Yi San=Furtuna la palat Gandeste liber

Pare atat de actual serialul acesta, ceva de speriat. Bine, e clar ca scenarista a introdus in el idei contemporane noua, dar nu e mai putin adevarat ca domnia acestui rege a marcat un punct de cotitura in viata regatului Coreeii.

In episodul de azi Lee San, acest Al. Ioan Cuza coreean isi impartaseste ideile despre libertatea cuvantului. Desi batranul de la a carui intelepciune se adapa de cand a decis sa colinde tara incognito pt a cunoaste viata oamenilor simpli are vederi antimonarhice printul nostru e de parere ca nimeni nu trebuie sa fie pedepsit pt ideile sale, ca fiecare are dreptul sa-si exprime liber punctul de vedere, chiar daca nu e in concordanta cu cel al interlocutorului.

E un punct de vedre extraordinar de democratic pt o societate atat de rigida in ierarhizarea sa, cum era cea coreeana in vremea monarhiei. Problema cu factiunea aflata la putere nu era atat a libertatii cuvantului, cat aceea ca era dispusa la orice, chiar si la crima, pt a-si mentine hegemonia. In plus cultiva cu osardie coruptia si intrigaraia.

Interesanta este atitudinea sfetnicului Hung Gok Yeung, care nu s-a sfiit sa foloseasca libertatea cuvantului spunandu-i sinistrului frate al imparatesei exact ce crede despre el si cei din jurul sau, fiind rasplatit pt aceasta cu o bataie sora cu moartea. In acest episod face nu numai munca de vidanjor ci, asa cum am citit atat in Pearl Buck (in cartile despre China) cat si in Shogunul lui James Clavel, e si ecologist, stiut fiind ca in aceste romane se spune ca rahatul uman se folosea pt ingrasarea campurilor.

Tot interesanta mi s-a parut si acceptarea, ca si in Giuvaerul Palatului, a faptului ca exista persoane inzestrate cu darul prevederii viitorului, dar si ca batranul intelept nu abuza de acest dar ba dimpotriva, il folosea rar si fara mare placere.

Vreau sa-mi exprim din nou admiratia pt punerea in scena, picturile din palate sunt f frumoase (normal, doar regele acesta a ramas in storie si ca mare admirator al artelor, in special pictura) , de asemenea costumele regelui (imparatului), imparatesei, printeselor, printului sunt mult mai bogat ornamentate decat in Giuvaerul Palatului, coafurile doamnelor sunt diferite, mai simple dar mai elegante.

Am observat ca exista f multe elemente de ornament sau decoratie din jad, probabil vrand sa sublinieze influienta chineza, ce se observa si in prezenta unor mari vase din portelan cu decoratie clar chinezeasca. Ne amuza, pe mine si pe sotul meu, faptul ca doamnele poarta crinolina, dupa moda apuseana, dar stau pe jos, dupa obiceiul oriental, fashaind puternic cand se aseaza.

Inainte de a incheia vreau sa spun ca mie imi place mult cum joaca secretarul, mi se pare mult mai expresiv si mai inteligent decat Lee San, desi rolul ii cere sa dea aproape mereu gres in incercarea de a-si duce la indeplinire planurile marsave. Imi mai place grozav si imparatul.

Artista care o joaca pe mama lui Lee San (fir-ar sa fie, nu sunt in stare sa le retin numele) e tare talentata daca reuseste sa para atat de stearsa aici in comparatie cu madam Choi, rolul jucat in Giuvaerul Palatului.