In fiecare joi din Saptamana Patimilor vopsesc oua. Am o adevarata rutina: am o oala speciala pt acest proiect (asa se vorbeste mai nou, in romgleza), in fiecare an cumpar vopsele de oua atat pt anul in curs cat si pt cel viitor. Anul trecut o pictorita de meserie mi-a marturisit ca ea nu arunca solutia in care vopseste ouale, pt ca e f buna si anul urmator. Cum vopsesc cel mult 6-7 oua de fiecare culoare mi-am zis ca e cazul sa incerc si eu sa vad daca functioneaza sfatul dat. Aveam solutiile pt oua rosii, portocalii, albastre si violet. Pt ca se foloseste otetul ca mordant e explicabil si de ce nu se imput solutiile respective, sunt un fel de marinata de culori.
Ouale le curat bine cu detergent si le clatesc cu apa, apoi le fierb. In anii trecuti am avut surpriza neplacuta sa am peste 20% din oua sparte dupa ce le coloram, ma gandeam ca din cauza ca le dau cam brusc drumul din lingura in solutie. De curand am gasit o ustensila f asemanatoare cu una folosita de echipa de la Pruova del Cuoco (cei de la RDS au scos RAI Uno din grila de programe,si sufar din cauza asta, desi ma uitam mai rar de cand Eliza a inlocuit-o pe Antonella Clerici, ocupata sa-si creasca bebeul facut la peste 40 de ani) pt preparat spaghetti, un fel de oala cu peretii gauriti. Desi e de dimensiuni mici, cel mult doi litri, ustensila (sarma in chip de maner i-am adaugat-o eu) s-a dovedit f folositoare pt actiunea ce colorare a oualor.
Intai am fiert ouale in ea, apoi le-am luat pe rand din cofrajul in care le-am depozitat si le-am pus in ustensila (cate patru, atatea au incaput pe un strat) si le-am scufundat cu totul in solutia de colorat. Am scos ustensila din cand in cand ca sa verific intensitatea culorii (unele oua nu se coloreaza frumos orice le-ai face) si gata. Am pus solutiile in sticle de plastic etichetate pt anul viitor, am uns ouale cu ulei si asta a fost tot. In alti ani am avut oua de mai multe culori (mai mult de 6, am avut si oua bleumarin, de ex), ba chiar intr-un an am "reusit" ceva ce am numit "oua de cal", aveau o culoare maroniu-vinetie, celorlalti meseni le-a placut culoarea, nu si mie. Culorile oulor de anul acesta sunt mai vii decat apar in poze.
Abia a doua zi a venit si sotul meu din Delta. N-a gasit scrumbie de Dunare (astfel cei ce cauta reteta prepararii ei se vor duce la alta adresa) dar printre nenumaratii pesti pe care i-a adus s-a aflat si un salau de 2,5 kg. Aveam deja in congelator ciuperci pregatite just in case, am umplut salaul cu o parte din ele, am pus si niste unt, l-am asezat in tava dupa ce am cusut cavitatea, restul de ciuperci le-am asezat langa peste, am stors doua lamai mari pline de zeama peste pestele pe care l-am crestat ca sa se patrunda mai bine si l-am bagat la cuptor. Va fi un aperitiv minunat pt masa de Pasti, alaturi de ouale colorate.
Pt preparatele din miel am folosit din belsug leurda in loc de usturoi (totusi friptura am impanat-o cu catei de usturoi) si stiu ca vor fi gustoase, pt ca am mai aplicat metoda asta si alta data. Daca o sa va intrebati de ce vorbesc la timpul prezent despre preparatele de miel raspunsul e simplu: trebuia sa fac loc in congelator pt captura pescarului meu sot.
