vineri, 19 iunie 2009

Bonne Anniversaire

Aniversarea asta n-am sarbatorit-o cu sampanie si tort, ci cu rugaciuni fierbinti de multumire. E un gen de aniversare pe care-l doresc tuturor nefericitelor fiinte care au avut nenorocul sa fie nevoite sa duca o lupta despre care nu se stie prea bine cand se va sfarsi. In fiecare an speranta de a se descoperi minunatul panaceu care sa vindece rapid, cu usurinta si fara recaderi cumplita boala se amana pt viitor.

N-am dorit si nu doresc nimanui sa traiasca experienta pe care am descris-o in "Pacient in Romania" incepand cu episodul VII.
Vreau numai sa cred ca, acolo unde e, dr Valeriu Saptefrati care, prin maiestria lui, a facut posibila aceasta minune (cand m-am prezentat la el mi-a spus ca tumora nu e operabila, fiind tumora de gradul trei cu metastaze la ganglionii de la subbrat) are parte de multumirile nenumaratelor sale paciente dintre care cel putin inca una, draga mea prietena Laura, inca supravietuieste, tot dupa 14 ani.

Recunostinta si multumirile mele se indreapta catre multe, f multe cadre medicale, unora nici nu le mai stiu numele, dar am sa incerc sa fac o lista, nu in ordinea importantei, ci a "intrarii in scena", ca sa zic asa.

Dr Nitzulescu Doina de la policlinica Sahia, care si-a dat seama ca ceva nu e in regula cu sanul meu si ca sub hematom ar putea fi o tumora si m-a trimis la Institutul Oncologic, incurajandu-ma ca acolo "sunt conditii ca in Occident" (or fi fost candva, lucrurile se mai schimbasera intre timp) tot ea m-a sfatuit sa fac punctia si apoi m-a recomandat doctorului Saptefrati.

Nu-mi mai amintesc numele primului medic de la Institutul Oncologic care m-a consultat si m-a trimis sa fac o mamografie, prilej cu care am inteles despre ce e vorba atunci cand doctorita radiologa a explicat studentilor ca din tumora pornesc niste firisoare ("piciorusele " crabului sau, pe romaneste, rac, adica cel care da numele zodiei, Cancerul).

Dr Condrea care facand punctia si-a exprimat parerea de rau ca nu e vorba de chist, cum speram eu, ci de o tumora solida dar, cand la cererea mea a facut o copie dupa rezultatul punctiei pt dr Nitzulescu, mi-a spus cu multa convingere " din fericire cancerul de san e vindecabil" (de atunci o consider un fel de inger pazitor, pt ca mi-a insuflat incredere ca lucrurile se vor petrece exact cum spune ea "o sa faceti chimioterapie, apoi radioterapie si apoi operatie", si exact asa s-a intamplat).

Dr Anghelescu, Dumnezeu s-o ierte, care mi-a stabilit prima schema de chimioterapie.

Dr Dutulescu cu care am continuat chimioterapia si care a stiut ca nu mai am nevoie de infama farmarubicina, cea responsabila de caderea parului, si care refuza sa primesca bani de la pacienti dar, din respect pt ei si pt a nu le mari spaima de moarte si a-i descuraja ("daca dr nu primeste nimic inseamna ca nu mai e nimic de facut") cu mare greutate admitea sa i se ofere unele cadouri. Cred ca una dintre cele mai fericite zile din viata mea a fost aceea in care, consultandu-se cu dr Saptefrati, a declarat ca nu mai e nevoie sa fac chimioterapie.

Rezidenta dr Dutulescu, al carei nume nu-l mai stiu, care m-a tratat atunci cand dumnealui era plecat la congrese, si care, desi ar fi vrut,pt siguranta, sa reintroduca farmarubicina in schema, a ascultat opinia mea ca daca dr D nu a recomandat-o nu e nevoie sa o mai foloseasca.

Asistentelor care mi-au facut injectiile cu medicamentele din schema de chimioterapie, prea multe ca sa le retin numele, dar le admir pt rabdare si pricepere.

Dr Preda, care m-a monitorizat cu f multa atentie in tot timpul radioterapiei, recomandand si tratamentul medicamentos care sa ma ajute sa trec peste efectele secundare, in special in ultima saptamana cand hematiile, leucocitele si trombocitele scazusera sub limita normala.

Asistenta de la cobaltoterapie, cred ca Mariana, care avea grija sa nu cada caramida care ma proteja de radiatii.

Echipa de chirurgi, de fapt familia Saptefrati, Valeriu si Cristina, precum si d-na Esca (mama celebrei prezentatoare) care a reusit sa extirpe cu succes tot raul care crestea in sanul meu. Dr Cristina m-a examinat si mai tarziu, cand am avut o problema ginecologica, si merita tot respectul pt felul in care m-a incurajat si blandetea cu care mi-a vorbit. Tot din familia Sapte frati am sa-l mentionez pe Stefan, cu care atunci m-am imprietenit, desi avea doar 9 ani, dar, asa cum mi se intampla adesea, n-am pastrat legatura.

Asistenta si asistentii care m-au pansat, precum si restul personalului care s-a purtat f frumos.

Dr Aldea care a facut vizitele cand familia Saptefrati a plecat in concediu.

Dr Radu Carmen care a constatat, examinand scintigrafia, ca am "o tiroida mica si lenesa" si mi-a recomandat sa iau pastile de Thyro4 toata viata, pt a nu intra in coma. La observatia mea ca voi muri astfel fericita, aluzie la "fericiti cei saraci cu duhul" a replicat "da, dar dincoma te mai si trezesti"

Nu reusesc cu nici un chip sa-mi amintesc cum se numeste doctorita oncologa (si-mi pare nespus de rau) de la Policlinica Sectorului 6, aflata multa vreme in incinta Spitalului Municipal, o fiinta cu totul speciala, care a monitorizat (pana cand au trecut 5 ani de la operatie) modul cum evolueaza convalescenta si apoi recuperarea si care, la cererea mea, mi-a dat retete de Cantastim, care atunci se elibera gratuit la farmacii, si nu la InstitutulCantacuzino, cum s-a intamplat mai tarziu. Avea un fel special de a-mi da incredere ca totul va fi bine, ca ma voi reface si voi supravietui. Unei bolnave chiar i-a spus: "de-acum esti vindecata".

Deasemenea asistenta dumneaei, parca Rodica pe nume, stia cum sa vorbeasca celor care erau nevoite sa treaca pragul cabinetului, si avea o mana f usoara cand mi-a facut injectiile cu Cantastim, una pe saptamana timp de 10 saptamani, atat tinea o cura (ulterior am invatat sa le fac singura).

Tehnicianul (sau poate doctorul) de la Spitalulmunicipal care, dupa scintigrafia osoasa m-a linistit ca anomaliile apar ca urmare a reumatismului si m-a intrebat cu multa grija daca ma doare ceva dupa ce m-am ridicat cu multa greutate de pe masa.

Tot tehnicianul (sau dr) de la Radiologie de la SpitalulMunicipal care, afaland ca scuip sange, mi-a spus ca din cauza hipertensiunii arteriale se rup capilarele din gat, si ca am mare noroc ca nu se rup vasele dincreier.

Dr de familie, Macri Marian, care a stiut sa-mi recomande medicamentele de care am avut nevoie dupa ce am iesit din evidenta persoanelor operate de cancer.

Doctorita de la cabinetul de radiologie de la Policlinica cu Plata nr 3, care cu multa blandete m-a linistit ca nu am tumora la plamani, ci numai o fibroza, cel mai probabil o sechela de la radioterapie.

Familia mea, care mi-a fost tot timpul alaturi, fara sa ma lase sa vad cat de greu le este tuturor.


Daca am uitat sa trec pe cineva pe acesta lista imi pare rau, dar si acele persoane au din partea mea recunostinta si multumiri.

joi, 18 iunie 2009

Speak for yourself, Mr President

Din Evenimentul Zilei:


Băsescu: Am vrut să zic tâmpiţi, nu filosofi

Romulus Georgescu
Joi, 18 Iunie 2009
PRECIZARE. Preşedintele Traian Băsescu i-a spus, ieri, lui Gabriel Liiceanu, referitor la declaraţia sa făcută duminică la guvern, că a vrut să spună: “Şcoala scoate tâmpiţi”.


Cei doi s-au întâlnit, la Bookfest, iar şeful statului i s-a adresat lui Liiceanu cu formula: “Ce faceţi, domnu’ filosof?”. Gabriel Liiceanu l-a întrebat, la rândul său, pe Traian Băsescu ce face, iar acesta i-a răspuns: “Încerc să aleg şi eu între un tinichigiu şi un filosof”. Liiceanu i-a relatat şefului statului că, după declaraţia de la guvern, a fost sunat de presă, pentru a comenta afirmaţiile. Băsescu s-a repliat: “Acu, şi eu am greşit. Eu am vrut să spun: şcoala scoate tâmpiţi, şi în ultima clipă am zis să nu spun această vorbă, este o prostie ce voiam să spun. Ea, pe fond, era corectă”.

Deh, stie omul ce spune, doar are doua odrasle ce au urmat scoala romaneasca despre care vorbeste atat de frumos. Scoala pe care au urmat-o fetele mele si nenumarate alte fete si nenumarati baieti din Romania e insa diferita. N-or fi iesit toti filozofi, dar nici tampiti.

Toti sunt inocenti si imaculati

Am sa dau maijos, imprunutat de la Stiri Rol.ro, lungul pomelnic al celor care ar fi trebuit sa dea socoteala pt una din cele mai negre pagini ale istoriei recente a tarii noastre, dar care au scapat basma curata.

Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, a anunţat Parchetul General printr-un comunicat, prin care arată că aceeaşi soluţie s-a dat pentru Mihai Chiţac, Victor Stănculescu şi Virgil Măgureanu, relateaza NewsIn.

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, în dosarul privind evenimentele din 13-15 iunie 1990, scoaterea de sub urmărire penală a lui Ion Iliescu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de propagandă pentru război (întrucât lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii), genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii), complicitate la tortură (întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală la momentul săvârşirii acestora).

Aceeaşi soluţie a fost dată în cazul lui Virgil Măgureanu- sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii), distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri , distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii) şi art. 362 C.p. (întrucât fapta nu există).

Mihai Chiţac, încarcerat pentru revoluţia de la Timişoara, este scos de sub urmărire penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii).

Victor Stănculescu a scăpat de acuzaţiile de săvârşire a infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii);

Vasile Dobrinoiu a fost scos de sub urmărire penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii);

Diamandescu Corneliu - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii).

Peter Petre a primit aceeaşi soluţie de la procurori sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.;

Emil Dumitrescu, fost consilier prezidenţial, a fost scos de sub urmărire penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii).

Prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus încetarea urmăririi penale faţă de: Bâtlan Dumitru - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase, distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale, distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit decesul acestuia;

Ion Iliescu – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere, favorizarea infractorului şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de supunere la rele tratamente, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

Mihai Chiţac – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

Victor Stănculescu – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

Vasile Atanase Dobrinoiu – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

Corneliu Diamandescu, fost şef al Poliţiei, – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

Peter Petre – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

Emil Dumitrescu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Totodată, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Emil Dumitrescu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală gravă întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Cica Procurorul General, Laura Codruta Koveshi ar fi declarat ca vinovat ar fi Dan Voinea, care a si fost dat afara din aceasta cauza. Cica DV ar avea o binemeritata pensie de 183 milioane lei vechi.

Fata babei

Una din povestile des citate in familia noastra este "Fata mosului si fata babei".

Dupa cum se stie mosul, ramas vaduv cu o fata teribil de harnica si buna la suflet n-a avut de lucru si s-a recasatorit cu o baba posesoare si ea de una bucata fata, dar diametral opusa surorii sale vitrege, adica asta era vitrega, da' vitrega de tot, adica urata, lenesa, lacoma si rea.

Ei, si cum se intampla adesea pe lumea asta cu cei buni dar lipsiti de noroc, fata mosului fu alungata de acasa. Si printre multe patanii e si cea cu parul plin de uscaturi si spini pe care fata mosului l-a ingrijit ca un adevarat gradinar (adica a stiut ea exact care anume ramuri se taie la pomii fructiferi ca sa dea roada dulce si bogata). Si pt ca pe lumea asta totul se plateste, si binele si raul, dar mai ales modestia, a primit ea de la Sf Vineri, careia i-a hranit orataniile cele cumplit de flamande ca o dieteticiana innascuta, un cufaras micut si ponosit dar care s-a dovedit la intoarcerea acasa (ca pana si cei mai napastuiti exilati tot se intorc la casa parinteasca dupa ce-i ajunge si-i biruie dorul de cei dragi, in cazul nostru mosul cel natang, care a ascultat mai degraba de glasul amorului tarziu decat de glasul sangelui) plin de nemasurate bogatii (pt ca numai un fost presedinte de profesie activist de partid comunist isi poate inchipui ca idealul uman il constituie calitatea de "sarac si cinstit").

Dar in drumul spre casa a fost rasplatita, printre altele, si cu pere moi, dulci si zemoase, numai bune de potolit foamea si de castigat energia necesara continuarii drumului.

Si cum dorul de bogatii e, se pare, de nebiruit pt stirpea umana, si-a alungat si baba podoaba de acasa. Numai ca loaza lipsise de la lectiile de cunostinte agricole (cum le sta bine pruncilor de la tara sa invete ca sa nu devina cumva niste filozofi care nu-si gasesc de lucru, ci niste fiinte cu cunostinte practice solide, care sa-si ajute tara sa iasa din recesiune pana la viitoarele alegeri prezidentiale) si n-a stiut si nici n-a vrut sa curete parul, iar de la Sf Vineri, dupa ce i-a oparit odraslele cele fioroase, a ales, bien sur, cel mai mare, mai frumos si mai incapator cufar care curgea pe apa (dar nu a Sambetei, ca doara era Sf Vineri, nu Sambata).

Ei, si cand a ajuns fata babei la par acesta era, ca orice par din basme, incarcat in mod miraculos cu fructe moi, dulci si zemoase, dar oricat se intindea fata babei, nu reusea sa culeaga nici o para, pt ca pomul isi ridica in sus crengile, ba chiar o si biciuia cu ele de cate ori incerca sa le atinga.

Sar peste scena horror cu sositul acasa, deschisul cufarului si napustirea serpilor si balaurilor asupra babei si progeniturii ei,de a ramas iar mosul vaduv si neconsolat, dar uns la suflet cu bogatiile aduse de fie-sa de pe coclauri si am sa spun ca, desi sora mea era (zic era pt ca acum saracuta, operata de cancer la plamani, nu mai are puterea de a fi atat de harnica pe cat isi doreste, aviz fumatorilor!) mult mai enrgica si mai harnica decat mine eu eram fata mosului, pt ca datorita ereditatatii am mostenit mai multe gene de la tatal nostru decat de la mama noastra.

Iar legatura cu basmul de mai sus consta in trairea pe viu a senzatiilor fetei babei cand, vrand sa culeg visine de la mamitza din pom, de cate ori apucam o ramura mai plina de fructe incepea sa bata un vant napraznic, care indeparta cu atata putere ramura de mine, incat nu odata m-am temut ca o sa ma arunce jos de pe scara, si poate ca s-ar fi si intamplat asta daca inertia datorata masei mele adipoase n-ar fi fost suficienta sa ma mentina pe treapta. Inutil sa spun ca eu am biruit in aceasta lupta, ca o adevarata fata a mosului ce sunt.

duminică, 14 iunie 2009

Multumesc pt incredere, domnule Presedinte!

M-au trecut fiorii azi ascultand o parte din discursul prezidential, si anume aceasta:

"Situatia din invatamant este dramatica, nu vreau discutii politice, dar copiii pot afla pe Google despre papadie, salata si istoria antica, despre Herodot" i-a spus Traian Basescu ministrului Educatiei, Ecaterina Andronescu"

Aceasta este sursa: http://www.tv-net.ro/Stiri-DESPRE-PAPADIE-SALATA-SI-HERODOT+1592 Am dat adresa in clar pt ca nu cred ca strica inca un post TV la casa omului.

Cum multa vreme vizitatorii nimereau la mine pe blog cautand diverse buruieni pe Gugal, m-am simtit patrunsa pana in adancul fiintei mele de pensionara de marea responsabilitate pt educatia tinerelor vlastare ale patriei noastre incat am inceput sa ma gandesc serios daca n-ar fi cazul sa acopar lacuna cu Herodot
care exista pe acest blog. Astept din partea Presedintelui si alte sugestii de subiecte pe care le-as putea trata incat sa ajut la iesirea cat mai rapida a Romaniei din recesiune.

Nici in cele mai frumoase vise ale mele nu mi-as fi inchipuit, cand am inceput acest blog, ca postul meu despre salate si buruieni ar putea avea un impact economic atat de serios. Atrag respectuos atentia d-lui Presedinte ca nu a pomenit nimic despre scrumbia de Dunare. Dar am rabdare, pana la incheierea mandatului mai e, vor mai fi multe cuvantari si sunt sigura ca scrumbia de Dunare isi va aduce si ea aportul (aporter= a aduce, am folosit limba de lemn ca sa fiu inteleasa mai bine) nemijlocit la iesirea din criza a mult iubitei noastre patrii.

Ce verde era valea mea Bucurii de Iunie


Inca de cand deschid fereastra simt o mare bucurie in suflet. Au inflorit teii "buni", cei medicinali, Tilia Rotundifolia, care se deosebesc de cei salbatici nu numai prin momentul infloririi, ci si prin forma si culoarea frunzelor. Frunzele teilor salbatici sunt mai mici si mai verzi, cele ale teilor medicinali sunt mai mari si au parca o nuanta de gri, par cumva mai catifelate si, desigur, mai rotunde, cum le zice si numele. Si parfumul e diferit, cel de acum e mai dulce, mai invaluitor.

In anul intai de facultate am stat la Caminul de la Opera. Chiar la capatul coridorului de la etajul patru, unde erau camerele noastre, ajungeau coroanele teilor uriasi. In sesiunea din vara, pt ca eram patru fete in camera, am decis sa merg pe culoar si sa invat acolo pt chimia anorganica. Baaad ideeea! In viata mea n-am dormit atat cat in saptamana aceea in care trebuia sa repet cursurile. Cam jumatate de materie a ramas necitita.

Dar zicala PSFNSA (prost sa fii, noroc sa ai) s-a adeverit cu prisosinta in acel caz, daca dadeam numai examen oral aveam sansa sa iau un noua (pt zece mi-as fi fortat prea mult norocul, d-na a avut multa bunavointa, dar am facut o greseala), insa la scris a trebuit sa ma bazez numai pe amintirile din timpul anului (chimia anorganica nu mi-a placut niciodata, mai ales grupele secundare) deci 5 la scris + 9 la oral au rezultat un nemeritat 7, desi d-na voia sa-mi dea 8. Culmea ironiei e ca m-a laudat ca ce bine am invatat in comparatie cu sesiunea trecuta (atunci am luat singurul 5 din istoria mea de studenta), deci a folosit la ceva calmul indus de parfumul florilor de tei.

Acum e o placere sa ies pe strada mea, mai ales ca nu mai vad cu durere compatrioti cocotati in tei mutilandu-i de zor prin ruperea de crengi groase pline de flori. Ei au plecat in alte zari, ducand acolo faima tarii noastre, de ne e rusine sa mai scoatem capul in lume din cauza lor, pt ca prin comportament au silit autoritatile din toate tarile in care s-au dus sa ia masuri pt desfiintarea satrelor in care locuiau ilegal.

In schimb copiii de la blocurile din jur se catara in visini (sunt o multime in cartier in fata blocurilor, dar se pare ca numai la noi sunt atacati de copii) care se delecteazacu fructele lor ecologice.

Au inceput sa infloreasca si samanii (au ramas numai 3 din 4, nu stiu ce fiinta hada a fost deranjata de unul din ei si l-a rupt), ba chiar si ruda lor f apropiata, Albitzia, aflata pe alta strada si inghesuita ca vai de ea intre alti copaci (specia asta nu suporta umbra) iar nalbele de gradina(Althea, nu Malva, ca cele medicinale), mai putine si nu atat de mari ca anul trecut, isi deschid si ele florile decorative.

Am sa mai zic cateva vorbe despre crinii cei portocalii, desi cred ca am mai scris asta undeva. Toata copilaria mea am citit sau auzit la radio despre minunatul parfum al florilor de crin ("Guerlain a botezat parfumul/Voila pourquoi j'aimee Rosine", zicea Minulescu) dar singurii crini pe care ii vazusem vreodata erau din acestia portocalii, f aspectuosi dar cu un infect miros sulfuros. Ajunsesem sa-i urasc pt ca ii consideram niste uzurpatori ai frumosilor cavaleri in haine albe. Nici macar grija cu care ii trata mama-mare nu ma indupleca. Acum mamitza are gradina plina de flori de crini albi, iar vara de Regina noptii, care ne incanta cu parfumul ei atat de patrunzator dar f placut inca de cum se lasa seara.

Delicata clematita din prima poza isi tremura petalele in vant (de fapt ma bucur tare ca mi-au reusitpozele cat de cat, pt ca vantul le tot misca in toate directiile) dar ea nu primea vizita roiurilor de albine care cautau nectar in potirele pline de polen ale nalbelor.

Tot acum au inceput sa infloreasca si hortensiile (Hydrangea) dar cele de la noi sunt ca niste rude sarace pe langa cele opulente vazute in Cork. Pana sa merg in Irlanda eram convinsa ca n-o sa-mi placa niciodata hortensiile, prea ingamfate cu capetele lor mari pt cata bucurie aduc (asa gandeam atunci).Iar cactusul ale carui minunate flori rosii pot fi admirate mai sus are si el o ruda foaaarte saraca la usa casei mele.

Mai multe poze pot fi gasite pe Picasa.

Bumperstickers

Tot din Jolly Good Jokes, dar de data asta n-am sa le traduc. Scuze pt necunoscatorii de engleza

Constipated People Don't Give A Shit.

Practice Safe Sex, Go Screw Yourself.

.Who Lit The Fuse On Your Tampon?

If You Don't Believe In Oral Sex, Keep Your Mouth Shut.

Please Tell Your Pants Its Not Polite To Point. (Asta-i pt Dani Otil)

If That Phone Was Up Your Butt, Maybe You Could Drive A Little Better. (Pt amatorii de convorbiri pe mobil la volan)

Thank You for Pot Smoking. (Pt EBA)

To All You Virgins, Thanks For Nothing.

If At First You Don't Succeed ... Blame Someone Else ... And SeekCounseling.

Impotence: Nature's Way of Saying "No Hard Feelings".

If You Can Read This, I've Lost My Trailer.

Horn Broken ... Watch For Finger.

It's Not How You Pick Your Nose, But Where You Put The Booger.

If You're Not A Hemorrhoid, Get Off My Ass.

You're Just Jealous Because The Voices Are Talking To Me.

The Earth Is Full --- Go Home.

I Have The Body Of A God ... Buddha. (Asta-i pt mine)

This Would Be Really Funny If It Weren't Happening To Me.

So Many Pedestrians --- So Little Time. (Ca sa-i calce?)

Cleverly Disguised As A Responsible Adult.

If We Quit Voting, Will They All Go Away? (Pt cei care sustin neprezentarea la vot)

The Face Is Familiar But I Can't Quite Remember My Name. (Oh, Alzheimer)

Eat Right, Exercise, Die Anyway. (Pt cei cu siluete perfecte)

Illiterate? Write For Help.

Honk If Anything Falls Off.

Cover Me, I'm Changing Lanes. (Lanes=benzi de circulatie)

He Who Hesitates Is Not Only Lost But Miles From The Next Exit.

I Refuse To Have A Battle Of Wits With An Unarmed Person.

You! Out Of The Gene Pool!

I Do Whatever My Rice Krispies Tell Me To.

Where Are We Going And Why Am I In This Hand Basket?

It's Been Lovely, But I Have To Scream Now.

I Haven't Lost My Mind, It's Backed Up On Disk Somewhere.

If You Can Read This, The Bitch Fell Off.[Seen On The Back Of A Biker's Vest].

If Sex Is A Pain In The Ass, Then You're Doing It Wrong.

Fight Crime --- Shoot Back!

If You Can Read This, Please Flip Me Back Over.[Seen upside Down, On A Jeep]

Guys --- No Shirt, No Service; Gals --- No Shirt, No Charge.[Reported To Be Seen On A Restaurant]

If Walking Is So Good For You, Then Why Does My Mailman Look Like Jabba theHut?

Necrophilia --- That Uncontrollable Urge To Crack Open A Cold One.

Boldly Going Nowhere.

Cat --- The Other White Meat.

Caution --- Driver Legally Blonde!

Don't Be Sexist --- Broads Hate That.

Heart Attacks ... God's Revenge For Eating His Animal Friends.

Honk If You've Never Seen An Uzi Fired From A Car Window.

How Many Roads Must A Man Travel Down Before He Admits He Is Lost?

If You Can't Dazzle Them With Brilliance, Riddle Them With Bullets.

Money Isn't Everything, But It Sure Keeps The Kids In Touch.

Saw It ... Wanted It ... Had A Fit ... Got It!

Si acum una arhicunoscuta, o copiez pt ca imi face intotdeauna placere cand o citesc:

The Real Woman's Way is practical and the best ...

1. Nigella's Way
Stuff a miniature marshmallow in the bottom of a sugar cone to prevent ice-cream drips.

The Real Woman's Way
Just suck the ice cream out of the bottom of the cone, for goodness sake. You are probably lying on the couch with your feet up eating it anyway.

2. Nigella's Way
To keep potatoes from budding, place an apple in the bag with the potatoes.

The Real Woman's Way
Buy Smash and keep it in the cupboard for up to a year.

3. Nigella's Way
When a cake recipe calls for flouring the baking tin, use a bit of the drycake mix instead and there won't be any white mess on the outside of the cake.

The Real Woman's Way
Spar sells cakes. They even do decorated versions.

4. Nigella's WayI
f you accidentally over-salt a dish while it's still cooking, drop in a potato slice.

The Real Woman's Way
If you over salt a dish while you are cooking, that's tough! Please recite with me the Real Woman's motto: "I made it and you will eat it and I don't care how it tastes."

5. Nigella's Way
Wrap celery in aluminium foil when putting in the refrigerator and it will keep for weeks.

The Real Woman's Way
It could keep forever. Who eats it?

6. Nigella's Way
Cure for headaches: Take a lime, cut it in half and rub it on your forehead.The throbbing will go away.

The Real Woman's Way
Cure for headaches: Take a lime, cut it in half and drop it into 8 ounces of vodka : Drink the vodka. You might still have the headache, but you won't care!

7. Nigella's Way
If you have a problem opening jars, try using latex dishwashing gloves. They give a non-slip grip that makes opening jars easy.

The Real Woman's Way
Why do I have a man?

8. Nigella's Way
Freeze leftover wine into ice cubes for future use in casseroles.

The Real Woman's Way
Left over wine???? Helllloooo!


sâmbătă, 13 iunie 2009

Ce verde era valea mea Handbal feminin

Cand eram eleva de liceu la Matei Basarab unul din profesorii de sport se numea C-tin Popescu poreclit, nu stiu de ce, Pirica, poate pt a se deosebi de celalalt Popescu, tot de sport, poreclit Bismark. Nu-mi mai amintesc daca l-am avut ca profesor pe Pirica, in schimb Bismark ne-a spus amuzat la o ora ca a venit un elev la el si i s-a adresat "Tovarase Bismark". "Da-o dracului de treaba, ar fi raspuns profesorul, Bismark inteleg, dar tovarase?"

Pt ca stateam intr-un bloc din spatele stadionului Recolta, aflat langa fostul stadion Lia Manoliu (pe atunci 23 august) iar de la balconul nostru aveam o vedere excelenta la terenurile de handbal, unde se desfasura o intensa activitate sportiva, care probabil a stat si ea la baza marilor succese din acest domeniu in acea epoca, am urmarit multe meciuri in direct si am indragit acest sport, mai ales ca se marcheaza mult mai multe goluri decat la fotbal, unde uneori 22 de fotbalisti alearga precum bezmeticii 90 de minute si nu se marcheaza nici un gol.

Dar ghinionul meu a fost ca la sport am avut-o mult timp profesoara pe Rodica Shiclovan, sotia directorului IEFS. Pt ca specializarea dumisale era gimnastica artistica ne-a chinuit indelung cu tot felul de poze la care subsemnata a dat dovada de un nemasurat antitalent (aveam sa aflu mult mai tarziu ca doua din vertebrele mele din dreptul rinichilor sunt sudate, lucru ce ma face sa fiu rigida si absolut neadaptata pt performante in gimnastica, degeaba incercam eu sa fac podul, de ex, n-aveam cum sa reusesc).

Pe Pirica mi-l amintesc ca pe un om f vioi si vesel, nu prea inalt dar bine facut (nu atat de bine precum Bismark).

Cand am intrat la facultate in anul intai am avut si ore de sport, multe desfasurate pe terenul de handbal, pt ca cea care raspundea de performantele noastre sportive era Aurora Leonte, membra a lotului national. Dumneaei imi remarcase dragostea pt acest sport si m-a selectat in echipa universitatii. Totul insa a cazut balta cand AL a fost chemata in cantonament. In acel an echipa de handbal feminin a tarii noastre a devenit campioana mondiala. Antrenor era nimeni altul decat Pirica, pe care il stiam f bine.

Pt ca presedintii nostri si-au creat un obicei sa imparta decoratii cu pumnul in ultimul an de mandat, le-a venit randul si baietilor si fetelor care au jucat handbal cu atata succes mondial acum aproape patru decenii, ca si antrenorilor lor, sa primeasca in sfarsit recunostinta patriei sub forma de medalii prezidentiale. Cu ocazia asta azi la Romania Actualitati i s-a luat un interviu lui Pirica, el pomenind printre sportivele f bune si pe Aurora (cu un alt nume de familie, poate cel de casatorie). E de inteles de ce am simtit un fior cand s-a deschis parca o usa ce o credeam ferecata, pt ca eu am respectat, fara sa vreau, sfaturile lui Coelho (aflate dintr-un pps, ca nu m-am invrednicit sa-l citesc personal)

  • Întotdeauna este bine de ştiut când anume se termină o etapă din viaţă. Dacă insişti a te menţine în ea dincolo de timpul rezonabil, îţi vei pierde bucuria şi simţul a ceea ce se află în afara ei. Închide cicluri, sau uşi, sau capitole. Important este să le poţi închide şi să laşi în urmă momente ale vieţii, momentele care se încheie.

  • Ţi-ai terminat munca?
    Ţi s-a încheiat o relaţie?
    Nu mai locuieşti în acea casă?
    Trebuie să pleci într-o călătorie?...
    Poţi petrece mult timp din prezentul tău, scufundîndu-te în "de ce"-uri, în a revedea caseta şi a încerca să înţelegi cum şi pentru ce motiv se întîmplară cutare şi cutare lucruri

  • Dar te vei consuma degeaba şi la nesfîrşit, căci în viaţă, tu, eu, prietenii, fiii, fraţii tăi, noi toţi, ne îndreptăm inevitabil către a închide capitole, către a da pagina, a termina etape sau momente din viaţă, şi de a merge înainte.
  • Nu ne putem afla în prezent, ducînd dorul trecutului. Nici măcar întrebîndu-ne "de ce". Ceea ce s-a întîmplat, s-a întîmplat, şi trebuie să te eliberezi, să te desprinzi de trecut. Nu putem fi copii eterni, nici adolescenţi întîrziaţi, nici angajaţi ai unor firme care nu mai există, nici a păstra legături cu cei care nu vor să aibă legături cu noi.

  • Faptele trec, şi trebuie lăsate să treacă!
    De aceea, cîteodată, este aşa de important să distrugi amintiri, să faci un cadou, să-ţi schimbi casa, să rupi hîrtiile, să arunci documente vechi, şi să vinzi sau să faci cadou o carte.
  • Schimbările externe pot simboliza procese interioare de evoluţie. A uita, a se desprinde, a se avînta. În viaţă, nimeni nu joacă cu cărţile însemnate, aşa că ai de învăţat cum să pierzi şi cum să cîştigi. Trebuie să ne eliberăm, să dăm pagina şi să trăim numai cu ceea ce ne oferă prezentul.

  • Trecutul a trecut. Nu aştepta să ţi-l dea nimeni înapoi, nu te aştepta să te recunoască nimeni, nu aştepta ca, vreodată, cineva să-şi dea seama cine ai fost. Lasă deoparte resentimentul. Repetarea cu încăpăţînare a "filmului tău personal" îţi va face rău sufletului şi minţii, şi te va învenina şi amărî.

  • Viaţa nu se află decît înainte, niciodată înapoi. Dacă treci prin viaţă lăsînd "uşi deschise" pentru orice eventualitate, niciodată nu te vei putea desprinde de trecut, nici nu vei trăi ziua de astăzi cu mulţumire. Iubiri sau prietenii pe care nu ţi le scoţi din suflet? Posibilităţi de a te întoarce? La ce? Nevoie de explicaţii? Cuvinte nerostite? Tăceri care au invadat cuvintele?

  • Dacă le poţi înfrunta chiar acum, fă-o. Dacă nu, lasă-le să se ducă, închide capitolele! Spune-ţi ţie însuţi că nu le mai vrei înapoi. Dar nu din mândrie sau orgoliu, ci pentru că TU nu mai faci parte din acel loc, din acea inimă, din acea încăpere, din acea casă, din acel birou, din acea meserie.

  • Tu însuţi nu mai eşti cel de acum două zile, sau trei luni, sau un an. Prin urmare, nu există nimic către care să te întorci. Închide uşa, dă pagina, închide ciclul. Nici tu nu vei fi acelaşi, nici mediul la care te întorci nu va fi acelaşi, căci nimic nu rămîne imobil sau static în viaţă. Pentru sănătatea ta mintală şi sufletească, desprinde-te de ceea ce nu se mai regăseşte în viaţa ta.

  • Adu-ţi aminte că nimeni şi nimic nu este indispensabil. Nicio persoană, niciun loc, nicio muncă. Nimic nu este vital pentru a trăi, pentru că atunci cînd ai venit pe lume, ai venit singur.

  • Este, aşadar, obişnuit să trăieşti cu tine însuţi, şi este o îndatorire personală să înveţi să trăieşti singur, fără acea apropiere umană sau fizică, de care îţi vine atît de greu să te desparţi astăzi.

  • A se desprinde este un proces de învăţare care, din punct de vedere uman, se poate realiza. Adu-ţi aminte, nimic şi nimeni nu sunt indispensabili. Este numai obicei, rutină, nevoie. Deci, închide, încheie, curăţă, aruncă, oxigenează, desprinde-te, scutură-te, eliberează-te.

  • Sunt multe cuvinte care înseamnă sănătate mintală, şi oricare vei alege, te va ajuta să mergi înainte în linişte.

Asta e viaţa!

Remember 13 iunie 1990

Pentru cei care au uitat, azi se implinesc 19 ani de cand Mihai Chitac (azi condamnat la inchisoare pt rolul jucat in reprimarea manifestatiei din Timisoara, atunci Ministru de Interne), a dat dispozitie si a luat masuri sa fie lichidata manifestatia din Piata Universitatii. Despre diversiunile si manipularile tip KGB am mai scris, reamintesc doar ca dupa ocuparea sediului televiziunii(singura pe atunci) de catre manifestanti (?) furiosi (care cica ar fi amenintat cu aruncarea de la etajul 11 al presedintelui TVR de atunci, Razvan Theodorescu, unul dintre idolii mei prabusiti cu nasul in tarana) s-a intrerupt emisiunea (lucru care nu s-a intamplat cand cu "Revolutia Romana in Direct", cand nu numai ca se tragea intr-o veselie pe coridoare---zic veselie pt ca teroristii s-au transformat in fantome imposibil de detectat--dar s-a si stins pt un timp lumina in celebrul Studio 4, de era sa faca toata tara infarct), pt a-i da motiv celui mai zambaret dintre presedintii iubitei noastre patrii sa cheme minerii care..."au plantat panselute in fata Teatrului National".

DD, noul Ministru Adjunct al Turismului

Auzind eu ca unii pesedei recunosc ca partidul lor nu are ministrese atat de frumoase ca pedeleii (de parca la Palatul Victoria s-ar tine concursuri de Miss; stai nitel, se pare ca competenta --cacofonie voita-- in cazul parlamentarelor se dovedeste cu participarea la asemenea concursuri, coronita incoronand Camera Deputatilor, de ce ar fi altfel la guvern?!) propun ca si doamnele telespectatoare sa aiba reprezentant in guvern pe cel mai iubit si mai audiat dintre prezentatorii nocturni la TV, pe Dan Diaconescu, omul care reuseste sa adune milioane de euroi din rahatul pe care nu numai il face bici, dar il si trozneste.

Si propun anume Ministerul Turismului pt ca nu de mult, anuntand stirea bomba ca a gasit-o pe Elodia, a prilejuit intregii suflari romanesti preocupata de soarta avocatei brasovene ocazia de a calatori virtual, impreuna cu madam Baratza (la al carei dramatism cedam din cand in cand nervos si mutam canalul pe reluarea fanfaronadei vadimiene), insotitoarea ei cu nume de crema de ras, Elida, si o filoloaga al carei nume l-am uitat dar care, datorita cunoasterii limbii engleze si rezidentei indelungate in zona i s-aconferit rolul de ghid, rol de care s-a achitat onorabil, in emiratul cu cele mai halucinante realizari arhitectonice, anume Dubai.

Filoloaga a reusit sa ma convinga de faptul ca ar trebui sa iau de indata avionul si sa-mi fac si eu cumparaturi la celebrul Mall sau macar sa fiu martora la inaugurarea celei mai inalte constructii din lume, Burj-el Arab, la ora 9, 9 minute si 9 secunde (aoleu, nu se poate, am uitat ziua, parca e tot ceva cu 9, bine ca stiu macar anul, doua mii 9).

Unde e Elodia si cum arata ea acum, dupa aproape doi ani de la disparitie n-am reusit sa aflu, atat masochismul cat si insomnia mea au limite.

UPDATE: Bineinteles ca DD a dat in reluare episodul cu Dubai, din care am revazut o parte, turistica, astfel incat trebuie sa fac niste corectii si complectari (nu, tot n-am aflat daca si unde au gasit-o pe Elodia)

Turnul cel mai inalt din lume se cheama Burj Dubai (burj=turn) si va fi inaugurat pe 9 septembrie (luna 9-a) doua mii 9, ora 9, 9 minute si 9 secunde, deodata cu metroul, care metrou are, ca in orice metropola care se respecta (vz Londra) portiuni sub si supra terane.. Burj el Arab este singurul hotel de 7 stele din lume si a fost inaugurat acum 10 ani.

"Filoloaga" se numeste Lucia si lucreaza la o agentie turistica, mie mi s-a parut destul de informata si competenta in acest domeniu.

Am fost impresionata de jocurile de ape si vegetatia abundenta intr-un loc unde pana nu de mult era desert, ni s-a explicat ca s-a adus pamant din import. As mai sublinia si faptul ca drumurile pareau impecabile (se aude, tanti Nutzi aka Leana lu' Cocosh?), amintindu-mi ca si in Utah, tinut desertic, asfaltul nu prezenta nici urma de groapa in the middle of nowhere.