Voiam sa-mi intitulez articolul Socialism Avant la Lettre, dar mi-am zis ca e prea lung. Si totusi exact despre asta e vorba. Sa ne amintim ce controversa a fost inaintea alegerilor prezidentiale la noi cand PSDul, ca sa mentina bunele relatii cu aliatul sau de atunci, PNLul, a decis ca daca Geoana va castiga alegerile va pastra impozitul unic.
Ori ceea ce propune Deok Man e impozitul progresiv, si ca sa nu mai avem vreo indoiala despre ce este vorba, unul din personaje spune "asta inseamna sa ia de la cei mai bogati si sa-i ajute pe cei mai saraci". Ca ea de fapt urmarea demascarea celor care erau de partea lui Mi Shil e alta mancare de peste, mesajul politic al scenaristelor ramane destul de transparent.
Nu stiu daca textul dupa a fost facuta subtitrarea in romana era neclar sau e vorba doar de o balbaiala de traducere, totusi intre scutirea de impozite si reforma fiscala (practic se crea un nou Cod Fiscal) e o oarecare diferenta, si nu prea rezulta din dialogurile ulterioare ca ar fi fost vorba de scutire de impozit din moment ce chiar si cei care aveau 1,8 acri trebuiau sa plateasca 10% impozit
10% din ce? Probabil din recolta obtinuta, cum se intampla la noi
cu arendasii, care trebuie sa plateasca proprietarilor un procent, cam 30% din recolta obtinuta, dupa lege, dar de fapt contractele prevad o cantitate fixa de cereale sau contravaloarea ei in bani. In realitate litera contractului e departe de a fi lege, daca anul e mai putin propice agriculturii se profita de aceasta (chiar daca pe terenul proprietarului s-au cultivat plante care nu au fost calamitate) si ofera proprietarilor mai putin decat scrie in contract. Daca proprietarul nu accepta atunci se recurge la alta metoda: pt ca la TV se spune mereu ca preturile la produsele agricole sunt f reduse arendasii din sat se inteleg intre ei (so much about free market!) si propun sa ofere contravaloarea produselor la un pret f mic.
Daca arendasii nu reusesc sa se inteleaga asupra pretului oferit, pt ca deja terenurile in sat sunt impartite intre arendasi i se spune proprietarului sa caute un alt arendas, lucru de fapt imposibil. Daca va intrebati de unde stiu raspunsul e simplu: Mamitza e apropitara, urmasa de chiabur.
Si aici trec la un alt aspect al economiei Sillei. Am vorbit mult despre agricultura pt ca se pare ca Silla era eminamente agrara (in scoala am invatat ca astfel era caracterizata tarisoara noastra intr-o vreme, si ca era ceva tare de rusine, cah deadreptul), desi daca ne gandim bine existau desigur si negustori, ba chiar si proprietari de cazinouri, chiar daca mai "la negru", dar pesemne astia nu contau din pdv politic.
Am fost socata sa citesc ca un proprietar de 11 acri de pamant (1 acre=0,405ha, cf Oxford English Dictionary) era considerat nobil, si ca s-a luat ca baza pt calculul impozitului 18 acri. Pai la noi, dupa legea 18, se permitea reimproprietarirea cu max 10 ha, iar cei astfel redeveniti proprietari individuali de pamant nici vorba sa fie considerati nobili. E drept ca Silla era un regat mai mic, iar Romania este cam a 7-a tara, daca nu ma insel, ca suprafata din UE, totusi...
In rest nu ne ramane decat sa admiram priceperea politica a celor trei personaje principale care tintesc tronul Sillei si sa remarcam ca armata, ca si in vremurile noastre, isi recunoaste nepriceperea in ce priveste politica sau guvernarea, dar nici o lovitura de stat sau palat nu se poate da pe lumea asta fara aprobarea conducatorilor armatei si fara participarea ei la cucerirea puterii.
Ce e interesant e ca religia nu are mare rol in desfasurarea evenimentelor, poate pt ca Mi-Shil e practic o persoana ateista iar Deok Man a folosit religia in scopuri personale . In plus dinastia Choson (sau Joseon) a inlocuit religia budista cu doctrina confucianista (marturisesc ca mai am de citit ca sa fiu mai lamurita in ce constau invataturile lui Confucius si cum au fost ele aplicate in Coreea si se pare ca si Japonia, prin intermediul refugiatilor din Baekje, stiu insa f bine, dupa vizionarea serialelor din epoca Choson ca rolul femeii in societate era pe o treapta f joasa, statutul ei social fiind mult inferior celui al barbatului).
De aceea in Damo am sesizat o inadvertenta istorica; desi actiunea se petrece in sec 17, cand confucianismul era religia de baza, Choe Ok e tratata intr-un templu budist si cel care ii spune ca nu mai poate avea copii e preotul. Nefiind vorba atunci de deschiderea confesionala existenta astazi (desi in tarile islamice aceasta deschidere e discutabila) e greu de crezut ca putea sa mai persiste in acel secol un templu budist.
Urmand un link pe care chiar eu l-am propus am constatat ca in unul din comentariile mele despre serialul "Secretele palatului" am acuzat degeaba traducatorul. Imi fac Mea Culpa, m-am grabit sa emit judecati (nu degeaba recomanda Biblia "Nu judeca ca sa nu fi judecat") fara sa fi citit cu atentia cuvenita articolul. Spuneam ca probabil Mun No a scris "Istoria celor trei regate" si nu "Istoria celor trei hani".
Uite ce scrie in Enciclopedia citata:
native Korean root Han or Gan, "leader" or "great," which was previously used for ruling princes in southern Korea, and which may have some relationship with the Mongol/Turkic title Khan
Deci cuvantul Han se referea probabil la cele trei clanuri care si-au impartit prin rotatie puterea in perioada timpurie a regatului Silla; Bak, Seok, and Kim. Confuzia mea a rezultat tocmai din inrudirea posibila a acestei denumiri de Han care insemna "lider" sau "maret" cu titlul Mongol/Turkic Khan. Totusi faptul ca in carte apar f multe harti (pe care Chun Chu le-a mototolit cu o lipsa de respect reprobabila) pt care s-au folosit informatii culese de spioni trimisi in regatele vecine m-a facut sa ajung la acea concluzie gresita.
Si pt ca am vorbit despre carte trebuie sa spun si ca sunt impresionata cat de multa importanta se da in serialele istorice coreene scrisului (care numai simplu nu e in comparatie cu cel care foloseste alfabetele latine, grecesti, ebraice sau islamice; nu strambati din nas, serialele anterioare se petrec dupa aparitia islamismului) mai ales cand ma gandesc cat de mare era procentul de analfabeti in Occident in epocile ilustrate in seriale.
Am observat ca atunci cand se voia sa se comunice ceva populatiei se recurgea la afise si nu la batutut tobei, ca la noi (inca se mai pastreaza expresia "bate toba" despre cineva care raspandeste in cele patru zari diferite informatii mai mult sau mai putin confidentiale) iar figurantii adunati in fata afiselor citesc fara probeleme ce scrie acolo.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu