joi, 2 februarie 2012

Curried fish

Ca sa mai schimb putin tema si sa fac o pauza de la postarile despre patinaj (pt care oricum am facut un blog nou dar nu m-am invrednicit sa copiez articolele de pe asta pe el) si pt ca parca ma incearca "foamea de la miezul noptii" (nu vreti sa stiti ce fata a facut doctorita de familie cand i-am spus ca posed asa ceva, a zis ca nu stomacul ma ustura, ci mintea, si a facut un semn edificator in zona tamplei) o sa va povestesc ce am gatit ieri.

Intai trebuie sa va reamintesc ca am sot pescar, care merge din cand in cand in expeditii si uneori vine si cu peste. Mult. Il baga in congelator, pt zile negre. Pt mine zilele negre sunt albe, pline de zapada si de ger, care ma indeamna sa stau in casa, la caldurica amplificata de reabilitarea termica. Va dati seama ca nu-mi arde deloc sa-mi trag peste cizme cipicii speciali pt ghetus, adusi de fiica mea tocmai din Irlanda, unde a nins anul trecut dupa multe ierni fara zapada si, pt ca se asternuse un strat de 2cm, scolile au fost inchise doua zile. Cu atat mai putin sa si pornesc la drum pana la magazin dupa de-ale gurii.

Asa ca mi-am adus aminte ca am undeva niste praf de curry care ameninta sa capete aspect si mai ales gust de rumegus daca mai sta mult in dulap. E insa praf bun, din condimente de prima calitate, pt ca inca mai miroase apetisant. Din congelator am scos o punga cu niste pesti mai marisori si am inceput sa-i crestez transversal marunt, marunt de tot, cum am invatat de la TV (bune emisiunile astea culinare) inca inainte de a incepe sa se dezghete. I-am uns cu praf de curry din belsug (deh, aveam de unde), am pus si un pic de ulei pe ei si i-am infasurat, cand inca mai erau rigizi, deci nu dezghetati de tot, in hartie pt copt. 

Am masurat cam cat sa-i infasoare bine si sa se si petreaca hartia, i-am sigilat bine la capete indoind hartia cat mai strans, am incins niste gratare din astea moderne, tip tigaie patrata, si i-am tinut pana s-a prajit bine hartia pe o parte, avand grija sa nu ia foc de la flacara, apoi i-am intors pe partea cealalta. Am admirat ce frumos fierbea sucul lor (dand un inteles practic notiunii de "fiert in suc propriu" specifica Pietei Universitatii) si cand s-a rumenit hartia si pe partea aceea i-am servit cu niste orez integral fiert alaturi, presarati atat cu mujdei de usturoi (la care eu adaug si niste sos de soia, daca tot m-am orientat spre Orient) cat si cu zeama da lamaie Meier (aceea care are coaja portocalie, nu e f acida dar e tare aromata, ceva intre lamaie si  portocala). Poze n-am facut, eram prea ocupata cu hranitul.

3 comentarii:

Irina-Lia spunea...

cred ca trebuie o sectiune separata de bucatarie, altfel ajungi sa ai inca gura-apa de la retete, cand citesti politichie. frumos ambalate sunt amandoua dar, desi se zice ca dragostea trece prin stomac, politica trece prin creier si doar cei flamanzi pot gandi limpede, nu imbuibatii.

Viorica spunea...

Am incercat eu sa fac niste bloguri separate pe diverse teme, n-a mers, tot aici mi-e mai la indemana sa public. Si inca mai am nu stiu cate postari pt patinaj nefinalizate...

Irina-Lia spunea...

la bucatarie si la patinaj nu ma pricep...la politica ma uit crucis...nu pot decat sa ma indrept spre dormitor...noroc ca-i cald...nopti de iarna pufoase ca zapada...