Nucile si...Nevestele Disperate...

Multa vreme in curtea noastra nu au existat nuci. Mamita stia sa faca niste prajituri si torturi cu nuci, ba chiar si cozonaci, de ne lingeam pe degete de bune ce erau...Partea proasta e ca nucile le cumpara din targ, mici si costelive, si cadea pe noi, fetele, magareata sa le spargem si sa extragem, cu f multa greutate, miezul...Adica mai mult pe mine, ca eu eram mai mare cu 5 ani decat sora mea...Fiind un copil destul de ascultator mi se parea firesc sa execut ordinele date (nici vorba de sentimentul ca trebuie sa ne ajutam unii pe altii, mamita era adepta educatiei de tip nemtesc, mai rigida si mai autoritara) si n-am dat niciodata rasol.

Intr-un timp in curtea vecina a crescut un nuc inalt si falnic, care avea nuci cu coaja subtire si miezul plin, dar l-au taiat, nu insa inainte ca coirile sa scape nucile furate prin curtea noastra, mai ales in vie, de unde mamita transplanta puietii rasariti in alte parti ale curtii, incat acum nici nu mai stiu exact cati nuci avem.

Nucile le aduna saracuta cu multa grija, le punea la uscat si ni le dadea noua. Eu multa vreme am fost suparata ca l-a pus pe tatitu sa bata nucii cu o prajina f grea de fier, apoi a urmat culesul viei cu efortul stiut de carat si ridicat cosuri si astfel pe la inceputul lunii octombrie mereu ne intristam amintindu-ne ca el in 1987 s-a prapadit, incheind o serie de decese in familie.

Anul trecut insa am avut o surpriza, casa fiind practic parasita pentru ca noi ne ducem f rar pe acolo sobolanii au spart podeaua de beton din baie si au jucat tontoroiul mancand ce au gasit: sapun si pasta de dinti, dar n-au reusit sa roada si usile care ii desparteau de nuci. Ca sa nu se intample asta am dus nucile afara, intr-un sopron, si data urmatoare nu am mai gasit acolo nici coaja de nuca, le carasera pe toate, ei stiu unde. 

Anul acesta cred ca se vede cu ochiul liber prin piete si la magazine ca s-a facut recolta record de nuci, sunt peste tot, la preturi convenabile. Noi am avut noroc cu furtuna care le-a dat jos, incat nu a mai fost nevoie sa batem nucii, doar le-am adunat...pretul a fost o cumplita febra musculara.

Toate bune si frumoase, dar nucile nu se sparg singure. In alti ani le spargeam in fata televizorului, Napoleon scria pe mine, pentru ca in acelasi timp ma uitam la TV. Anul trecut nu le-am prea spart, pentru ca stiam ca aveam soareci in casa mamitei (sobolanii au venit mai tarziu) si am pus otrava iar sora mea, Dumnezeu sa o ierte si sa o odihneasca, m-a speriat ca s-ar putea sa se fi otravit si nucile.

Nu-i vorba ca si activitatea intensa de pe fb e mare consumatoare de timp, deh, socializarea cere si ea sacrificii...Dar anul acesta era pacat sa lasam nucile sa se rancezeasca, mai ales ca ele au iod necesar pentru tiroida mea lenesa, magneziul care ne tine tineri si lungeste viata si ulei care reduce colesterolul daunator...

Iacata, numai beneficii, daca lasam la o parte faptul ca risc sa imi creasca iar greutatea spre suta de kile. Deci sparg nuci intr-o veselie (si le mananc la fel) in fata TV, taman cand pe Diva se transmite serialul Neveste Disperate. Si cum am vazut seria intai fara sa sar vreun episod, sunt destul de fmiliarizata cu locatarele si locatarii de pe Aleea Glicinelor (Wisteria Lane). Asa ca ma uit destul de atenta la serial, ca o nevasta disperata ce sunt.