miercuri, 4 august 2010

Herastrau 31 iulie 2010- Fotoreportaj

Cel mai apropiat parc (mai mare) de noi este Herastraul. De aceea merg de cateva ori pe an sa-l vizitez si de fiecare data gasesc ceva nou, interesant. De data asta nepotica a fost tare curioasa sa vada si ea paunii, incat am petrecut cea mai mare parte din timp in fata volierei lor, asteptand ca o fetita f tenace, care parea ceva mai mica decat nepotica nostra, sa traga pana la marginea gardului o pana mare de paun cu ajutorul unor bete pe care verisorul ei le legase cu fire de iarba. Pana la urma au intervenit adultii, intai fiica mea a gasit o ramura mare uscata cu ajutorul careia i s-a procurat nepotelei o pana de marime mijlocie din coada paunului alb (de admirat altruismul fetitei tenace care i-a daruit pana nepotelei, e drept cva cea pe care se atraduia ea sa o culeaga era mai mare) aflat in plin proces de naparlire si apoi bunica ei a adus o ramura mai lunga, inca verde, cu care a desavarsit recuperarea penei pe care se straduise timp de aproape o ora sa o aduca la indemana. Marturisesc ca am contribuit si eu atat fizic, ajutand-o sa traga pana nepotelei, cat si cu indicatii tehnice, dar asta abia spre final.


Nu stiu ce cautau jandarmii calare in parc, se pare ca le facea placere sa fie fotografiati.

F aproape de intrarea dinspre Arcul de Triumf a aparut un monument in amintirea lui Michael Jackson.

Am admirat mereu profesionalismul celor ce se ocupa de decoratii in acest parc, covorul acesta vegetal e doar o mica dovada a maiestriei lor.

Fantanile aflate pe aleea dinspre Piata Charles de Gaule (fosta I V Stalin, fosta Aviatorilor, viitoare...?) ofera mereu alte si alte flori de sezon in jardinierele ce le inconjoara.

Pe Laugh Cork erau doar doua lebede negre, in incinta din Herastrau sunt ceva mai multe, dar de talie mai mica,.

Pe langa lebede negre sunt si lebede albe, dar si mai multe soiuri de gaste.

Lebada alba, de talie mai mare decat cea neagra, pare mai majestuoasa.

Am ajuns in sfarsit la voliera cu pauni. Aici e un paun si o paunita.

Stiam ca masculii pauni au nevoie de un fel de harem, aici mi s-a parut ca sunt mai multi masculi decat femele.

Ma intreb cum suporta Huski, avand stramosi aproape de Cercul Polar, canicula din Bucuresti

Exista si paunite albe.

Una din paunitele albe s-a asezat unde parea umbra mai deasa.

Ma asteptam ca acest paun sa-si desfaca de tot coada, desi a trecut sezonul imperecherilor, cand masculii fac parada de coada lor rotata ca sa impresioneze femelele (la pasari e invers ca la oameni, masculii se gatesc ca sa cucereasca femelele, in timp ce ele n-au nevoie de haine boieresti ca sa ia in stapanire cel mai frumos mascul)

Cel care ne-a prezentat mandretea de coada a fost un alt paun, mai putin decorativ dar mult mai dispus sa pozeze pt oameni.

Nepotica a tinut sa-i faca si ea o poza. Era destul de greu pt ca obiectivul trebuia bagat printre ochiurile gardului de sarma in asa fel incat sa ai un unghi bun de fotografiat.

Iata-l in toata splendoarea.

S-a rotit ca sa-l admiram bine.

Apoi s-a alaturat celuilalt paun, cel mai decorativ.

Paunului alb i-au mai ramas doar cateva pene in coada. Chiar cand fetele se straduiau sa culeaga o pana aflata mai spre centrul volierei s-a scuturat si a lepadat o pana mare, ca o sabie, chiar langa gard, spre bucuria verisorului fetei rabdurii si tenace.

Jandarmii toropiti de caldura au dus caii la umbra.

" Colegul" calului de mai sus.

Pe malul Herastraului se poate pescui.

Daca nu se prinde peste macar un martz sau o linie tot se pot castiga la table.

Totusi unii au prins peste, si inca destul de marisor.

Intr-una din incintele expozitionale din multimea de orhidee din primavara a mai ramas doar una.

In schimb erau mai multe aranjamente florale, cum e cel din trandafiri de mai sus.

Un frumos aranjament de carciumarese (zinia, in engleza)

Alt aranjament frumos.

S-au folosit tot felul de flori.

Exista si o expozitie cu vanzare de vaze, carti postale, etc, dar si acest superb aranjament din trandafiri diferit ciolorati.

Anturiumul e impresionant prin aspectul de lacuit al florilor sale ciudate, viu colorate in rosu.

E frumoasa alaturarea de tablouri si plante aranjate artistic, cu bun gust.

Fiind cald copiii n-au mai calarit curcanul.

Si caprioara a fost lasata in pace.

Gascanul respira usurat, nici un parinte nu tine sa-i faca poze odraslei tinandu-l de gat.

In zare se vede Televiziunea Romana. Noi ne luam la revedere de la parc, pana data viitoare.

4 comentarii:

b.d. spunea...

Cainii se adapteaza...ca si oamenii;) Pot spune ca stiu sa se adapteze chiar mai bine ca noi.

In caldurile de-aici am vazut caini ''nordici'', (o prietena a mea are un Husky), si chiar un superb Saint Bernard plimbandu-se tacticos, cu limba scoasa, alaturi de stapanul lui...
Stapanul, saracul, nu putea sa se racoreasca scotzand limba ;), (caci asa se racoresc cainii), era aproape lesinat de caldura, nu-i trecuse prin cap ideia sa-si ia o sticla cu apa...

Daca gansacul, caproara si curcanul sunt facuti din ce cred eu ca sunt, normal c-au scapat...
Altfel, se-alegeau prichindeii cu arsuri ;)...

Viorica spunea...

Ai ghicit bine, statuile sunt de bronz :))

Belle de Jour spunea...

:)
paunii aceia tare mai sunt frumosi - chit ca (daca r fi sa fiu carcotasa as zice si ) sunt putini.
:)
multumim pentru poze

Viorica spunea...

Crede-ma ca sunt prea multi pt cat spatiu au la dispozitie.
I-am pozat si in mai
http://picasaweb.google.com/101293546446068173264/Herastrau2Mai2010Pauni#
si atunci parca erau si mai frumosi. Cel alb avea toate penele din coada :)