Remedii naturiste contra intoxicaţiei cu tutun

De sute si chiar mii de ani oamenii se drogheaza cu trei substante, dar pt ca au intrat in cultura popoarelor nici nu realizeaza ca e vorba de droguri.

In fond ce este un drog? In engleza sensul principal ar fi cel de medicament, si faptul ca existau si la noi Drogherii (una din ele chiar la intersectia dintre Lipscani si bulevard, in apropiere de magazinul Bucuresti) arata ca in acest sens a fost folosit si la noi acest cuvant. Din pacate acest substantiv este cunoscut mai degraba in acceptiunea lui negativa, de substanta care produce intoxicatie si dependenta.

Cele trei droguri amintite mai sus sunt: alcoolul, cafeaua si tutunul. Desigur, nu toti consumatorii de alcool devin dependenti, adica alcoolici, mai toti consumatorii de cafea simt ca nu pot functiona fara acest lichid aromat, amarui si fierbinte (n-am scris dulce pt ca unele persoane prefera cafeaua fara zahar) si dovada ca poate fi toxic dar poate crea dependenta este faptul ca persoanele care sufera de boli ale vezicii biliare continua sa testeze daca o pot suporta desi le face rau, insa se stie f bine ca odata ce te-ai apucat de fumat te poti lasa cu foarte mari eforturi, avand in acest caz deaface si cu efectul de sevraj.

Nicotina e cea care da dependenta, exista studii bine documentate care demonstreaza asta, de aceea unii medici recomanda plasturi cu nicotina drept tratament pt cei care vor sa renunte la fumat.

Cand m-am casatorit atat eu cat si sotul meu fumam. Eu nu fumam prea mult, mai mult pufaiam 5-6 tigari pe zi, sotul meu ajunsese la un pachet. Din fericire am avut o gripa care m-a lasat cu o sensibilitate la fum (poate fi si de friptura, ca tot tusesc) si pur si simplu nu am mai suportat sa fumez. Sotul meu in schimb a dat dovada de o vointa de fier in momentul in care s-a hotarat sa se lase de fumat si sunt deja cateva decenii de cand nu mai pune tigara in gura.

De aceeasi vointa a dat dovada tatal meu in anul in care m-am nascut iar el a aflat ca bacilul lui Koch s-a cuibarit in plamanii lui, pe atunci TBcul nu se trata cu antibiotice, lui i s-a provocat pneumotorax, adica unul din plamani a fost scos din circuit si a trait cu un singur plaman 43 de ani, incat atunci cand s-a constatat ca are arterita (care de obicei are ca factor de risc fumatul) nu a fost nevoie sa i se amputeze piciorul care nu mai era bine irigat cu sange pt ca boala nu s-a agravat, el nefumand.

Din pacate sotul unei colege nu a avut acest avantaj si, pt ca a ignorat sfatul medicilor de a renunta la fumat a ajuns sa i se amputeze piciorul. Iar sora mea s-a decis mult prea tarziu sa se lase de fumat, cand deja tumora care ii sugruma aorta pulmonara era prea mare pt a fi operata. Totusi a rezistat unui tratament de soc, chimio si radio terapie in acelasi timp, tumora s-a redus si, extirpandu-i-se un plaman, i-a fost salvata viata. Operatia a avut loc in 2003.

De cate ori vad fete fumand le dau ex surorii mele, dar din pacate fara rezultat. Mai ales fetele tinere se cred nemuritoare si invincibile.

Cred ca pe net exista multe recomandari pt a ajuta pe cei care vor sa renunte la fumat, eu am ramas la ziarul Lumina si la prof. univ. dr. Constantin I. MILICĂ care, desi lucreaza la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Iasi, s-a specializat in tratarea naturista a oamenilor. Exista insa in articolul de mai jos o recomandare care m-a amuzat, cea care recomanda cate un paharel (80-100ml) de extract alcoolic cu plante verzi de ovaz de 3 ori pe zi, fiindca in acest caz scapi de un rau si risti sa dai de ta-su, scapi de dependenta de tutun si devii dependent de alcool.

Remedii naturiste contra intoxicaţiei cu tutun
prof. univ. dr. Constantin I. MILICĂ

Simptomele intoxicării cu tutun încep cu dureri de cap, ameţeli, greaţă, vomă, oboseală generală, pierderea memoriei, tremurături, sughiţ, transpiraţii reci, salivaţie abundentă, degradarea dinţilor şi a papilelor gustative, lipsa poftei de mâncare, scăderea rapidă în greutate, uneori leşin. Dat fiind că această intoxicare dă o dependenţă greu de controlat, încercaţi să renunţaţi la fumat la timp, utilizând remedii fitoterapeutice la îndemână.

Principalul compus toxic din fumul de ţigară este nicotina, implicată în provocarea bolilor cardiovasculare, cu acţiune directă asupra vaselor sanguine şi a celulelor nervoase din creier; creşte tensiunea arterială şi colesterolul din sânge, cu risc de congestie cerebrală şi tromboze vasculare. Gudronul are efecte puternic cancerigene, cu localizare mai frecventă pe esofag, laringe, buze, stomac, ficat, pancreas şi rinichi.

Monoxidul de carbon irită laringele, bronhiile şi plămânii, fiind implicat în declanşarea cancerelor la nivelul aparatului respirator. Prin trecere din plămâni în sânge se cuplează cu hemoglobina din eritrocitele sanguine şi blochează oxigenarea creierului până la asfixiere totală.

Din cauza acestor efecte nocive, tabagismul este considerat o toxicomanie licită, o maladie cu atributele unei epidemii grave, într-o continuă extindere, cu aprobarea tacită a factorilor de răspundere din toate ţările, indiferent de stadiul lor de civilizaţie şi cultură.

Tabagismul se află la originea multor boli:

- afecţiuni cardiovasculare, inclusiv angina pectorală, infarct miocardic, creşterea tensiunii arteriale, arterite obliterante şi tromboze;

- boli pulmonare cronice şi acute, bronşite, tuse tabagică, pneumonie, scleroză pulmonară, emfizem pulmonar, tuberculoză;

- cancere cu diferite localizări (plămâni, laringe, esofag, buze, limbă, pancreas, ficat, stomac, colon, prostată);

- boli gastro-intestinale (gastrite, ulcer gastric şi duodenal, halenă);

- slăbirea reflexelor la conducătorii auto, contribuind la creşterea riscurilor de accidente.

Fumătorii pasivi, îmbolnăviţi fără voia lor

O boală gravă provocată de tabagism este bronho-pneumonia obstructivă cronică (BPOC). Aceasta prezintă câteva simptome distincte: sufocare severă, producerea excesivă de spută, respiraţie şuierătoare, usturime în gât, congestie şi hipersecreţie nazală, tuse, febră, somnolenţă, intoxicare cu CO2, insomnie, depresie psihică, poftă de alimente dulci şi reducerea atenţiei. La o acutizare mai avansată, unul din opt pacienţi necesită spitalizare şi terapie intensivă.

La copii şi adolescenţi există riscul cel mai mare al dependenţei şi intoxicării cu tutun. În primul rând, din mai multe motive psihologice, tinerii adoptă cu mare uşurinţă fumatul, pe care îl asociază cu maturitatea, independenţa, virilitatea şi modernismul, fără să cunoască riscurile majore ale unor îmbolnăviri grave după instalarea dependenţei de nicotină.

Nefumătorii care inhalează, fără voia lor, fumul de ţigară din mediul de viaţă (locuinţe, birouri, şedinţe, restaurante, trenuri) vor trebui să beneficieze de o protecţie specială, întrucât se apreciază că fumătorii preiau doar 15% din fum, iar restul de 85% se împrăştie în atmosfera din jur. Fumătorii pasivi, în primul rând copiii, se pot îmbolnăvi de aceleaşi boli ca şi fumătorii activi. Mai întâi apar iritaţii oculare, urmate de afecţiuni ale căilor respiratorii (tuse, bronşite), ulcere, boli coronariene şi unele forme de cancer (pulmonar şi laringian). S-a constatat că un nefumător care stă 20 de ani lângă o persoană ce fumează câte 20 de ţigări pe zi acumulează în plămâni circa 4 kg de funingine, prezentând cantităţi mari de nicotină în sânge şi urină.

Remedii pentru a renunţa la fumat

În uz intern, se recomandă folosirea produselor care modifică gustul nicotinei sau acţionează împotriva tulburărilor provocate de lipsa acestui drog:

- infuzie de pedicuţă, numită şi brădişor, preparată din 5 g pulbere uscată şi măcinată la 200 ml apă clocotită: se infuzează 5 minute, se strecoară şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol, cu o oră înainte de micul dejun, într-o cură de durată până la abandonarea fumatului, provocând o senzaţie de vomă la aprinderea ţigării;

- infuzie de cimbrişor (4 linguri la un litru apă clocotită; se infuzează 3 minute, se strecoară şi se bea întreaga cantitate fracţionată în doze de 50 ml, la intervale de 15-20 de minute. La aprinderea ţigării apare senzaţia de vomă care dispare imediat după înlăturarea fumului;

- decoct din rizomi de obligeană, din care se bea câte o lingură, înainte şi după mesele din cursul zilei;

- sirop de creson, din care se ia câte o linguriţă de 8-10 ori pe zi, la intervale de două ore;

- mestecarea unei linguriţe de rizomi sau frunze uscate de obligeană, care se ţine în gură timp de 5-10 minute, de 3-4 ori pe zi, având un gust amar şi aromat, cu efect de diminuare a poftei de fumat şi de respingere a fumului.

Un procedeu străvechi de denicotinizare, absolut inofensiv, constă în utilizarea unui extract alcoolic cu plante verzi de ovăz, luând câte un păhărel (80-100 ml) de 3 ori pe zi, cu efect imediat de dezintoxicare şi inhibare a apetitului pentru fumat.

Alte tratamente recomandă ceaiuri cu alga brună sau cătunică, decoct din frunze de nuc sau hrean (două căni pe zi), macerat din usturoi (o cană dimineaţa), leurdă, frunze de pătrunjel, ulei de mentă sau de ricin.

Reţeta autorului: pedicuţă, obligeană, cimbrişor, cimbru, dovleac, hrean, usturoi, mentă, nuc, pelin.

În uz extern, se pot aplica pe abdomen cataplasme cu frunze fierte de pelin.

Consumaţi multe seminţe de dovleac şi fructe

Regimul alimentar va include câteva reţete care şi-au dovedit eficacitatea:

- seminţe de dovleac (60 g) decojite şi pisate, care se amestecă cu 20 g zahăr şi 10 g coji de portocale rase în 160 ml apă; se bea prin înghiţituri rare, iar după 5 ore se ia o lingură cu ulei de ricin;

- seminţe de dovleac (300 g) decojite şi bine pisate, amestecate cu miere de albine pentru a fi consumate dimineaţa, pe nemâncate, iar după câteva ore se ia o lingură de ulei de ricin.

La acest tratament se adaugă o cură cu propolis, drojdie de bere, borş de tărâţe şi oţet de mere.

Se vor evita alimentele cu gust amar (cafea, ciocolată amăruie, bere, sucuri cu cofeină, alcooluri tari, unele mirodenii), care pot trezi dorinţa de fumat. De asemenea, se vor evita alimentele care îngraşă (dulciuri, paste făinoase, pâine) şi se vor înlocui cu fructe, legume sau alte alimente sărace în calorii.

Ce trebuie făcut în perioada de sevraj

Renunţarea definitivă la fumat este un act de mare voinţă, pentru fiecare fumător existând o motivaţie individuală, pro sau contra. Pentru abandonarea definitivă a fumatului se propun următoarele acţiuni:

- alegerea perioadei optime de renunţare la fumat, în zile lipsite de stres, fiind preferate concediile petrecute la munte sau în momentul apariţiei unor afecţiuni care impun interzicerea fumatului (gripe, guturai, bronşite, viroze respiratorii, pneumonie, ulcere, infarct miocardic);

- evitarea locurilor cu mulţi fumători (restaurante, cafenele, cluburi, discoteci);

- evitarea fumatului în spaţii închise (birouri, dormitor, camera copiilor);

- renunţarea la fumatul din timpul nopţii şi mai ales la ţigara foarte dăunătoare de dimineaţă, luată pe nemâncate;

- vor fi îndepărtate toate obiectele ispititoare (ţigări, pipe, scrumiere, brichete, chibrituri), care nu vor mai fi lăsate pe masa de lucru sau în buzunarele fumătorului;

- dimineaţa şi seara se va face o baie caldă şi o spălare pe dinţii îngălbeniţi;

- membrii de familie, prietenii şi colegii de muncă, de preferat nefumători, vor susţine ideea renunţării totale şi definitive la fumat, întrucât reducerea treptată a numărului de ţigări s-a dovedit ineficace, pacientul căutând uşor noi pretexte de a relua fumatul intensiv;

- în perioada de sevraj, când reapare pofta de fumat, se va mesteca un fruct, un morcov, bomboane mentolate şi se va bea multă apă pentru a elimina toxinele din sânge.

Sport şi alimentaţie sănătoasă

Timpul liber va fi ocupat cu plimbări pe jos sau cu bicicleta, alergări zilnice, exerciţii de inspirare a aerului curat, practicarea unor sporturi uşoare în compania nefumătorilor, vizionarea de spectacole şi lectură în săli de nefumători.

În cazul copiilor şi tinerilor fumători este necesară o educaţie mai atentă, atât în familie cât şi în şcoli, fără pedepse şi interdicţii severe, dar cu exemplu personal al educatorului, urmărind inocularea convingerii că prin renunţare la fumat scade riscul unor îmbolnăviri grave, creşte speranţa de viaţă şi se pot economisi sume importante din bugetul familiei.

Există opinia că renunţarea la tutun poate duce la creşterea în greutate a corpului, în medie, cu 2-3 kg la bărbaţi şi cu peste 5 kg la femei. În acest caz se va reduce o cantitate de 300-500 de calorii din alimentaţia zilnică, mai ales la carne, mezeluri, sosuri, cartofi prăjiţi, pâine albă, alcool şi cafea.

După reuşita renunţării definitive la fumat, monoxidul de carbon va fi înlăturat din organism în timp de 12 ore, nicotina va dispărea după două zile, după două luni se va îmbunătăţi circulaţia sângelui în membrele inferioare, iar riscul cancerului pulmonar şi al bolilor cardiovasculare se va reduce substanţial după un an.