cadou. Sunt insa abonata la Stiri.rol.ro dar si acolo de cele mai multe ori citesc numai titlurile, dar nu cele mondene care mi se par, in cel mai bun caz. ridicole. Azi am vazut un titlu interesant, "Top 10: cele mai bune armate din lume", preluat de pe Romania Libera si asa am ajuns la alt articol, pe care il voi copia fara rusine, Confuzii culturale: ce credeai ca stii dar nu e adevarat.

Dar mai intai am sa copiez textul unui cantec scris si interpretat de Alexandru Andries, Presa Libera. Daca vreti sa-l ascultati puteti merge pe Trilulilu:

Presa liberă

Zece ziarişti pe spinarea mea se-mbogăţesc:
Scot zece ziare şi eu le cumpăr şi le citesc.
Unul s-a-ncurcat într-un articol cu prea mulţi morţi şi prea puţini terorişti,
Asa că din prima au rămas doar nouă ziarişti;

Nouă ziarişti, nici unul nu se lasă,
Îmi fură din timpul de lucru, îmi fură ora de masă.
Unul, luat de val, dă mult prea tare în comunişti,
Şi, pînă să ştii exact ce se-ntîmplă, sînt de fapt opt ziarişti !

Opt ziarişti zeloşi continuă în felul lor:
Vor şi-o bucăţică mică din timpul meu din dormitor...
Femei frumoase şi dezbrăcate, prin pagini împrăştie şoapte,
Da-s aşa de prost tipărite că ziariştii rămîn doar şapte.

Şapte ziarişti glumesc, nici unul nu pune frînă,
Şi-o ţin tot într-o glumă şi-un rîs aproape-o săptămînă,
Pînă unul glumeşte despre fata cuiva care cumpără terenuri şi case...
Şapte ziarişti au fost, acum sînt şase.

Şase ziarişti încep să facă anchete
La alimentară, la punctul de vamă, la căminul de fete...
Descoperă unii că la primărie se dau casele tot la colonei...
Patru ziarişti spun "Noi n-am fost şase ?" Unde-or fi doi dintre ei ?

Patru ziarişti dau din coate, mă vor al lor neapărat;
Pe unul îl cheamă Petre şi-aproape m-a cîştigat,
Dar Petre îl cheamă şi pe primul-ministru, dacă se-ncurcă cumva între ei ?
Nu, nu, nu, cel mai sănătos lucru e să rămînă doar trei !

Trei ziarişti îşi zîmbesc, parcă-parcă-au mai scăpat din jug,
Concurenţa s-a mai înmuiat, hîrtie acum din belşug;
Uite însă că scapă un articol despre noi şi marile puteri:
Ziariştii, ca prin farmec, rămîn doar doi, fiindcă-n strofă apar mineri !

Doi ziarişti au ajuns la cuţite, se bat în cuvinte tăioase,
Îşi dau peste ochi, îşi dau peste gură, îşi dau reciproc la oase,
Se fac presiuni, se luptă la sînge, e permis orice fel de atac
Şi-aşa se face că un ziarist e chemat la domnul Chiţac.

Un ziarist e-n sfîrşit fericit, are zece ziare de făcut,
Ce dacă toate arată la fel ? Asta am mai avut !
Chiar ne place aşa, dacă vreţi să ştiţi, cînd oare o să ne-nvăţăm minte ?
Pe prima pagină, Preşedintelui ţării, Omagiu fierbinte !

Uraaaaaa! Uraaaa! Uraaaa !

 M-am decis sa copiez acest articol pt ca si eu am facut unele din aceste confuzii.


Confuzii culturale: ce credeai că ştii, dar nu e adevărat

Aţi avut vreodată vreo certitudine referitoare la un reper cultural, care să se dovedească apoi greşită? Siteul listverse.com inventariază 10 plus una astfel de erori, des întâlnite.

Greşeala: Uniunea Sovietică sărbătorea Revoluţia din Octombrie în octombrie.
Explicaţia: deşi bolşevicii au preluat controlul ţării în 25-26 octombrie 1917, una dintre primele schimbări pe care le-au instituit a fost trecerea de la calendarul Iulian, pe stilul vechi, la calendarul Gregorian. Astfel, desfăşurătorul zilelor a fost dat înainte cu 13 zile, mutând sărbătorirea  "Marii Revoluţii Socialiste" în luna noiembrie.

Greşeala: Afirmaţia, perpetuată de-a lungul secolelor, că regele George I al Marii Britanii, de origine germană, vorbea cu membri cabinetului său în limba natală sau în engleză.
Realitatea: George I, rege între 1714 şi 1727, nici nu vorbea engleză, în timp ce cabinetul său nu ştia germană. Aşa că de comunicat, s-a comunicat în franceză.

Greşeala: Vasul Titanic, considerat prima navă care a cerut ajutor folosind codul "SOS".

Ce s-a întâmplat de fapt: prima navă care transmis un "SOS" în apele internaţionale a fost Niagra, de provenienţă franceză, în 1908, cu patru ani înaintea tragediei Titanicului.

Greşeala: Preşedintele american John Kennedy a fost primul om care a rostit îndemnul "nu întrebaţi ce poate ţara voastră să facă pentru voi, ci întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţara voastră".

Realitatea: politicienii americani au avut întotdeauna obişnuinţa de a "fura" expresii memorabile. Kennedy îl plagiase pe scriitorul libanez Khalil Gibran, care folosise îndemnul respectiv pentru a mobiliza cât mai mulţi libanezi împotriva stăpânirii otomanilor. Înaintea lui Kennedy, preşedintele Abraham Lincoln a reprodus celebra expresie "un guvern al poporului, din popor şi pentru popor" din prefaţa unei Biblii de secol al XIV-lea.

Greşeala: Invenţia penicilinei, atribuită lui Alexander Fleming.

De fapt: deşi Fleming a fost cel care a descoperit că humusul Penicillium notatum are proprietăţi antibacteriene, Howard Florey şi Ernst Chain au reuşit să purifice compusul astfel încât să poată fi folosit de oameni.

Greşeala: Descoperitorii ADN-ului (acidul dezoxiribonucleic) au fost Watson şi Crick.

Cum au stat lucrurile: James Watson şi Francis Crick au primit într-adevăr Premiul Nobel graţie ADN-ului, însă numai pentru că au prezentat un model de ADN care reunea toate descoperirile anterioare pe acest subiect. Astfel: cel care a descoperit acidul este Friedrich Miescher, apoi oamenii de ştiinţă Avery, MacLeod şi McCarty au făcut legătura cu ereditatea, pentru ca Rosalind Franklin să expună difracţia ADN-ului.

Greşeala: Mouton-Rothschild este un vin de Bordeaux de primă mână.

Clasificarea reală: s-a făcut în 1855, iar Mouton-Rothschild nu a intrat în primele patru clase, stabilite ca fiind Lafite-Rothschild, Latour, Margaux şi Haut-Brion. De atunci, Mouton-Rothschild s-a identificat prin motto-ul "Pe primul loc nu pot fi. Pe al doilea nu vreau să fiu. Sunt Mouton".

Greşeala: Faxul a fost inventat după telefon.
De fapt: în 1876, atât Alexander Bell, cât şi Elisha Gray au înregistrat propriile versiuni de telefoane, însă primul fax a fost patentat în 1848 de către Frederick Bakewell, iar, în 1861, Giovanni Caselli a inventat un aparat similar, de o calitate superioară.

Greşeala: Albert Einstein a fost un elev slab.

Realitatea: cercetătorul american care s-a documentat asupra situaţiei şcolare a lui Einstein a omis să ia în considerare schimbarea sistemului de notare. Cât timp a fost Einstein la şcoală, notarea s-a făcut de la 1 la 6, 1 fiind nota cea mai mare. Însă, după anul în care celebrul om de ştiinţă a absolvit, sistemul a fost inversat, 6 devenind nota cea mai bună.

Cineva aduce o corectie la aceasta afirmatie spunand ca "sistemul de notare in Germania a ramas si este si la ora actuala acelasi: adica de la 1 la 6, 1 fiind cea mai buna nota ! "
Greşeala: Urşii Panda mănâncă doar bambus.

Adevărata dietă: omnivoră, ceea ce înseamnă că urşii Panda ar putea să mânânce şi animale mici sau chiar stârvuri. Se limitează la bambus pentru că sunt prea înceţi să vâneze şi, într-un veritabil cerc vicios, sunt prea înceţi pentru că bambusul oferă puţină energie

Greşeala bonus: Statele Unite sunt singura ţară care foloseşti unităţile de măsură picior, galon, livră şi grad Fahrenheit.

De fapt: sistemul arhaic de măsurare, moştenit de americani de la britanici, mai este folosit şi de Liberia, stat înfiinţat de foşti sclavi americani. De asemenea, vechiul sistem britanic este încă în vigoare în statul asiatic Myanmar (fost Birmania), colonie engleză în trecut.