Un text publicat de prietenul meu Kang Jang Won pe fb sub o poza a lacului Baikal m-a ajutat sa aflu cate ceva din istoria atat de agitata a acestui colt de lume. Intai am sa va arat poza.
Din traducerile facute de cele doua masini, Bing si Google am selectat cateva nume. Primul a fost Kwantung Army. Nu mi-era f clar despre ce fel de armata era vorba, ce mi-era clar este ca era legata de sud-coreeni. Este vorba de armata japoneza care a fost invinsa de rusi in august 1945 cand trupele ruse care cucerisera Berlinul au fost trimise val-vartej in Siberia ocupata de japonezi. Pana atunci Rusia nu declarase razboi Japoniei, lasandu-i pe americanii carora li se ranise mandria in decembrie 1941 la Pearl Harbour sa isi sparga capetele cum or sti cu acesta putere imperiala si imperialista. Norocul americanilor ca au castigat incredibila victorie de la Midway. Iar al rusilor ca americanii au decis sa produca grozavia de la Hirosima si Nagasaki.
Al doilea nume care mi-a atras atentia a fost al lui Chung Ju-Yung, Chairman al lui Hyunday care, daca am inteles eu bine, a construit un modern hotel undeva in acea zona. Si m-am dus repede la Wikipedia unde am citit ca daca viata fiecaruia e un roaman, a acestui om a fost un fel de serial de mare succes. Fiind nascut si crescut intr-o familie saraca de la tara si neavand posibilitatea sa studieze pentru a avea o educatie superioara el a dorit si a actionat din rasputeri sa isi depaseasca acea conditie. De patru ori a fugit de acasa in cautarea unei vieti mai bune si tot de atatea ori a fost adus fortat inapoi.
Dar pana la urma a reusit sa se angajeze ca si contabil la Bokheung Rice Store si s-a dovedit atat de destoinic incat atunci cand patronul s-a imbolnavit a capatat magazinul. A avut un simt deosebit al afacerilor si a reusit nu numai sa se descurge in comertul cu orez, care la un moment dat a avut de suferit din cauza invaziei Nord Correene din 1950 (despre care invazie un alt prieten al meu sud-coreean spune ca a fost cam la fel de catastrofala pentru coreeni cam cum a fost regimul Pol Pot al kmerilor rosii din Kambodgia, cu tot atatea victime nevinovate pierite intr-u razboi fratricid) ci sa si puna bazele si sa dezvolte imperiul Hyunday (chabeol, un conglomerat de intreprinderi aflate sub conducerea unui clan)
Un alt nume care mi-a atras atentia a fost cel de Sakpung. Din textul de sub poza ar reeesi ca se cam uita ce soarta nenorocita au avut acesti supravietuitori. Se pare ca ei erau luptatori pentru independenta Coreei de sub ocupatia japoneza si ca au fost inrolati fortat in Kwantung Army si obligati sa ocupe Manciuria. Dupa infrangerea armatei insa au fost lauti prizonieri de rusi deodata cu japonezii si au fost inchisi in lagare de munca fortata, lucrand la constructia de cai ferate, mine si uzine electrice.
Daca prizonierii nostri de razboi si cei deportati din Basarabia au trebuit sa parcurga un traseu lung in conditii inimaginabile, in vagoane de vita supraaglomerate, avand ca hrana peste sarat si neavand destula apa sa li se stinga setea, asiaticii au ramas la fata locului. Dar ei zic ca in timp ce alti POW (prizonieri de raboi) erau trimisi in lagare gata construite de regimul tarist sau de Stalin, ei au fost nevoiti sa isi construiasca propriile lagare cu mainile goale, incat nu e de mirare ca mortalitatea in randul japonezilor (si al coreenilor, implicit) era f ridicata.
Din fericire pentru unii dintre ei, acestia au ajuns sa supravietuiasca si sa se intalneasca periodic. Articolul spune totusi ca cei au murit nu au suferit din cauza abuzurilor truopelor sovietice, ci datorita conditiilor excesiv de grele de munca si de viata. In prima iarna au fost -40 de grade Celsius iar hrana era total neindestulatoare pt ca li se dadeau ratii in functie de cum lucrau, si cum naiba sa iti faci norma daca nu esti hranit si imbracat?
Reporterul care a scris textul de sub poza a calatorit, daca am inteles eu bine, trei zile cu Trans-siberianul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu