Daruri

Suzeta imi daruieste mereu cate un gand al zilei al lui Omraam Mikhaël Aďvanhov, pe care ea il primeste pt ca e abonata la Prosveta. Toate sunt extrem de interesante si ar merita sa fie republicate (pt ca sunt deja publicate pe situl respectiv). Pt azi am ales unul care e f strans legat de o situatie din familia noastra.

În toate ţările, există obiceiul de a aduce ceva persoanelor pe care le vizităm: nişte flori, câteva prăjituri, o cutie cu bomboane. Această tradiţie, foarte veche, este bazată pe o lege:
nu trebuie să ne prezentăm într-o vizită cu mâinile goale. Şi nu numai atât, dar este de dorit să ne înfăţişăm mereu în faţa altora cu DORINTA de a le aduce nişte lucruri BUNE din INIMA şi SUFLETUL nostru.
Este deci foarte important să nu salutaţi pe cineva ţinând în mână un recipient gol, pentru a nu-i transmite ceva gol pentru restul zilei. Atunci când trebuie să vă întâlniţi cu un prieten,
să nu ţineţi niciodată în mână un coş, o găleată sau o sticlă goale. Dacă trebuie neapărat să aveţi un recipient, umpleţi-l. Nu este necesar să aibă un conţinut deosebit, poate fi numai APA care este unul dintre lucrurile cele mai preţioase în ochii Creatorului. Şi prezentaţi-vă în faţa acestui prieten cu GANDUL de a-i îi aduce sănătatea, bucuria, împlinirea, toate
binecuvântările.

Las la o parte faptul ca partea doua trateaza o superstitie inradacinata in floclorul nostru, mai ales la tara, aceea ca daca iti iese in cale cineva cu o galeata goala iti merge rau. La noi la bloc oamenii duc galeata cu gunoi la ghena, si e mai greu s-o aduci tot plina in casa. Deci sansa de a aduce ghinion vrand sa-ti faci curat in casa e destul de mare intre vecinii care nu au tobogan de gunoi. Din fericire problema la blocul nostru a fost rezolvata de Urban care ne da gratuit pungi de gunoi in fiecare luna. Ar mai fi o problema cu peturile care se arunca la gunoi si pe care nu e cazul sa le duci acolo pline cu apa ca sa le aduci sanatate, bucurie implinire si binecuvantari vecinilor intalniti in cale.

Si pt ca tot am vorbit de vecini o sa mai spun ca la blocul nostru vecinii sunt, daca e sa credem administratorii succesivi, de un soi mai deosebit, mai reci si mai neprimitori decat in alte blocuri. Au constatat asta vrand sa ne bage pe gat --in casa, de fapt-- repartitoare de caldura, locatarii nefiind prea dornici sa le tot calce pragul cititorii de repartitoare in fiecare luna.

Din cauza asta cand s-a pus problema sa apelam la o vecina pt a face din cand cand cate o vizita (contra cost) mamitzei, pt a o face sa indure mai usor departarea de noi, cea care s-a descurcat mai bine a fost sora mea. Dar cum ea suporta mai greu deplasarea pe timp de vara cea care tine legatura cu vecina sunt eu. Ce e interesant in acesta relatie de buna vecinatate si un soi de contract tacit e ca vecina, care merge la mamitza in fiecare zi, desi are serviciu, are grija de fiecare data sa nu mearga cu mana goala, desi atat eu cat si sora mea i-am atras atentia ca nu e nevoie sa faca un efort atat de mare.

Vecina a insistat insa ca pur si simplu nu poate intra in casa cuiva fara sa aiba o atentie cat de mica. Mai rar asemenea oameni.