Pt cei care isi amintesc f bine ce a urmat dupa "Tezele din Iulie" ale lui Ceausescu, proaspat reintors din China marea schimbare din decembrie 89 s-a tradus in special prin libertatea de opinie.
Dar sa recapitulez ce au insemnat tezele despre am amintit. Acestea se doreau, nici mai mult nici mai putin decat o "Revolutie culturala" (pt cei f tineri: in China la un moment dat s-a pornit o prigoana atroce impotriva a tot ce era caracterizat drept cultura decadenta, singurul mod de "cultura" trebuia sa fie in slujba clasei muncitoare, intelectualii trebuiau "reeducati" prin trimiterea la efectuarea de munci necalificate, ca sa le iasa din cap ideile neconforme cu propaganda comunista) dar colorata cu puternice accente nationaliste.
Pe scurt in orice domeniu artistic preponderente trebuiau sa fie operele romanesti (sa nu se editeze carti de scriitori occidentali, de ex) si abia apoi cele din tarile socialiste. Aceasta era valabil in literatura, muzica, cinematografie, televiziune. Se incerca inchiderea creatorilor si difuzorilor de arta in interiorul lagarului socialist.
Nu e de mirare ca imediat dupa 89 massmedia a cunoscut o dezvoltare fara precedent. Nu stiu cum a fost la tara, dar in orase ziarele se citeau cu frenezie ba chiar se putea sti de partea cui esti, a organizatiei de partid si de stat numita FSN sau a firavei opozitii numai dupa ziarul pe care il tineai in mana.
Imi amintesc ca mergeam cu metroul la o manifestatie ProBasarabia si Bucovina (si ce necajiti am fost cand am apreciat cat de putini eram, maximum 5000 de oameni) si aveam in mana ziarul Timpul, un domn mai in varsta a intrat bucuros in vorba cu mine tocmai pt ca a inteles, privind ziarul, ca aveam aceleasi idei despre faptul ca romanii din Basarabia sunt fratii si surorile noastre.
Radiourile au cunoscut de asemenea o mare efervescenta iar ulterior si televiziunile. Cand au inceput sa apara, la inceput timid, televiziunile independente (SOTI, prima televiziune independenta, dar repede deturnata de la scopul ei de tovarasi bine pregatiti la scoli de partid si securitate, nu avea mijloace materiale si era difuzata tarziu in noapte pe frecventele televiziunii de stat) au inceput si talkshowurile.
Nu cred ca a uitat cineva de succesul pe care il repurta Marius Tuca seara de seara, nici de showurile megalomaniace ale lui Florin Calinescu, cel care se pretindea detinatorul tuturor solutiilor economice si sociale, autoconsiderandu-se cel mai inteligent si mai priceput dintre toti cei aflati in platou, dar care atunci cand a capatat o televiziune pe mana, Tele 7abc, la care si-au inceput cariera Teo Trandafir, Mircea Badea, Vlad Petreanu, Urania, fiecare dintre ei dovedindu-se profesionist in felul sau ulterior, a adus-o la faliment fiind acum decedata fara drept de apel.
Mi-am amintit de toate acestea atunci cand am fost invitata sa fac si eu o dedicatie pt cei dragi si am ales un cantec de Dinu Olarasu. Spunea Misaki in comentariu ca nu stia nimic despre acest cantautor. Poate n-as fi stiut nici eu (desi melodia "N-ai nevoie de foarte multe" a fost f promovata, in special pe Romania Actualitati) daca Marius Tuca nu l-ar fi invitat intr-o seara la un talk-show si nu l-ar fi facut sa-si deschida inima si sa ne daruiasca noua, privitorilor, un recital cu totul deosebit.
Am cautat Cdurile lui si nu le-am gasit, acum am gasit o multime de cantece pe You Tube, dar omul are nevoie si de cumparatori de discuri, pt ca prea putina lume isi permite sa faca munca voluntara in acest domeniu.
O alta seara de neuitat am trait la un post care exceleaza prin prost gust si influienta negativa asupra publicului, OTV. I-am iertat atunci lui Dan Diaconescu multe din derapajele de moralitate pt ca i-a permis lui Pavel Stratan nu numai sa cante, dar sa ne si povesteasca, in graiul lui molcom si sfatos, cuceritor, cum si-a compus melodiile pe care ni le-a oferit in acea seara.
Odata cu aparitia canalelor dedicate stirilor talk-showrile si-au diluat esenta, transformandu-se de multe ori in adevarate mori de cuvinte. Dar tot ma mai uit din cand in cand, cum s-a intamplat in seara trecuta, cand am navigat intre canalele obediente ambilor candidati (ca romanul, impartiala) si la un moment dat am constatat ca una din televiziunile mogulilor criticati de actualul presedinte il desfiinta pe candidatul pe care se presupunea ca l-ar fi sprijinit in campanie (desi cine o asculta pe "Coana Zoitica"= Ema Zoicescu sau pe Cristina Shincai ar fi ghicit ca nu-l agreeaza de loc, au contraire, iubirea lor fiind mandrul carmaci)
iar cealalta, a mogulului bun, care a devalizat Bancorexul si a cumparat Intercontinentalul cu bani"de unde trebuie" (cf propriei declaratii) facand avere din vanzarea unui televizor (ma rog ,e celalalt frate, dar ambii au dat bani pt aceeasi branza) isi critica propriul sustinator, pardon, candidat.
2 comentarii:
Eu sunt prea tanar ca sa tin minte prea multe talk-show-uri, insa tot observ o diluare a continutului. Partea buna e ca presa are mai multa libertate decat in anii '90. Partea proasta e ca nu prea e impartiala. Dar na... macar daca am ajunge ca americanii. Sa se sutina pe fata si declat, insa sa existe si obiectivitate.
Presa impartiala=oximoron. Ziaristii sunt si ei oameni, in plus unii castiga si ei o paine.
De aceea eu cred ca presa era mai libera in anii 90, desi Andries avea un cantecel despre 10 ziaristi care spun acelasi lucru.
In anii 90 Cristoiu ne-a anuntat ca exista o gaina care face pui vii :D
Asa a luat nastere Evenimentul Zilei, cel despre care asta seara remarca marinelul ca i-a fost "semper fidelis"(desigur el nu a folosit cuvinte atat de elevate :))
Trimiteți un comentariu