Leapsha

In seara asta, dupa o zi istovitoare, eram hotarata sa nu scriu nimic pe blog. Dar am primit un comentariu incitant:

Oana S. spunea...
Primiti cu leapsa?:)Suntem inconjurati de tot felul de oameni. Cu unii ne petrecem mare parte din viata, cu altii ne intersectam din intamplare si uitam ca i-am intalnit.Nu am pretentia ca am inventat apa calda. Nici cuvinte mari, precum "recunostinta" sau "altruism. Nici macar leapsa pe bloguri. Doar ca sunt momente in viata in care simti nevoia sa te asezi cu capul in maini pe banca lui Iona din mijlocul marii, sa te reanalizezi si sa multumesti cuiva pentru ceea ce esti, lasand la o parte bariere impuse de timp, mandrie, principii, concurenta. Care sunt cei cinci oameni care, direct sau indirect, v-au ajutat sa deveniti cea de azi?

Am vazut multe lepshe pe bloguri dar nu am fost tentata sa raspund fie pt ca altii tocmai dadusera raspunsurile pe care le-as fi dat si eu, fie pt ca erau prea multe intrebari, fie pt ca semanau prea mult cu oracolele din liceu. Dar fiind vorba de o singura intrebare m-am decis sa raspund aici, si nu acolo,l a Perla de apa dulce.

Grea intrebare, mai ales pt varsta mea, pt ca evident au fost f multe persoane care mi-au influientat felul de a ma comporta si poate chiar de a gandi. Bineinteles ca in formarea mea un rol f important l-au avut parintii si familia, precum si profesorii, dar eu cred ca cel mai mult m-au ajutat cei care au constituit pt mine exemple negative, determinandu-ma sa-mi doresc sa nu fiu niciodata asemenea lor: rauvoitorii, barfitorii, egoistii sau cei care se baga in sufletul tau, poate cu bune intentii, dar cu pretentia ca stiu ei mai bine decat tine ce ai de facut, Ciupercutza stieeee!. Poate n-am reusit totdeauna in acest sens.

M-au mai influientat si ajutat mult cartile citite: Cosbuc si Toparceanu, poetii mei preferati m-au ajutat sa privesc de multe ori cu umor cele ce ma inconjoara, Efremov m-a ajutat sa apreciez fantezia si imaginatia, Camus m-a ajutat sa gasesc un sens vietii chiar si cand parea ca nu are sens. M-au mai ajutat si alti scriitori, prea multi ca sa-i mai pomenesc aici.

M-au ajutat si pictorii, in special figuristii, Aivazovski pt ca a raspuns dragostei mele pt mare si cand mi-a fost dor de ea dar nu puteam sa merg s-o vad mi-a alinat dorul, Vasarely pt ca m-a ajutat sa indragesc pictura abstracta, f popularul Boticelli m-a ajutat sa apreciez si mai mult gratia umana si frumusetea naturii, Bruegel "de catifea" m-a ajutat sa indragesc si mai mult florile. Sunt multi si pictorii care m-au ajutat sa devin ceea ce sunt.

M-au ajutat si filmele vazute; "Raidul vargat", o comedie sovietica avand ca protagoinisti si niste lei si tigri, "Un barbat si o femeie" al lui Lelouch (nu-miplace sa vad un film de mai multe ori, dar pe astea le-am vazut de 4-5 ori), etc, etc. M-au ajutat si serialele vorbite in engleza, pt ca, invatand engleza fara profesor, am invatat de acolo pronuntia si unele fraze specifice limbii engleze.

M-a ajutat si muzica, chiar daca sunt atat de afona incat pasionatul nostru profesor de muzica din liceu se lua cu mainile de cap cand ma auzea. Am admirat mereu compozitorii si cantaretii sau instrumentistii pt ca pot face ceea ce eu n-am sa reusesc niciodata si astfel ma ajuta sa apreciez darurile pe care bunul Dumnezeu le da altora.

Si pt ca am avut atat de multe probleme de sanatate sigur exista cel putin cinci oameni care mi-au schimbat viata, toti chirurgi, pt ca am suferit cinci operatii, unele mai grele cum ar fi: cea de evidare petro-mastoidiana, cea de histeretomie (n-are legatura cu isteria, cum s-ar crede :) sau cea de mastectomie, altele mai usoare, "de amigdalita" si "de apendicita", ca sa ma dau populara si nu culta, dar mai sunt multi, multi alti medici sau cadre medicale care mi-au schimbat viata.

Bun, acum cu exemplul Oanei in minte o sa incerc si eu sa nominalizez cinci castigatori ai acestei lepshe.

Pe locul intai mama mea. Pt ca tata-mare a retras-o de la scoala a avut ambitia ca fata ei sa invete cat de multa carte va putea .Si intr-o perioada deadreptul neagra pt familia noastra, cand peste 90% din parinti si-ar fi retras copilul de la scoala (copil aflat in plina criza de adolescenta, manifestata printr-o sete atat de mare de a citi incat isi neglija temele si lua cand note f mari,cand note f mici) ea a facut eforturi supraomenesti pt ca eu sa pot continua liceul.

Pe acelasi loc e tatal meu, unul dintre cei mai inteligenti si mai veseli oameni pe care i-am cunoscut si care, afland ca nu voi avea bursa la facultate a renuntat la visul sau de a-si lua motocicleta pt a-mi putea continua studiile. In anul doi s-a schimbat regulamentul de acordare a burselor si am luat si eu bursa, dar tatal meu tot nu si-a luat motocicleta, dar cand a fost vorba sa am un acoperis al meu deasupra capului m-a ajutat cu avansul necesar.

Profesoara de chimie anorganica din anul intai, regret dar nu-mi amintesc deloc numele, doar aspectul ei de adevarata doamna, precum si accentul englezesc, la care am luat singurul cinci din toata facultatea dar care m-a invatat cum sa invat pt a lua note mari la examenele urmatoare.

Fiica mea mai mica merita si ea un loc pe podium pt ca m-a luat de mana si m--a dus la Biblioteca Engleza (British Council) intr-o vreme cand nu era deloc prudent sa pui piciorul in curtile ambasadelor straine. Astfel m-am perfectioant in engleza si am ajuns eu, care am luat doar doua lectii de engleza cu profesor la viata mea (si alea in grup) sa pot citi fara dictionar, lucru care m-a ajutat enorm in f multe imprejurari ale vietii.

Last but not least e fiica mea cea mare, datorita careia am devenit bloggerita de fata prin faptul ca, prin recomandarile ei, m-a introdus in acesta lume fascinanta a blogurilor romanesti. Nici prin cap nu-mi trecea, cand citeam bloguri in engleza, ca am sa ajung sa am blogul meu, citit de ziariste de profesie.

Am nominalizat mai ales persoane din familie, dar sunt atat de multe celelalte care ar fi meritat sa fie incluse in acest clasament...

Si pt ca pe situl Oanei la loc de cinste se afla articole despre astrologie am sa spun ca harta mea astrala la momentul nasterii arata ca nu prea am noroc de prietenii (e ceva cu nodul sud si casa prieteniei) f stranse, desi in diferite perioade ale vietii am avut cel putin o prietena f buna, dar cu unele chiar am pierdut legatura. Totusi firea mea bonoma m-a ajutat mult in perioade dificile, de ex cand am luat foc si am fost internata in spital (da, am trecut si printr-o asemenea experienta) eram sunata zinic de nenumarate colege ingrijorate de starea mea.

Si daca imi e ingaduit s-o iau de la inceput cu leapsha am sa nominalizez cinci persoane care m-au ajutat sa devin bloggeritza de acum:

Fiica mea mai mare despre care am vorbit mai sus si care mi-adat diverse sfaturi in legatura cu aspectul blogului.

Ciupercutza care, prin indrumarile si incurajarile ei, m-a determinat sa reiau blogul abandonat de cateva luni incat acum sunt ce s-ar putea numi blogger activ.

Dono care m-a pus pe blogrollul lui intr-o vreme in care, daca aveam trei cititori pe feed, eram bucuroasa.

Ioan Castil Valeda care m-a invitat sa fiu coblogger la FYT intr-o vreme cand numarul colaboratorilor lui nu egala inca pe cel al unui pluton.

Impricinatul care imi da adevarate lectii de scriitura, mai ales prin operele literare pe care ni le daruieste. Tot aici ar merita sa fie Mihaela, una din cele mai fidele cititoare ale mele, dar nu pt contributia la bloggerit ci pt ca m-a incurajat in incercarile mele, mai mult sau mai putinreusite, de a face ppsuri (stiu ca e nr 6, totusi, daca n-as deroga macar un pic de la reguli n-as fi romanca, nu-i asa?)