Marturisesc ca inainte de a vedea filmul aveam niste idei preconcepute in ce priveste continutul. Vazusem mai demult pe Hallmark un film inspirat dintr-opoveste reala despre o fata a strazii care, printr-o ambitie iesita din comun, a reusit sa treaca peste toate obstacolele ce i se iveau in cale si nu numai ca a terminat liceul, dar a si obtinut o bursa pt a merge la colegiu.
Stiind deci ca e vorba de castigarea concursului "Vrei sa fii milionar?" (la noi era cu miliardari pt ca atunci orice amarat de pensionar era milionar in lei vechi) m-am asteptat la ceva asemanator. Dar filmul si-a meritat cu prisosinta toate premiile obtinute (mai multe amanunte, precum si un spoiler pt cei care nu l-au vazut, pt ca se povesteste filmul, aici, dar si o interesanta paralela intre scenariul de film si romanul dupa care s-a facut adaptarea) mai ales, dupa parerea mea, datorita maiestriei cu care regizorul a folosit flash backul, dar si accentul pus pe loialitate, tradare, dragoste, prietenie, lucru care face ca mesajul filmului sa depasesca eventualele bariere puse de mediul in care se desfasoara actiunea.
Copiii au interpretat ca niste veritabili profesionisti, in special mi-a placut interpreta Latikai. Iar candoarea cu care se rememoreaza intamplarile care au dus la incredibila performanta a eroului principal cred ca merge la inima oricui. Este interesanta sugestia ca o parte din avantul incontestabil al economiei indiene din ultimele decenii s-ar datora sistemului mafiot din constructii (deh, unul din regizori e englez), dar si sublinierea faptului ca, de la "L'homme qui rire" al lui Victor Hugo incoace nimic nu s-a schimbat in industria cersetoritului, indiferent ca aceasta e controlata de francezi, tigani ("Vremea Tiganilor" a lui Kusturica) sau romani ("Filantropica" lui Nae Caranfil).
Faptul ca scenaristul a ales ca eroul filmului sa fie musulman mi-a readus in memorie doua din romanele f apreciate ale lui Salman Rushdie, romane f greu de citit din cauza stiluilui plin de arabescuri si de intrepatrunderea realului cu fictiunea, dar interesante atat prin viziunea autorului despre fanatismul musulman, in special in Shame in care "Fecioara cu chilotii de fier", Benazhir Bhuto, RIP, e ofigura de neuitat, dar si despre relatiile hindo-musulmane dinainte de tulburarile din 1993, ilustrate in Midnight Children. Filmul (Slumdog Millionaire) insa e total diferit ca atmosfera.
Prezenta in distributie a unui nume atat de sonor cum e Kapoor m-a dus cu gandul la filmele sociale ale lui Raj Kapoor, aici insa exista alta filozofie. Recomand cu toata caldura vizionarea filmului, nu vad ce alceva mai important ar putea fi facut in timpul destinat acestei activitati.
Nu pot sa inchei fara sa multumesc persoanei care mi-a produs aceasta placere, de a vedea un film valoros.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu