Royal Family--Despre demnitate, incredere, razbunare...

Daca vreti sa vedeti serialul va sfatuiesc sa nu cititi mai departe, eu l-am terminat de vazut si am deja o privire de ansamblu, vreau sa-l comentez mai ales pt ca principalul caracter il iubeste pe Saint Exupery. Intre timp am mai vazut un serial (de m-ar tine computerul la cat il frec) "Signs" pe nume, f bun, bine facut si interesant dar...ei, da, exista un daaar mare, realizarea e prea occidentalizata. OK, nu va mai deranjez cu el, poate imi vine inspiratia sa scriu mai pe larg despre subiectul acesta, merita, insa acum am sa ma intorc la familia asta regala.

Este o famile de "chabeol", adica magnat coreean, cu tot tacamul: bani garla, incalcari ale legii berechet, intrigi cat cuprinde, si o iron lady de toata groaza care nu are mama, tata, fii, nurori sau nepoti cand vine vorba de ambitiile ei. In tot cosmarul asta se detaseaza o figura angelica, despre care la un moment dat se spune ca e "noblesse oblige" emblematica, o figura dedicata actiunilor de caritate, in topul acestora situindu-se un procuror celebru pt modul cum a reusit sa-si dovedeasca nevinovatia dupa 15 ani in care a trait cu stigmatul de criminal.

Procurorul, Ji Hoon (interpretat cu farmecul irezistibil pe care il stiam din Kim Soo Ro de Ji Sung) a fost sponsorizat in secret de a doua nora a Doamnei de fier, (Goong Soon Ho, interpretata magistral de o actrita cu lungi state de serviciu in zona serialelor sud-coreene, Kim Young Ae, in RF spune ca are 70 de ani, de fapt are numai 60, dar arata mult mai tanara) Kim In Sook. Si actrita care o interpreteaza pe KIS  e o profesionista adevarata (de fapt nu cred ca am vazut vreun serial in care un actor sau o actrita din Korea sa joace prost), Yum Jung Ah, desi mult mai tanara decat KYA cu aproape 20 de ani are si ea o lista impresionanta de seriale in care a jucat.

Si ca sa termin cu actorii pe care i-am remarcat in serial o sa mai amintesc ca l-am revazut cu drag pe unul din tatii copiilor lui Mishil din Queen Seon Deok, Seol Won e numele personajului, Jun Noh Min (1,76m) numele actorului care interpreteaza rolul Buttler Uhm, un rol destul de complex. Am fost surprinsa sa vad ce mic pare el in comparatie cu JS (1,78M), desi diferenta ar fi de doar 2cm, il suspectez pe JS ca poarta pantofi cu ceva toc, poate se simte complexat pe langa giganti ca Song il Kook din Jumong sau Kim  Nam Gil din QSD, ambii trecuti bine de 1,80m.

Dar sa lasam considerentele antropomorfice si sa revenim la subiectul serialului. KIS pare la inceput tare neajutorata si ni se face mila de ea vazand modul inuman in care e tratata de soacra-sa (or fi mamele de baieti reputate ca fara suflet cand vine vorba de cele alese de fii lor drept jumatati, vezi Genitrix al lui Francois Mauriac sau autohtona Socara cu trei nurori a lui Creanga (or fi vrand proaspetii absolventi de bac link ca sa afle si ei despre ce e vorba, dar nu le dau, nah :)) dar asta e din cale afara de monstruoasa, nu dadea voie mamelor din familie sa-si alapteze copiii ca sa nu-si deformeze sanii, l-a fortat pe sotul lui KIS sa renunte la partea lui de mostenire de pe urma tatalui pt ca nu i-a urmat ordinul de a renunta la KIS, etc) dar cu timpul incepem sa intrezarim o alta fata a ei, de persoana dispusa la tot felul de intrigi si conspiratii menite sa o ajute sa-si atinga scopul, de a deveni cineva in JK, holdingul familiei.

(Si daca tot am vorbit de lipsa de umanitate a madamei de fier pe mine m-a impresionat fiica ei, Hyun Jin, cand ii povestea avocatului Ji Hoon ca, fiind trimisa de mama ei in strainatate la 10 ani sa invete engleza, a avut o criza de apendicita si mama ei i-a cerut sa-i spuna totul in engleza, ca sa vada daca nu cumva a dat banii degeaba pe educatia ei.)

Pt ca asta e problema principala a eroinei, faptul ca timp de 18 ani i-a fost calcata in picioare orice urma de demnitate umana, ca a suferit umilinte fara numar chiar si din partea nepotilor, pt ca nimeni nici macar nu-i pomenea numele, doar initiala numelui de familie, K. Iar atunci cand ii moare sotul e tratata ca un obiect care trebuie azvarlit din fata doamnei de fier "get rid of it", citeste JH pe buzele monstrului. In trecat fie spus pana pe la episodul 14 am urmarit serialul pe EP.drama cu o traducere sub orice critica, parea facuta cu o masina de tradus, se pare ca s-a tradus in engleza din chineza, apoi, la sugestia unei prietene (mersi Ana) am trecut pe Jacinda, unde ar fi trebuit sa merg de la inceput, pt ca traducerea este intr-adevar OK.

N-am de gand sa va povestesc tot serialul, doar sa subliniez ca atunci cand cineva indura umilinte fara seaman 18 ani poate fi in stare de orice ca sa se razbune. Dar, asa cum mai spus si cand am comentat "Bad Guy", razbunarea e arma prostului. Pt ca pe masura ce se desfasoara drama aflam ca trecutul "ingerului" KIS nu e chiar imaculat, ca desi numele real coincide cu al Fecioarei la care se roaga cu asiduitate, anume Kim Ma Ri de fapt in adolescenta a comis chiar o crima, desi in legitima aparare, iar in timpul in care e plasata actiunea serialului a mai comis un pacat si mai mare. La inceput ni se spune ca ar fi vorba tot de o crima (n-am crezut asta nici o clipa) si anume si-ar fi asasinat propriul copil, din prima casatorie, un american, pt a scapa de povara trecutului care i-ar fi periclitat pozitia in societate, pozitie dobandita cu atatea sacrificii si intrigi.

Si pt ca in titlu am pomenit despre incredere, care intervine ca un leit-motiv tot timpul serialului fie ca e vorba de increderea lui Ji Hoon fata de KIS sau de a doamnei de fier in majordomul Uhm, trebuie spus ca ni se dau f multe motive pt a crede ca acesta incredere e nemeritata. Majordomul este de fapt protectorul lui Kim Ma Ri inca din copilarie, pt a-l salva pe el KMR a comis omorul, fiind insa o persoana educata si f abila reuseste sa intre pe sub pielea lui GSH si sa capete informatii pretioase pt protejata sa. Iar JH ar avea multe motive sa creada ca cea pe care o considera un adevarat inger e de fapt o fiinta demoniaca. Insa JH nu-ai pierde increderea in binefacatoarea lui (care la un moment dat e gata sa se sinucida pt a o salva pe mama lui JH, avand-o pe constiinta pt ca din cauza ei i-a fost ucis sotul de catre un soldat american violent si vicios si astfel ea a ajuns la balamuc) si nu o crede in stare sa-si ucida fiul.

Intr-adevar aflam intr-un tarziu ca fiul practic s-a sinucis in fata ei, pt ca ea a refuzat sa-si recunoasca maternitatea, dar ea a dobandit iertarea lui cand, vazandu-l ca sangereaza, practic l-a recunoscut drept fiu chemand 119 (echivalentul lui 112 al nostru), lucru ce l-ar face orice mama cand isi vede fiul in pericol. Faptul ca baiatul intelege sa o ajute sa-si vada implinit visul de a fi pe o treapta inalta a scarii sociale si renunta la ajutor spunand ca a fost o farsa si el e OK e cumva cam neverosimil, ca si faptul ca a plecat din sediul JK Club tocmai ca sa nu-i faca necazuri mamei sale.

De fapt acest baiat, care umbla in disperare printr-un oras fara sa cunoasca limba locuitorilor numai ca sa-si intalnesca mama ce l-a parasit cu multi ani in urma (cel putin 18) si care intelege atat de bine care e situatia mamei sale si de ce il reneaga este cu adevarat un suflet angelic, atat de altruist si de pur incat nu pare a face parte din lumea noastra. Si ca sa se sublinieze parca intr-un fel ca nu si-a pierdut candoarea copilariei poarta cu el un ursulet de plus cu numele tatalui baiatului cusut pe vestuta.

Ca primul fiu al holdingului JK este un netrebnic care provoaca moartea majordomului nu e nici o surpriza pt spectatori, ca KIS n-avea niciun motiv sa poata accepta oferta facuta imediat dupa moartea sotului de a renunta la copil pt ca nu putea avea incredere in respectarea cuvantului dat de GSH pt ca existau antecedente in acest sens (scenarista a inventat pe parcurs povestea cu renuntarea lui KIS la Dong Ho, sotul ei, si marsavia soacrei care a rapit-o in drumul spre aeroport si a trimis-o pe o  insula unde femeile erau vandute pt "produs", pt ca la inceput KIS ofera alte motive lui JH, cel mai important fiind dragostea de mama) de asemenea nu ne surprinde.

Mai putin reusit e caracterul mostenitoarei firmei, Jo Hyun Jin, se incearca colorarea dramei cu o palida poveste de dragoste pt JH, neimpartasita insa de acesta, el fiind mai degraba inclinat sa o privesca si ca femeie, nu numai ca pe un inger, pe KIS, in ciuda faptului ca acesta e cu vreo 12-13 ani mai in varsta.

Daca in Giant, care pt mine e cel mai reusit serial sud-coreean pe care l-am vazut, tare as vrea sa-l preia vreuna din televiziunile noastre, actiunea e mult mai complexa, pe mai multe planuri (e si de peste trei ori mai lung) fiind si acolo razbunarea unul din subiectele principale, in RF Goong, desi mai monstruoasa decat Jo Pileon (revazut in Lim Sang Ok, dar n-am urmarit serialul, m-a cam plictisit la un moment dat cu atatia actori burlesti vazuti  si revazuti) e mai lineara, si abia la sfarsit devine si GSH criminala, in mod indirect insa.

Finalul (incheiat cu lacrimi din partea Anei, marturisesc ca si eu am varsat cateva, cat ma tin eu de obiectiva) e cam frustrant, dar ceva mai explicit decat in "The King and The Clown" si mult mai explicit decat in "Ireland"pt ca nu se limiteaza la contopirea imaginii elicopterului cu soarele spre care se indreapta sau la scrisoarea de adio a lui JH in care aminteste de soarta lui Saint-Exupery (se citeaza la un moment dat ceva din "Ambitia umana", daca era dintr-o carte al ui SE probabil era vorba de "Citadela", pt ca in film se aminteste si de "Terre des Hommes", si de "Vol de Nuit", daca nu ma insel, si bineinteles si de "Micul Print") ci se apeleaza la un reportaj televizat in care se spune ca cei doi au disparut si ca s-a renuntat la cautarea lor, nu e de mirare stiind ce munti au ei acolo.

Poate ar mai fi  multe de spus despre acest serial, ma opresc aici ca sa las loc pt Drama.Wiki si datele de pe ea.

Cast

• Yum Jung Ah as Kim In Sook
• Ji Sung as Han Ji Hoon
• Kim Young Ae as Gong Soon Ho
• Cha Ye Ryun as Jo Hyun Jin
• Jun Noh Min as Uhm Ki Do
• Jun Mi Sun as Im Yoon Seo
• Seo Yoo Jung as Yang Ki Jung
• Ahn Nae Sang as Jo Dong Jin
• Kim Young Pil (김영필) as Jo Dong Ho
• Kim Jung Hak as Jo Dong Min
• Dok Go Young Jae as Kim Tae Hyuk
• Dong Ho as Jo Byung Joon
• Ki Tae Young as Kang Choong Ki
• Lee Ki Young as Kang Il Shik
• Jo Sang Ki as James Dean
• Ryu Dam as Kkak Chi
• Kim Hye Ok as Seo Soon Ae
• Lee Chae Young as Park Min Kyung
• Ha Yun Joo as Ji Eun
• Choi Yoon So as Yoo Shin Ah
• Jun Soo Kyung as Carrie Kim
• Min Joon Hyun as staff
• Kim Yoo Ri
• Lee Da Hee

• Producer: Han Hee
• Director: Kim Do Hoon (김도훈)
• Assistant Director: Kim Sung Wook (김성욱), Park Ji Hyun (박지현)
• Screenwriter: Kwon Eun Mi (권음미) 

Episode ratings for the MBC drama Royal Family

Date	Episode	Nationwide	Seoul
2011-03-02	01	5.8	(<8.6)
2011-03-03	02	5.6	(<8.1)
2011-03-09	03	7.4	9.3 (14th)
2011-03-10	04	6.0	8.5 (16th)
2011-03-16	05	10.6 (9th)	13.8 (3rd)
2011-03-17	06	11.4 (6th)	14.4 (3rd)
2011-03-23	07	12.1 (5th)	15.7 (3rd)
2011-03-24	08	11.9 (8th)	15.6 (4th)
2011-03-30	09	11.1 (7th)	12.8 (6th)
2011-03-31	10	11.1 (8th)	13.8 (5th)
2011-04-06	11	9.7 (13th)	11.9 (6th)
2011-04-07	12	10.1 (15th)	12.1 (9th)
2011-04-13	13	9.0 (12th)	10.6 (7th)
2011-04-14	14	9.5 (14th)	11.9 (8th)
2011-04-20	15	10.0 (9th)	12.8 (5th)
2011-04-21	16	10.3 (7th)	13.2 (5th)
2011-04-27	17	10.4 (11th)	13.3 (6th)
2011-04-28	18	10.8 (6th)	13.9 (3rd)
Average		9.6%	-

 Fotografii de pe Hancinema

La ce e bun Can-Canul

Habar n-aveam ca pe Lacul Morii s-a produs o tragedie cu cauze necunoscute. Victimele ar fi niste pescarusi gasiti morti printre tonele de gunoaie aruncate in lac. Cum se stie ca goelanzii, adica acea specie de pescarusi care survoleaza aglomerarile urbane din preajma apelor, sunt un indiciu ca acolo exista poluare, ele fiind mari amatoare de gunoaie, bineinteles ca prezenta acestora nu putea fi incriminata ca fiind cauza mortii bietelor zburatoare. Mai ramanea apa, dar cica deja nu numai ca nu e de vina, dar a devenit si mai curata (mai uscata, ca in celebra reclama, evident ca nu se poate) de cand Primaria Sectorului 6 (dragul de Poteras se pregateste intens pt realegere, indiferent de data la care se va petrece evenimentul) si Apele Roamne au decis sa demareze curatenia pe lac strangand deja 10mc de gunoaie si 50 de pasari moarte. Garda de mediu e si ea f ocupata sa analizeze apa din lac. Si eu, soro, dorm!

Noroc ca nu doarme Can-Canul si, mai ales, sunt treze Stirile.rol.ro, care imi trimit uneori si cate 5 emailuri pe zi.

Ce nu inteleg eu in toata acesta poveste este de ce SRR nu mi-a semnalat si articolul in care se vorbea prima  data despre decesul vietuitoarelor de mai sus.

Zilele Bucurestiului: concerte si targuri in acest weekend

Hmm, cine vrea sa se distreze pe banii primariei capitalei noastre semi-milenare o poate face in acest week-end, cum se poate vedea mai jos:

Spectacole de acrobatii, circ si teatru de strada, targuri de obiecte traditionale si carte, concerte cu Orchestra Nationala Radio, Directia 5 si Monica Anghel, toate cu acces gratuit, in acest weekend, cu ocazia Zilelelor Bucurestiului.

Zilele Bucurestiului, organizate de Primarie, cu ocazia implinirii a 552 de ani de atestare documentara a orasului, vor cuprinde mai multe evenimente, la care publicul are acces gratuit, ce se vor desfasura in Centrul istoric, Parcul Herastrau si Piata Constitutiei.

Startul manifestarilor va fi dat de Centrul de Creatie, Arta si Traditie al Municipiului Bucuresti, CreArt, vineri, in parcul Herastrau, unde bucurestenii sunt asteptati de la ora 10.00, la Targul Mestesugarilor, Targul Editurilor de Carte, expozitii de pictura si grafica. Atmosfera va fi animata de fanfare, copiii se vor putea plimba cu trasurile, iar iubitorii de muzica vor fi invitati sa cunoasca sau sa recunoasca stelele folclorului romanesc. Programul artistic al zilei de sambata este dedicat tinerilor, care vor fi atrasi in parc de interpreti si trupe renumite, iar duminica, pe scena amenajata in Herastrau vor evolua orchestre, trupe si interpreti ai minoritatilor.

In Centrul vechi al Bucurestiului se va desfasura, de vineri, de la ora 12.00, pana duminica noaptea, festivalul "Bucuresti - metropola vie", ce va cuprinde muzica live, acrobatii, mima, teatru de strada, spectacole cu picioroange si costume. Sambata si duminica, pe Strada Franceza din Centrul istoric, va avea loc prima gala Folk You de la Bucuresti.

Centrul de proiecte culturale al Municipiului Bucuresti, ArCuB, organizeaza, sambata, un concert extraordinar in Piata Constitutiei, in care vor evolua peste o suta de artisti. Va fi o combinatie intre muzica clasica si muzica pop, cu participarea Orchestrei Nationale Radio, Big Band-ului Radio, sopranei Valentina Nafornita, tenorului Marius Manea, alaturi de un cor, si a trupei Directia 5 si solistilor Monica Anghel, Cornel Ilie si Lora. Invitatul special al concertului este Bogdan Ota, tanarul pianist roman care a cucerit Norvegia dupa emisiunea "Norske talente".

ArCuB va anima Piata Constitutiei pe parcursul intregii zile de duminica, printr-un concert special dedicat liceenilor din Bucuresti si tuturor tinerilor care vor trece prin Capitala, de Zilele Bucurestiului.

Seara de duminica va transforma spatiul in "Piata ingerilor", printr-un spectacol inedit adus din Franta de compania de teatru de strada Lea Studios de Cirque.

Zilele Bucurestiului se sarbatoresc anual, pe parcursul unui weekend, in jurul datei de 21 septembrie, cand, in 1459, a fost atestat pentru prima data orasul, intr-un act emis de Vlad tepes.

Sursa: Stiri.rol.ro

Biblioteca Centrala Universitara organizeaza Strada de c'arte din 17 septembrie, la Bucuresti

Poate sa se supere Bogdan Enache si sa ma dea in judecata, eu tot o sa copiez anuntul facut de el, pt ca mi se pare prea interesant:

Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti organizeaza, intre 17 si 24 septembrie, evenimentul cultural "Strada de c'arte", in cadrul caruia strazile C.A. Rosetti, Boteanu si Golescu se vor transforma intr-o zona pietonala animata de teatru, de muzica, pictura, film si internet gratuit.  

Evenimentul, la care vor participa si 14 edituri si 14 birouri de arhitectura, va include si ateliere de creatie pentru copii. 

"Lunar Biblioteca Centrala Universitara Carol I atrage 20.000 de tineri in salile de lectura", a declarat Mireille Radoi, directorul general al institutiei. "Pentru ei, dar si pentru toti cei care iubesc arta, am pregatit o manifestare culturala in aer liber fara precedent, sustinuta exclusiv de companiile private care au ales sa investeasca resurse si incredere intr-un proiect aflat la prima editie", a mai spus directorul BCU.

Amenajarea spatiului cultural, in plina strada poarta semnatura biroului de arhitectura Tecon. Toate standurile de carte au fost create special pentru acest eveniment, plecand de la ideea de carte deschisa, cu un design simplu, functional, elegant si unitar. 

Vizitatorii vor avea acces la un targ de carte, sub titulatura "legalizam traficul de cultura", unde vor regasi titluri de carte romaneasca si straina de la cele mai importante edituri si vor afla care sunt cele mai semnificative lansari de carte ale sezonului. Vor fi organizate si seminarii de arhitectura, unde vor participa unele dintre cele mai tinere si mai apreciate birouri de arhitectura din Romania. 

Aula Bibliotecii va gazdui spectacole de teatru, precum "Novecento" cu Claudiu Bleont, regia Andra Negulescu, si one man show-ul "L-V: 8 - 16", regia Ioana Paun, un recital sustinut de Maria Raducanu si filme selectate de Transilvania Film, printre care "Ursul" de Dan Chisu, "Calatoria lui Gruber" de Radu Gabrea si "Caravana cinematografica" de Titus Muntean. La toate evenimentele intrarea va fi libera.

Organizatorii pun la dispozitie biciclete si internet wireless gratuit, in perimetrul evenimentului. 

Cladireile BCU vor putea fi vizitate, cu ghid, dupa terminarea programului de studiu din Biblioteca. 

Programul complet al manifestarii poate fi consultat pe site-ul www.stradadecarte.ro.

Bogdan Enache

In cautarea perfectiunii

Am citit mult la viata mea, articole si carti pe cele mai diferite teme. Printre teme se numara si opera atat de ciudata a acestei fiinte atat de nesuferite cand se aciuaza prin case, paianjenul. Stiind insa ca el se hraneste, intre altele, cu infamele muste (nepotica ma intreba de ce sunt eu atat de pornita pe ele, i-am povestit ca am vazut intr-o zi un caca de caine--ce cauta el pe trotuar e alta poveste--napadit de un roi de astfel de vietati) n-ar trebui sa-l uram atat de mult. 

Si daca avem norocul sa-i vedem tesatura maiastra (si sa uitam de scenele horror din Lord of the Rings, cu Frodo si Regina paianjenilor) nu putem decat sa ne minunam cum o faptura atat de micuta si nu prea aspectuoasa a putut produce asemenea simetrii. Veti vedea insa mai jos ca simetria nu e chiar perfecta, am vazut insa intr-o zi o panza care, la prima vedere, parea absolut simetrica, sotul meu a incercat sa ma ajute, dupa ce mi-a semnalat-o, sa o fotografiez, insa nu am reusit. 

Mi-a fost destul de greu sa reusesc sa pozez panzele de paianjen formate pe plantele de la ferestrele noastre, intai am facut o poza pur si simplu, a iesit numai paianjenul. Apoi am cautat prin toata casa un fond negru pe care sa-l asez in spatele sau in fata panzei, am gasit o mapa, dar rezultatul nu m-a prea multumit, am sfarsit prin a demola panza si mi-a parut tare rau. Asta a fost acum cateva zile. Azi nu unul, ci doi paianjeni se intrecusera in arta tesutului, din pacate cand am deschis fereastra unuia i-am rupt un fir de sustinere si panza si-a pierdut aspectul circular, dar cealalta panza a ramas intacta. 

Am facut poze, care pe ecranul camerei pareau destul de reusite, cu mapa cea neagra ca fundal, cand am mers la calculator fatalitate, pozele aveau niste pete circulare. Atunci am cautat o pozitie in care sa cada bine lumina pe panza si am folosit ca fundal vegetatia din jurul blocului. Mi-am zis ca n-are rost sa mai incerc cine stie ce artificii si "ce-o fi, o fi". Exact acele poze imi plac cel mai mult.

Persoanele serioase, f ocupate, cu preocupari importante si care nu suporta amanare vor fi zicand deja "cucoana asta are prea mult timp la dispozitie". Nu, dragii mei, n-am deloc timp pt toate lucrurile minunate si incantatoare care ma intampina in fiecare zi pe care, in nemarginita lui milostivenie, mi-o daruieste Cel de sus. Dar imi place sa ma joc, sa descopar lucruri noi si..."sa fac sa trozneasca" (conform zicalei arhicunocute cu biciul) o biata camera foto de dimensiunea si aspectul unei savoniere obtinand fotografii pt care mi-ar trebui un echipament mult mai sofisticat.

 Poate imi spuneti daca va place vreuna din imagini si care.

Vremea culesului

De cateva zile au inceput sa se scuture migdalele salbatice. De ani de zile daca sunt in tara (s-a intamplat ca de fiecare data cand am plecat la fiica mea sa fie planificata calatoria prin septembrie, chiar si cand nepotica nu mergea la scoala) am grija sa culeg aceste fructe f asemanatoare la aspect cu un soi de piersici pe care le are Mamita in curte dar acelea nu au samburi comestibili. 

Am inceput sa le culeg dupa ce o vecina m-a asigurat ca fructele sunt comestibile. Pe vremea aceea erau vreo trei pomi langa bloc, Intre timp a ramas numai unul, si acela atacat de niste ciuperci. Am incercat sa manac carnea unei fructe, nu mi-a placut de loc gustul usor amarui. Am spart in schimb samburii si mi-a placut mult gustul lor dulceag. A trebuit sa cam muncesc sa ii crap, pt ca sunt f tari, cu mult mai tari decat samburii de migdala cultivata. 

Mi-a adus mai demult un coleg de serviciu din Galati niste samburi de migdal, Mamita a pus unul in pamant si a iesit o frumusete de pom. Din pacate ea a ales sa fie sub un nuc si, cum se stie, nucul emana o substanta numita juglandina, toxica pt alte plante. Deci la umbra nucului, fie el tanar sau batran, alte plante nu prea au sanse sa supravietuiasca. Migdalul nostru a rezistat totusi, aplecandu-se intr-o parte. In fiecare an face puzderie de flori, unele din ele sunt fecundate si apar si mici migdale, care insa imediat ce bestia de langa ea infloreste cu matisorii ei atat de inestetici bietul migdal avorteza tot. Intr-un an l-am amenintat ca il tai si a facut cateva fructe tare chinuite si cam amarui, desi la origine era migdal dulce. Am apreciat si i-am crutat viata, desi de atunci nu a mai reusit sa duca la bun sfarsit nici o "sarcina"

Intr-un an am avut rabdare sa curat de caoja mai multi mieji de samburi de migdale salbatice (pe vremea aceea habar nu aveam cum se cheama pomii, eu credeam ca sunt un soi de piersici, nici nu visam ca voi ajunge vreodata sa clamapanesc pe tastele unui calculator si voi putea sa gasesc pe net imagini asemanatoare cu cele de mai jos, din care sa rezulte despre ce pom e vorba) si cu miezul lor cel alb am ornat tortul de ziua fetei mele. Un nepot invitat la aniversare a exclamat "Astia sunt samburi de migdal salbatic. In Parcul Tineretului sunt o multime de pomi din astia si noi copiii in fiecare toamna culegem fructele si mancam miejii" E bine sa invete omul din orice sursa si sa nu se trufeasca spunand ca nu se coboara sa asculte ce zic altii mai mici. 

Desi de multe ori sunt intrebata ce culeg eu acolo vecinii din bloc nu imi fac deloc concurenta, mai degraba lasa fructele pe care nu reusesc sa le adun sa putrezeasca. Or fi considerand ca nu e demn sa te apleci sa culegi ceva de pe jos.

Fotografiile sunt toate proprietate personala ,chiar daca nu toate sunt semnate.

Leapsha cu poza 125-Gradina mea de legume

Azi incepe reabilitarea termica a blocului. Si cum noi nu avem (inca) termopane vom avea marea bucurie sa avem santier in casa. Asta n-ar fi nimic, intram si noi "in randul lumii" (nu ca as simti o mare durere ca nu sunt inglobata in marea uniformizare ce o presupune"lumea") dar s-ar putea sa fiu nevoita sa renunt la mini-gradina de legume de la fereastra. 

Istoria ei e simpla: de la o vreme mie imi plac f mult ardeii iuti. Cum diverse publicatii sustin ca principiul lor activ, capsicina, ar duce chiar la vindecarea ulcerului iar printre multele mele probleme medicale se afla si asta se apre ca organismul meu stie mai bine decat mine ce ii trebuie.

Deci am cumparat ardei iuti in prostie, unii mai verzi, dar cei mai multi copti bine. Sotul meu, care visa la legumicultura prin naveta macar semi-lunara la "mosie", a adunat cu grija semintele si a produs o multime de rasaduri, dandu-mi mie sarcina sa le plantez. Am facut-o ignorand toate regulile dar unele exemplare s-au dovedit mult mai rezistente decat ne asteptam, mai ales daca tinem seama de faptul ca, din motive independente de noi, distanta dintre doua deplasari "la locul faptei" a ajuns la doua luni, udarea lor ramanand in sarcina lui Doamne-Doamne.

Totusi, pe portiunea de teren destelenita f aproximativ nu au incaput toate rasadurile sale si atunci am folosit atat ghivece cat si cutii de inghetata dietetica (se gaseste rar si e al naibii de scumpa, dar nu mai am rabdare sa o prepar in casa, incat am o colectie apreciabila de asemenea recipiente ce asteapta sa fie reciclate)  pt a incropi o minigradina. Rasadurile s-au prins toate dar au rodit numai cele cu ardei mici, rotunzi. 

Sotul meu a cumparat si seminte de alte plante, visand la salate suculente, intre altele, din toate tot eu am fost mai castigata, pt ca semintele de salvie au incoltit frumos (cumparasem din Franta si seminte de lavanda de care mi-am amintit anul acesta, n-a rasarit nici macar un fir) incat atunci cand prepar paste am totdeauna la indemana un sortiment de arome proaspete: salvie, busuioc, oregano si maghiran. 

 Salvie

Ardei iute.

In asteptarea zapezilor ce or sa vie...

Balada anterioara a lui Villon m-a purtat pe undele internetului catre alte si alte balade, din care aici voi da versiunea franceza si romana a celebrei balade in care sturlubatecul poet se intreaba unde-s ninsorile de-altdat. Am undeva in biblioteca un volum tradus de Romulus Vulpescu, am asistat ori la lansarea lui, ori la o conferinta pe tema Villon, dar acum am sa aleg calea cea mai usoara, a netului. 

Deci intai originalul, sau cum s-ar zice, balada de la mama (tatal) ei:

Ballade des Dames du temps jadis

Dites-moi où, n'en quel pays,
Est Flora la belle Romaine,
Archipiades, ne Thaïs,
Qui fut sa cousine germaine,
Echo, parlant quant bruit on mène
Dessus rivière ou sur étang,
Qui beauté eut trop plus qu'humaine ?
Mais où sont les neiges d'antan ?

Où est la très sage Héloïs,
Pour qui fut châtré et puis moine
Pierre Esbaillart à Saint-Denis ?
Pour son amour eut cette essoine.
Semblablement, où est la roine
Qui commanda que Buridan
Fût jeté en un sac en Seine ?
Mais où sont les neiges d'antan ?

La roine Blanche comme un lis
Qui chantait à voix de sirène,
Berthe au grand pied, Bietrix, Aliz,
Haramburgis qui tint le Maine,
Et Jeanne, la bonne Lorraine
Qu'Anglais brûlèrent à Rouen ;
Où sont-ils, où, Vierge souvraine ?
Mais où sont les neiges d'antan ?

Prince, n'enquerrez de semaine
Où elles sont, ni de cet an,
Que ce refrain ne vous remaine :
Mais où sont les neiges d'antan ?

Ei, si-acum sa agonizam putin (adica sa mergem pe pagina din Agonia.ro, ce inspiratie morbida a avut cine a asociat prezenta apropiata a mortii cu poezia...) cu cateva talmaciri (citindu-le poate o sa intelegeti de ce m-am hotarat sa imi aprofundez cunostintele de franceza din liceu ca sa gust savoarea poeziei in original pt ca, oricat s-ar stradui un traducator, tot la dictonul Tradutore= Traditore se ajunge) printre care si cea a lui Romulus Vulpescu:

Balada doamnelor din alte vremuri

Pe ce meleaguri, unde mi-s
romana Flora, cald încânt
Archipiada şi Thais
ce-s vere bune prin orând?
Echo ducând orice cuvânt
spre larg, în zvoană murmurată,
frumoasă coz?... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?

Unde-i mintoasa Heloise
de dragul cui, scornit şi-nfrânt
Pierre Esbaillart, la Sainct-Denys,
purtă monahicesc veşmânt
Şi unde-i Doamna ce mormânt
făcu din Sena-nvolburată
lui Buridan?... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?

Şi Doamna Blanche - un crin deschis,
neîntrecută-n caldu-i cânt,
Lungana Berthe, Bietrys, Allys,
sau Harembourges în Mayne tronând?
ŞI Jehanne ce-n Rouen s-a frânt
Pe-un rug de flăcări? Prea Curată
unde-s acum? ... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?

ÎNCHINARE
Pe unde-s doamne, şi de când,
nu căuta! Cheia-i păstrată
în versul meu : ...Dar unde sunt
zăpezile de altă dată ?

Tălmăcite de Neculai Chirică

Balada doamnelor de altădată
(trad. Zoe Verbiceanu)

Spuneţi-mi spre ce ţărm ferice
frumuseţi
strălucitoare
şi-au luat zborul de aice
Undeva mai fi-vor oare,
inimile să-nfioare:
Flora, scump vlăstar roman,
Şi Taisa mândra floare ?
Dar zăpada celui an ?

Unde-i cea de car' se zice
c-a iubit-o cu ardoare
Abelard cel neferice?
Dar cea necruţătoare
care puse să omoare
pe sărmanul Buridan
în a Senei grea vâltoare?
Dar zăpada celui an?

Dar suava Beatrice
şi acea privighetoare
Blanşa - cu cosiţi de spice
Berta - cu prelungi picioare
Şi-a mai mândră din fecioare
arsă-n rugul din Ruan,
unde-i Maică Îndurătoare ?
Dar zăpada celui an?

Pricipe, un fulg, o floare,
un chip oacheş sau bălan -
azi e viu şi mâine moare
ca zăpada celui an!

Balada doamnelor de altădată
(trad. Dan Botta)

Ci spune-mi unde,-ce cuprins
E flora, râmleanca frumoasă ;
Archipiada şi Thais,
Şi Echo, dintr-un freamăt scoasă,
cântând pe râuri şi-ntinsori
dumnezeieşte de frumoasă?...
Dar unde-s marile ninsori?

Şi prea-nţeleapta Heloys,
din vina cui scopit rămas-a
Pierre Esbaillart la Saint Denis?
De dragul ei îmbracă rasă.
Aşijderi, unde e Crăiasa
ce-a pus ca Buridan, în zori,
să fie-n râu zvârlit cu plasa?...
Dar unde-s marile ninsori?

ŞI Blanche, ca floare de cais,
măiastră-n cântece crăiasă,
Berthe Picior-Lung, Bietris, Alis
Haremburgis in Maine băneasă,
Ioana, ţăranca vitează
ce-au ars-o anglii în vâlvori;
ci unde-s ele Împărăteasă?...
Dar unde-s marile ninsori?

Închinare:
De ele, măre, ce-ţi pasă
pe unde sunt din alte ori.
Doar viersu-acesta nu te lasă:
dar unde-s marile ninsori?

Balada doamnelor din vremea de odinioară
(trad. Romulus Vulpescu)

Spuneţi-mi, unde, în ce plai-s
frumoase Floare din râmlane,
Archipiada spun, şi Thais,
ce-au fost mlădiţe cosânzene?
Echo ce auie-n poiene,
de chemi la iaz au pe tăpşan,
ce-avea frumuseţi nepământene?...
Dar unde-i neaua de mai an?

Dar prea-nţeleapta Eloisa
De dragul cui, în cazne-avane,
scopit fu Avelar, şi i s-a
dat lui monahiceşti canoane?
Dar Doamna poruncind cu toane
vârât în sac, pe Buridan
să-l zvârle Senei în Bulboane?
Dar unde-i neaua de mai an?

Dar Blanca-Doamna, crin în floare,
ce îngâna cu viers de zână?
Dar Bertha cu piciorul mare,
Alisa, Eremburga?Până
şi a Ioanei d'Arc ţărână
mucenicită la Ruan
Unde-s, Fecioară-Atotstăpână?---
Dar unde-i neaua de mai an?

Închinare
măria Ta, să nu-ntrebi unde
au pus (de-aun leat, de ieri) e-n van.
Cîci viersul meu îţi va răspunde:
Dar unde-i neaua de mai an?

Balada domniţelor de odinioară
(trad. Al Alexianu)

Spune-mi unde,-n către ţară
sau pe ce ascuns tărâm
e zeiţa de la Râm,
Flora mândră şi fecioară?
Ori vrăjita Echo şi Alcibiada...
Spune-mi unde-s ?Dar zăpada
de-astă iarnă unde-o fi?

Unde-i Heloise, frumoasa,
pentru care-odinioar'
întristat, a-mbrăcat rasa
de călugăr Abelard?
Doamna care porunci
ferecat, în val, să cadă
Buridan...? Dar cea zăpada
de-astă iarnă unde-o fi?

Spune-mi unde e Alice...?
Bertha trupeşă şi plină...?
Blanche, măiastră-n glas, regină...?
Ehrenbors şi Beatrice ...?
Ori Jehanne din Domremi,
dată flăcărilor pradă...?
Spune-mi unde-s ? Cea zăpadă
de-astă iarnă unde-o fi?

Cneaz mărit, nu ispiti
taina...! Nimeni să n-o vadă!
Spune-mi oare : cea zăpadă
de-astă iarnă, unde-o fi ?


Balada domniţelor de odinioară
(trad. Francisc Păcurariu)

Cine-mi va spune tainica poveste
a umbrelor cu vremea spuberate :
Domniţa din vechime unde este
ce trup de calde lunci înmiresmate?
Unde-i mândria Romei, Flora, unde
îi înfloreşte coapsa-n primăvara?
Dar zâna tristă-a sprintenelor unde?
Dar unde-i neaua de odinioară?!

Unde-s cu slova din letopiseţe
câte ne ies din pâcla amintirii:
Regina Blanche ori Bertha? Câte feţe
s-au şters, năluci , din zariştea privirii
Pe cea căznită de englezul gâde
pe rugul din Rouen, mai ieri, fecioară
unde-au suflat-o vânturile hâde?
Dar unde-i neaua de odinioară?!

Unde-i muierea şoldul ce-şi feri
de-mbrăţişări cu-atâta străşnicie
că Abelard de dor se surghiuni
castrat şi mut în aspră sihăstrie?
Unde-i regina ce-şi momi, să piară,
Unde ne mână trecerea avană?
Dar unde-i neaua de odinioară ?!

Explicaţii

Flora - în mitologia romană, zeiţa primăverii şi florilor, în cinstea ei organizându-se serbările numite Floralii.
Archipiada - e probabil Archippa, iubita lui Sofocle.
Thais - favorita lui Alexandru Macedon
La Royene - regina ; probabil Marguerite, fiica ducelui de Bugundia şi soţia lui Ludovic al X-lea. A fost (???) de soţ pentru adulter. Se spune că ademenea trecătorii din turnul Nesle şi în zori, după o noapte de orgie, îi arunca în Sena.
Jean Buridan- rectorul Universităţii din Paris în 1327.
Doamna Blanche de Castilia - soţia lui Ludovic al VIII-lea şi mama lui Ludovic cel Sfânt.
Lungana Berthe - soţia lui Pepin cel scurt, mama lui Carol cel Mare.
Bietris- căsătorită cu Charles de France, în 1245.
Allys - Adelaide sau Alis de Savoia., soţia lui Ludovic al VI-lea
Harembourge - Ehremburges, ducesă de Maine, fiica şi moştenitoarea ducelui Elie de Maine.
Jehanne - Ioana d'Arc, numită şi Fecioara din Orleans. Arsă pe rug în anul 1431, an în care se naşte Francois Villon.
Helois - nepoata canonicului Fulbert, s-a căsătorit în ascuns cu Pierre Esbaillart (Abelard), teolog şi filosof. Au fost despărţiţi cu forţa de către Fulbert, Helois fiind trimisă la mănăstire, iar Pierre, castrat şi călugărit la mănăstirea Sainct-Denis. Cele două personaje au întreţinut o celebră corespondenţă de dragoste. Ambii au fost înmormântaţi în acelaşi cavou din cimitirul Pere-Lachaise din Paris. 

 

Si iata si o traducere care imi place, mi se pare ca respecta mai mult originalul, nu degeaba e publicata de Cercul Poetilor:

  

Balada doamnelor de altădată

Pe unde-s, prin ce ţări de vis, 

Flora, romana-ncântătoare, 

Alcibiada sau Thais, 

Ce fost-au bune verişoare,

Echo, dând zvonuri chemătoare 

Pe stânci şi ape spre liman, 

Frumoasă de pereche n-are? 

Dar unde-i neaua din cel an? 

Dar înţeleapta Helois? 

De dragu-i, cât a pătimit 

Pierre Abelard la Saint Denis, 

Scopit şi-apoi călugărit. 

La fel, Doamna ce-a poruncit 

Să se înece Buridan 

În sac şi-n Sena azvârlit? 

Dar unde-i neaua din cel an? 

Regina Blanche ca floarea-nvoaltă 

Cântând cu voce descântată, 

Betris, Alis, Berte cea înaltă, 

Erembourg, doamnă-n Maine odată, 

Lorena Jeanne, nevinovată 

De englezi arsă la Rouan, 

Unde-s, Fecioară preacurată? 

Dar unde-i neaua din cel an? 

Prinţe, nu întreba pe unde, 

Nici de al vremilor noian, 

Doar un refren îţi va răspunde: 

Dar unde-i neaua din cel an? 

În româneşte de Dan Dănilă

 

Parodii originale de pe email si net

Stiti deja cu ce pasiune caut autorul real al emailurilor provenite din folcklorul internautic. De curand o prietena mi-a trimis o parodie dupa Cosbuc atribuita lui Dan Puric. Cum se intampla adesea am descoperit ca nu el e autorul (cred ca am mai primit-o de la altcineva si de aceea m-am repezit la motoarele de cautare). Dar mai intai sa va copiez parodia, asa cum am gasit-o pe net:

B L E S T E M (la cererea cititorilor)

Popor roman, nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului  si  sa fii condus  de toti tâmpitii?
Chiar ti-e jena sa iubesti tara asta?
Nu trebuie sa fii nationalist-comunist pentru asta.
       Dan Puric

  BLESTEM DE OM SĂRAC

  Din balegi si din cuib de cuci,
  Răsar ca viermii, politruci
Si din haznalele de bani –
 Costume negre cu snapani,
 Viteji ca musca la arat!
 Si ne-ati mintit si ne-ati furat,
 Si-ati pus pe noi si jug de boi!
 Blestem, blestem, blestem pe voi!

 Murdari în suflet si în gând,
 Cu ghearele averi strângând,
 Din flote, fabrici si uzine,
 Voi  ati lăsat numai ruine!
 V-ati gudurat pe lângă clerici
 Cu mânăstiri si cu biserici
 Si vile v-ati făcut, de soi...
 Blestem, blestem, blestem pe voi!

 Voi v-ati trădat si între frati,
 Ca voi, si viermii-s mai curati.
 Ati dărâmat scoli si spitale
 Ca să vă fie vouă moale
 Si v-ati brodit si parlamente
 Din lichelute repetente .
 Si ne-mproscati doar cu noroi!
 Blestem, blestem, blestem pe voi!

 Ati omorât orice dreptate,
 Ati jecmănit tot ce se poate,
 Guvernul vostru cu ministri
 E-o adunătură  de sinistri,
 Batjocura si umilinta
 Au mai rămas la voi credinta?
 Ghiolbani de jafuri si gherțoi,
 Blestem, blestem, blestem pe voi!

 Ati sărăcit o tară-ntreagă,
 Nici dracul să nu o mai dreagă
 Si din privatizări cu fumuri
 Ati tot lăsat lumea pe drumuri!
 Dar cum să faceti voi vreun drum
 Când urma voastră e doar scrum?
 La tâlhării vă strângeti roi !
 Blestem, blestem, blestem pe voi!

 Blestemul greu să vă lovească,
 Doar bube rele să vă crească,
 Ochii să îi aveti ca napul
 Si să vă roadă viermii capul!
 Să putreziti toti prin palate,
 Toti spulberati să fiti în toate
 Si să aveti doar oase moi!
 Blestem, blestem, blestem pe voi!

In unul din comentarii autorul, Andrei Radu, face cuvenita rectificare: "Nu este de Dan Puric, lui îi aparține doar citatul în proză, versurile îmi aparțin!" Apoi am mai gasit si in alta parte rectificarea, pe blogul cuiva care n-a simtit chemarea sa verifice daca DP e autorul, cica "Nu am innebunit acum sa caut tot netul si sa gasesc autorul".....mersi pt caracterizare...bine macar ca respectiva s-a simtit si a facut intr-un tarziu, dupa multe staruinte ale autorului, modificarea necesara.

Si ca sa-mi intareasca parerea ca el ar fi autorul Andrei Radu a publicat pe Scribd poezia in romana, engleza, franceza, italiana, portugheza, germana, rusa, greaca, araba, ebraica si...chineza, sa ma scuze daca am uitat vreo limba.

Pt ca nu eram sigura carei limbi asiatice ii apartin hieroglifele am apelat la Google Translate:

可憐的人的詛咒

詩的安德烈的累坐

羅馬尼亞人民，你不累坐

發生死亡和被領導的

所有的白痴？當你愛的尷尬

國家嗎？

必須有一個民族主義和共產主義

它。

（丹主義）

Iata rezultatul, in engleza:

Curse of the poor people

Andre's tired of sitting poetry

Romanian people, you not tired to sit

Occurrence of death and the led

All the idiot? When you love the embarrassment

 

Country?

There must be a nationalist and communist

It.

(Dan ism)

In romana suna si mai ciudat, dar poate nu e vina integrala a masinii :))

Blestemul oamenilor săraci

Andre este obosit de poezie şedinţei

Poporul român, nu Te-ai saturat sa stai

Apariţia de deces şi a condus

Toate idiot? Atunci cand iubesti jena

Ţară?

Trebuie să existe un naţionalist şi comunist

Este.

(Dan ISM)

E evident textul lui Dan Puric folosit ca motto mai sus, chiar daca e mai greu de recunoscut.... 

Tot pe acea pagina numitul Paul Snider a postat o alta parodie, de fapt o varianta a unei binecunoscute poezii de Francois Villon (uitand insa sa faca si acordul necesar), cred ca si pe asta am primit-o candva pe email:

 

De suliţă, de lance aruncată,
de ghioagă şi de buzdugan strunjit,
de bardă, de săgeată ferecată,
de paloş, de baltag şi de cuţit,
de ţeapă şi de furcă otrăvită,
de iatagan, de cange, de custură
şi de bandiţi pândind la cotitură
să fie daţi grămadă la pământ,
străpunşi în inimi, sfărtecaţi pe rând,
tăiaţi la beregăţi să-i rupă chinul
şi-n fund de iad să stea cât mai curând
parlamentarii ce votează chinul!
De arc turcesc, de spadă-ncovoiată
le fie-mpuns burtoiul ghiftuit;
de foc grecesc le ardă chica toată
şi creierii le urle-n nesfârţit;
în ştreang le-atârne hoitul împuţit
şi ciuma bată-i cu vătămătură ;
ba m-aş ruga să fie traşi, cu ură,
în ţepi aprinse, să-i aud zbierând;
beli-i-ar zece gâzi de vii, rânjind
şi în ulei încins să-şi iute cinu;
legaţi de patru cai să-i văd crăpând
pe guvernanţii ce ne-aduce-n casă chinul!

Si pt ca poezia lui Villon s-ar fi putut adresa strabunicului meu, negustor si carciumar de meserie, am sa o copiez, ca sa se stie ca pe acest strabunic nu l-a lovit nici un blestem:

Baladă veselă despre crâşmari

De suliţă, de lance aruncată,
de ghioagă şi de buzdugan strunjit,
de bardă, de săgeată ferecată,
de paloş, de baltag şi de cuţit,
de ţeapă şi de furcă otrăvită,
de iatagan, de cange, de custură
şi de bandiţi pândind la cotitură
să fie daţi grămadă la pământ,
străpunşi în inimi, sfârtecaţi pe rând,
tăiaţi la beregăţi să-i rupă chinul
şi-n fund de iad să stea cât mai curând
crâşmarii care ne botează vinul!

De arc turcesc, de spadă-ncovoiată
le fie-mpuns burtoiul ghiftuit;
de foc grecesc le ardă chica toată
şi creierii le urle-n nesfârşit;
în ştreang le-atârne hoitul împuţit
şi ciuma bată-i cu vătămătură;
ba m-aş ruga să fie traşi, cu ură,
în ţepi aprinse, să-i aud zbierând;
beli-i-ar zece gâzi de vii, rânjând
şi în ulei încins să-şi uite cinul;
legaţi de patru cai să văd crăpând
crâşmarii care ne botează vinul!

Plesni-le-ar tunul căpăţâna boată,
lovi-i-ar trăsnetul pe drum, cumplit
şi-apoi o haită de dulăi, turbată,
le rupă hălci din trupul hăcuit;
orbească-i fulgerul ca un cuţit,
zăpezi şi grindeni bată-i pe căldură,
uda-i-ar ploile fără măsură
când umblă goi şi-n preajmă n-au veştmânt
să piară de pumnal făr' un cuvânt
şi hoitul lor să-l vălurească Rhinul;
de optzeci de ciocane piară-n vânt
crâşmarii care ne botează vinul!

Închinare:
Stăpâne, blestema-i-ar Domnul sfânt
să sugă, până or crăpa, veninul,
că necinstiţi şi fărdelege sunt
crâşmarii care ne botează vinul!