Empress Ki--Inadvertențe

Urmăresc serialul la Euforia TV...La început m-am cam plictisit și o să înțelegeți repede de ce. Până azi nu am cautat să mă documentez, am reușit să o fac și poate o să reușesc să scriu un articol și despre personajul istoric care a inspirat acest serial.

După ce ne-au aburit cu tot felul de prostii și clișee care de care mai false din pdv istoric sau chiar cascadoristic scenariștii serialului Sud-Corean Empress Ki, transmis de Euforia TV s-au decis să mărească viteza acțiunii (pentru că până la urmă se pare că asta și-au dorit, un serial mai mult de acțiune și romantism decât unul istoric) și să îl facă mai interesant.

Dar întâi și întâi trebuie să vă spun că această Împărăteasă mongolă de sorginte coreeană, fiind o sclavă adusă la palat din Goryo a existat cu adevărat în secolul al XIV-lea...(1315-1369) ba mai mult, serialul acesta a scandalizat istoricii coreeni deoarece ea a trimis o armată contra propriilor ei concetățeni încercănd să impună In Goryo un rege promongol.

Printre lucrurile neverosimile din serial am remarcat, pe lângă clișeul atât de îndrăgit al fetei care se dă drept bărbat și nimeni nu observă că îi lipsește mărul lui Adam, ceea ce mă face să am serioase îndoieli în ce privește receptarea sexualității în societatea coreeană, faptul că, după modelul american în care, indiferent de naționalitate, toată lumea vorbește engleza americană, și aici toată lumea, fie ei coreeni, mongoli, turci sau chinezi, vorbesc o coreeană perfectă.

A mai fost o scenă despre care se poate spune că e complet scoasă din burtă, pentru că e clar că nu a fost documentată, și anume cea in care turcii (musulmani) beau ca niște...coreeni și se îmbată ca niște porci încât masacrarea lor de către o mână de soldați devine floare la ureche.

Hai să vedem ce zice Wikipedia despre Imperiul Otoman:

”Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti ori Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922. În momentul de maximă putere în secolul al XVI-lea, Imperiul Otoman stăpânea Anatolia, Orientul Mijlociu, părți din Africa de Nord, Balcanii și Caucazul, adică o suprafață de circa 19.9 milioane de km². Multe dintre provinciile sau regiunile asupra căreia își exercita suveranitatea erau doar sub controlul indirect al guvernului central. El a întruchipat, cât timp a existat, califatul, adică statul musulman universal condus de succesorii Profetului Mohamed . Instituția califatului a devenit din primele secole de existență o chestiune pur simbolică, puterea migrând spre alte sfere de putere din interiorul lumii islamice, însă el a reprezentat și mai reprezintă încă în mentalul colectiv al maselor musulmane un reper idealizat important, de aceea meritând a menționa și titlul de calif al sultanilor otomani. Imperiul Otoman, de-a lungul celor șase secole de istorie a fost o punte de legătură între culturile estului și vestului.”

QED...turcii nu aveau cum să bea în halul descris în serial pentru simplul motiv că religia lor le interzicea asta. Dacă ar fi spus că se drogau, ceea ce e mult mai plauzibil, nu aveam nici o obiecție.

Eram convinsă. bazându-mă pe faptul că prin cuceririle din India Mongolii au introdus acolo mahomedanismul, vezi Taj Mahalul care este evident o capodopera a artei islamice, că și Imperiul Mongol din China, Yuanul, era mahomedan. Iată însă că istoria mă contrazice, taman în Imperiul Yuan, unde se petrece mare parte din dramă, nu a fost adoptat Islamul,

”Islamul a fost introdus în Imperiul Mongol odată cu cucerirea regatelor musulmane din Asia Centrală. Conform unei legende, necunoscând deloc învățăturile islamice, Ginghis Han a mers la marea moschee din Buhara pentru a vorbi mulțimii cucerite de la înălțimea minbarului. În timpul discursului, sfetnicii săi l-au atenționat să lase liberă treapta cea mai înaltă deoarece ea se cuvine doar lui Allah. Cuceritorul s-a supus, din respect pentru islam și pentru divinitate.

Consilierul lui Ginghis Han, Mahmud Yalavach, era musulman, la fel și Ahmad Fanakati, ministrul de finanțe al lui Kublai Han. Curând, mulți mongoli au adoptat islamul, și se poate spune că acesta a fost a doua cea mai puternică religie din imperiu după budism.

La sfârșitul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIII-lea, Imperiul Mongol se destramă în alte patru imperii: Imperiul Chagatai, Imperiul Kiptșakilor, Imperiul Ilhanilor și Imperiul Yuan. Trei dintre aceste imperii, cu excepția imperiului Yuan, adoptă islamul. Această veste a fost îngrijorătoare pentru Lumea creștină, deoarece de acum încolo, mongolii sau tătarii vor fi aliații turcilor, vechii inamici ai Europei.”

În acest fel faptul că una dintre trăsăturile culturale cele mai importante în viața coreenilor, consumul alcoolului ca formă de socializare (și alte popoare socializează cu ajutorul acetei licori amintită destul de des și în Biblie) supusă unor reguli ceva mai stricte decât la alte nații, este foarte prezentă și la curtea din Youan nu mai pare deloc deplasat.

Mai trase de păr sunt scenele supereroice cum ar fi săritul peste o prăpastie a eroinei împreună cu prințul mongol, salvându-se astfel în mod miraculos. Las la o parte faptul că toată partea din episoadele de început care se petrec în Corea sunt pură ficțiune.

E destul de interesantă și situația oarecum stânjenitoare în care se află eroina când află că e însărcinată și numai perspicacitatea eunucului prieten o liniștește în ce privește paternitatea copilului.

Miraculos e și modul în care copilul născut prematur, fără nici o asistență de specialitate, mama fiind nevoită să se descurce singură supraviețuiește chiar și unei căderi de la înălțime în apă, cădere fatală soldatului care l-a răpit.

Mă opresc aici pentru că mai e mult din poveste.