COLESTEROLUL, prieten sau duşman ? Part I

In lumea asta care se clatina si tresalta mai ceva decat un bolnav de malarie poate sa para caraghioasa preocuparea de a ne mentine sanatosi (pe masura posibilitatilor). Totusi unii fac eforturi sa produca ppsuri cat se poate de instructive. Am primit de curand unul din acestea avand ca tema colesterolul, semnat Dr Calin Marginean si bazat se pare pe o conferinta a acestuia, conferinta pe care nu am avut rabdare sa o ascult. Pt ca materialul e destul de vast l-am impartit in noua parti pe care le voi publica treptat. Deci rog pe cei interesati sa aiba mai multa rabdare decat sunt eu in stare.

Imi amintesc ca unul din cursurile de Chimie Organica  unde am avut un profesor f simpatic si priceput sa predea in asa fel incat sa ne mentina treaza atentia era dedicat sintezei colesterolului. Dar tocmai cand ochii nostri incepusera sa luceasca de placerea de a sti cum decurg reactiile a venit ca un dus rece completarea " desi nervii nostri sunt protejati de o teaca de colesterol iar creierul nostru are si el nevoie de aceasta substanta totusi nu e deloc sanatos sa avem prea mult colesterol in organism". 

Cum asta se petrecea inainte de 1966, cand daca aveam bani sa ne cumparam un kg de parizer (care atunci cand am inceput facultatea costa 8 lei, apoi s-a scumpit la 11, ca urmare a unui adevarat val de scumpiri produs prin anul 64) era mare lucru, iar amfiteatrele, laboratoarele, caminele si cantina le aveam raspandite prin oras (dar nu atat de risipite precum cele de la Politehnica, actualul complex s-a dat in folosinta dupa ce a terminat faculatea seria noastra) si trebuia sa facem alergari ca sa participam la toate activitatile nu eram deloc in pericol sa suferim din cauza depunerilor de colesterol. Nu mai vorbesc de calitatea meselor de la cantina, multe persoane, inclusiv eu, s-au imbolnavit de stomac din cauza hranei care ne era oferita din ce mai ramanea dupa ce personalul cantinei fura suficient ca sa-si intretina toata familia. Ba chiar cunosc o bucatareasa la o cantina care a reusit sa cumpere un apartament de 3 camere intr-un cartier central din "micile ei economii" din salariul de bucatareasa.

COLESTEROLUL, prieten sau duşman ? Part I

Dr. Mărginean Călin

Colesterolul, istoric şi încadrare
Colesterolul face parte din grupa grăsimilor, având o moleculă mare cu 3 nuclee benzenice, un nucleu tetra- (ciclul ciclopentano-perhidro-fenantrenic) şi o catenă laterală
Are masa moleculară 386 u.a.m., p.t. 149oC, formând cristale alb-gălbui la temperatura camerei
Este cunoscut încă din sec. al XVIII-lea ca principalul component al pietrelor din vezicula biliară
Structura chimică este clarificată abia din anul 1932 de către Wieland
Întotdeauna cuvântul „colesterol” este asociat în mintea noastră cu un duşman redutabil, potenţial generator de hipertensiune arterială, boli de inimă sau cauzator de moarte

Colesterolul, este o substanţă extrem de importantă şi necesară pentru economia întregului organism

Organismul nostru îşi sintetizează din colesterol :
1) Membrane pentru toate celulele sale
2) Anumiţi hormoni absolut necesari
3) Lichidul biliar (pentru emulsionarea grăsimilor şi a unor vitamine din intestin, urmată apoi de absorbţia lor)
4) Un precursor al vitaminei D3 (7-dehidro-colesterolul), pe care-l stochează sub piele, substanţă care are şi proprietatea de a limita pierderile de lichide datorate transpiraţiei. Acest precursor vitaminic se va transforma în vitamina D3 sub acţiunea razelor ultraviolete
5) Din colesterol corpul sintetizează şi un precursor al (sfingo-)mielinei, material gras, izolator util, necesar „îmbrăcării” fibrelor nervoase cerebrale şi periferice în teci. În lipsa acestor teci, funcţionalitatea sistemului nervos central ar avea serios de suferit

Colesterolul – producţie, aport

Producţia zilnică de colesterol este asigurată în principal de către ficat (dar practic, orice celulă şi organ a corpului nostru este capabil să-l producă !), la o valoare cuprinsă între 700-1000 mg pe zi
Şi-n cazul unei diete vegan (vegetarian pur), corpul tot îşi va satisface necesarul prin producţia sa internă ; deci nu va apărea niciodată vreo problemă în sensul vreunui deficit de colesterol
Reţineţi : de regulă < 70% din valoarea colesterolului sangvin la o persoana omnivoră este produs hepatic (sau endogen), iar 30% sau mai mult, este adus prin alimentaţie (exogen)
Această cantitate este mai mare sau mai mică în funcţie de alimentele consumate, dar ea nu va trebui să depăşească 200-250 mg/ zi de colesterol alimentar

La un aport alimentar de peste 250-300 mg/zi (= maximul zilnic de procesare hepatică), nivelul sangvin al colesterolului se va ridica periculos, riscul fiind reprezentat în primul rând de ateroscleroză
Aceasta poate duce la înfundarea consecutivă, mai mult sau mai puţin accentuată, a tuturor vaselor din corp
Strict valorile crescute ale colesterolului determină un risc de diabet zaharat, colesterolul ridicat fiind toxic și distructiv pentru celulele pancreatice b-insulare
Apar astfel insuficienţa circulatorie cerebrală, accidentul vascular cerebral, cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia obliterantă a membrelor etc.
Practic, orice zonă a corpului va avea de suferit de pe urma deficitului de irigaţie apărut prin reducerea diametrului intern al vaselor de sânge care irigă toate organele şi sistemele organismului nostru
REŢINEŢI !!! Toate alimentele de origine animală conţin colesterol, însă NICI UN ALIMENT DE ORIGINE VEGETALĂ NU CONŢINE COLESTEROL

Alimente considerate veritabili recordmeni în colesterol (conţinând peste 200 mg / 100 g produs)

Creier                                  2500-3000 (C.D. Neniţescu susţine că ar conţine 17% din masa totală   a organului !!!)                           
Rinichi                                    1764
Ficat                                         450
Unt                                            240
Gălbenuş de ou                 220-1600
(dar în funcţie de numărul de ouă, această valoare poate fi mult depăşită !)
Inima, pielea de animale, untura, slănina, seul, moluştele şi crustaceii marini
Organele animale conţin, în afara unor cantităţi importante de colesterol şi purine, amplificând riscul cardio-vascular, al litiazei urice şi al crizelor de gută la consumatorii cronici de astfel de alimente

Cantităţi aproximative de colesterol în unele alimente (în mg/ 100 g produs) :

Carnea de vită pulpă                                           133
Carnea de porumbel                                           122
O lingură de ulei de peşte                                  120
Pulpele de pui dezosate                                       95
Carnea de iepure de casă                                     92
Cârnaţul de porc şi raţa sălbatică                        89
Ton                                                                         87
Parizerul şi salamul de şuncă                              84
Jambonul                                                               83
Carnea de viţel, miel, vită, porc file         77
Pieptul de pui dezosat                                          74
Carnea tocată, iepure sălbatic                             72
Carnea de vită vrăbioară, pulpa de porc, fazan  71
Carnea de vită muşchi                                          70
Cotlet de porc, piept de curcan                           67
Crap                                                                       65
Bâtlan                                                                    63
Rulada de carne de vită                                       62
Păstrăv                                                                  61
Şunca de Praga,  scrumbia                                  60
Crenvurşti                                                           57
Ştiuca, plătica                                                     55
Carnea de porc slabă                                         53
Prepeliţa                                                              49
Sardele                                                                39
Somon                                                                 38
Caşcavalul                                                           37
Lin, smântână                                                      33
Brânza topită cu 20% grăsime la greutatea uscată     28
Carnea de şalău                                                   26
Brânza de vaci cu 20% grăsime la greutatea uscată   16
Brânza topită cu 10% grăsime la greutatea uscată     10
Brânza de vaci cu 10% grăsime la greutatea uscată    7
Lapte, chefir                                                           5
Brânza de vaci degresată                                        1