Ce verde era valea mea Muzica greceasca

Varanus si-a tras pe blog muzica greceasca. Azi a postat un test f interesant si am ascultat primele melodii, care m-au plonjat cu multi ani in trecut. Eram in anul patru de facultate si faceam practica in productie la Neferal, la sediul vechi, de pe str Fantanica, pe malul lacului. Coboram din tramvai la biserica Capra (scuzati cacofonia) si mergeam pe o strada care semana tare cu o ulita de tara. Ca niste bravi viitori oameni ai muncii ce eram stateam mai toata ziua cu fundul pe niste bare, cascand gura la bietii muncitori care se coceau (era vara) la cuptoarele in care se topeau neferoasele inainte sa ajunga lingouri.

Era acolo si un inginer tanar, grec la origine, care ne-a invitat intr-o seara la un ceai, cum se numeau pe atunci bairamurile devenite mai nou partyuri, pe noi, fetele de la zi (mai faceau practica si niste studenti la seral, oameni seriosi, cu familie, nu le prea ardea de ceaiuri dansante).

Eram numai fete pt ca pe atunci faceau armata obligatorie la TR (termen redus) doar baietii, in timpul facultatii si 6 luni la sfarsitul ei, ulterior s-a schimbat in 9 luni imediat dupa examenul de admitere si faceau si fetele armata, pe urma iar s-a schimbat, deci reformele nesfarsite din invatamant nu sunt inventie recenta. Grupele de fete aveau program diferit de al baietilor, dar cursurile erau comune.

Bun, si am mers noi fetele la grecotei acasa, curioase de unde o sa scoata gazda atatia baieti care sa ne danseze. Cand colo el era singurul mascul. Acu sa nu va ganditi ca avea de gand sa-si faca un harem. Pur si simplu voia sa impartaseasca si altora marea lui dragoste pt muzica greceasca atat de trista, frumoasa si plina de simtire. Toata seara ne-a asasinat (asta e cuvantul) cu cantece de jale pe care ni le-a tradus, de am simtit ca nu ne mai trebuie muzica greceasca tot restul vietii.

Dar viata are ironiile ei. Sotul meu, care mi-a cucerit inima cantand la chitara cantece in spaniola, mai nou profita de existenta internetului si isi implineste un vis din adolescenta, ascultand muzica greceasca, din care si intelege cateva cuvinte si, atunci cand am rabdare sa ascult si eu, imi traduce atat cat poate din text. Ca sa-i fac o bucurie i-am dat link la blogul lui Varanus, incat macar el sa se bucure de gadgetul imprumutat de la Isabela Harsenie.