Traditie si crestinism

Un post al lui Alex Mazilu, pe care va recomand sa-l cititi, se leaga intr-un mod ciudat de o emisiune la TVR Cultural pe care am urmarit-o cu cateva ore in urma. Invitatul Lui Horia Roman Patapievici era Grigore Leshe, acest rapsod atat de inimos si neasemuit prin patosul pe care il pune in pastrarea traditiilor atat de vechi, incat ajung pana in epoci precrestine. 

Vorbea GL (HRP nu a prea apucat sa deschida gura) despre corinde care proslavesc venirea Luminii, despre Mithra, acest zeu a carui "biografie" (ca sa nu zic mit) seamana atat de tare cu a lui Christos, mergand pana la nasterea din fecioara, ca si despre multe alte traditii care se pierd in negura timpului, daca nu chiar si a preistoriei. 

A mai spus el ceva interesant, in stilul lui inconfundabil, a spus ca "poporul roman este nemarturisitor", adica tine pt el, in taina, multe simboluri care astfel se pierd si raman numai gesturile care sunt atat de inconjurate de taina, incat nici cei ce le fac nu le pot explica. Sigur, el a folosit alte cuvinte, eu spun ce am inteles. 

A povestit indelung despre obiceiurile din preajma Craciunului din zona Fagarasului, despre cetele de copii (pitzarai) care, spre deosebire de cei din alte parti, in special Muntenia, nu fac din colindat un fel de cersit, dar si despre cele de flacai si barbati insurati. A spus ca cetele nu se incrucisau niciodata, ca modul cum se intampla asta e o taina.

Imi amintesc si eu ca in copilarie dupa ce colindam noi copiii (mie Mamita nu prea imi dadea voie sa merg la colindat, fiind ea mai prapastioasa si tematoare sa nu patesc ceva) venea randul barbatilor care cantau gros dar armonios "Ceaste case nalte-nalte, de la Dumnezeu lasate" si altele. Aveau si cantece speciale pt fete de maritat, exact cum spunea si GL.

GL a adus in studio si un bat special pt corinda (asa zicea el, corinda, zicea ca e diferit de colinda) care avea niste crestaturi speciale care simbolizau lumina si intunericul, ne-a cantat cu multa simtire mai multe corinde spunand de pilda ca "Florile dalbe" simbolizeaza florile de lumina, mitraice, a insistat mult pe fondul precrestin al corindelor si a incheiat cu o tulburatoare corinda inspirata de legenda Mesterului Manole, cu un refren care amintea de zidire, a cui zidire fiind inca o taina.

Despre colindele contemporane, cum ar fi "Steaua sus rasare" era de parere ca nu apartin poporului nostru, ca ar fi fost preluate (importate, as zice eu) de la alte popoare.

Mi s-a parut ciudat ca in apropierea aniversarii a 2010 ani de la nasterea celui ce avea sa ne mantuiasca (aniversare a carei data e stabilita prin vot, ca si alte sarbatori crestine, lucru care ne face sa avem dubii in ce priveste istoricitatea celor ce s-au petrecut acum mai bine de doua milenii) GL a cantat despre pruncul zidit intr-o manastire ridicata in cinstea altui prunc, sfant, despre o jertfa umana adusa in cinstea Celui ce a spus "Mila voiesc, nu jertfa"