joi, 3 iulie 2008

Bors de peste

Pentru ca mi s-a cerut reteta de bors de peste ca ecou la articolul pt Romania de 5 stele http://www.fuckyoutovarasi.blogspot.com/ o sa fac un update la el, dar si la scrumbia de Dunare.
Din Delta sotul meu a adus nu numai scrumbii, ci si pesti prinsi de el, sarati ca sa tina. Pestii cei sarati i-am desarat bine, bine de tot si i-am facut rasol, cu mayo, ne-am lins pe des'te, ziceai ca acu' i-a prins.
Pt bors de peste reteta clasica: am fiert naparstocii bine, apoi i-am strecurat. Mnealui a propus sa-i dam prin sita (sa-i zgariem in loc de branza) si m-am conformat. Nu va sfatuiesc, munca multa, castig putin. In zeama rezultata am fiert zarzavat, ce-am avut prin casa si congelator (care e de baza in bucatareala mea) adeca: morcovi, ceapa, usturoi, ardei, celery (tije de telina, am gasit undeva made in Romanica) dupa gust si posibitati. Cand zarzavatu' s-a fiert (la carte scrie pe 1/2, eu il fierb cu timerul pe masa, cam 20min) am pus bucati de peste mare, bors, leustean si pofta buna.Pestele l-am scos si l-am servit separat.

Romanul e nascut poet

Gresit. Romanul e nascut blogger. Sau ma rog, scriitor. Scrie orice: SMSuri, pe chat, comentarii la ziare, pe bloguri (numai pe blogul meu n-am decat un comentariu, si nu cred ca articolele mele sunt perfecte ci cred ca, pur si simplu, nu intereseaza pe nimeni sa comenteze), pe telefonul mobil, pe TV, pe net.

Romanul simte nevoia sa comunice, pe orice subiect, indiferent daca este sau nu in tema, daca are sau nu talent la scris (majoritatea are), daca are sau nu cunostinte de gramatica, de morala, daca are sau nu bun simt. Am citit niste comentarii la articole din ziare scrise intr-un limbaj ce mi-a inrosit urechile.
Am citit sute de comentarii pe New York Times si alte situri in limba engleza n-am intalnit nici urma de vulgaritate, or fi avand aia moderatori mai buni?

Cand cu criza ostaticilor din Irak am citit si comentarii pe Al Jazeera. Si acolo erau unele care depaseau orice limita a bunului simt, desi moderatorii spuneau ca nu permit asemenea mesaje. De ce le-au publicat? Desigur, pt ca nu aveau specialisti in limba romana si, in naivitatea lor, nu si-au inchipuit ca vor fi invadati de mahala.

Dar de ce simte romanul nevoia sa scrie? Unii ar zice ca din cauza ca nu putea sa se exprime inainte de 89. Sa mi se dea voie sa am alta parere. Se exprima romanul si atunci, nu numai prin bancurile, politice sau nu, care circulau oral. Se exprima in tren, in tramvai, in metrou, (uluitor, exista tari in care nu sevorbeste in mijloacele de transport in comun!), intrau oamenii in vorba si conversau de parca se cunosteau de o viata, sa am eu atata memorie cate autobiografii am auzit (apropo de autobiografie, ma amuz si acum cand imi amintesc cum in Minneapollis, avand o escala de 8 ore care s-a transfornat in 10 si cautand o sala in care sa ma pot odihni ---da, acolo exista asa ceva--- am intrat in una in care se odihnea si Aida, o bijutiera crestina de origine libaneza, stabilita in State, care se ducea la un botez. Cum am aflat toate acestea? Simplu, am stat de vorba) dar cel mai mult comunica la cozi, ca de aia s-au inventat, nu? (glumesc, desigur)

Ceva s-a schimbat totusi dupa 89. Atunci comunicarea avea, cel mai adesea, ca subiect faptele marunte, strict viata personala. Acum romanul simte nevoia sa comunice pentru ca are PARERI. Nu conteaza faptul ca varsta, educatia, informarea nu-i permit sa aiba backgroundul necesar, el are o parere, indiferent daca stie sau nu despre ce este vorba in propozitie. Au dovedit-o defunctele emisiuni gen "Smart Street", dintre care cele mai reusite mi s-au parut cele ale lui Viorel Gaita. Mi-e dor de ele.

miercuri, 2 iulie 2008

Romania, tara lacurilor






Articolul acesta l-am scris la sugestia lui http://www.fuckyoutovarasi.blogspot.com/ pt Romania de 5 stele.

Sunt umblata cam ca gaina in jurul casei, dar am o casa mare, Romania. Dealungul vietii am facut cateva excursii, cele mai reusite in statul Utah, conditii excelente de cazare, sosele ca in palma, natura cat cuprinde. Am laudat la bastinasii de acolo frumoasa noastra patrie, cu relieful ei variat si frumusetile mai mult sau mai putin naturale, pe care le stiu mai mult din carti sau de la TV.

Cu excursiile in tara n-am prea avut noroc, imi amintesc mai mult oboseala decat incantarea, desi eram in floarea vietii. Motivul poate fi ca am mers in grupuri in care eu eram cea mai putin antrenata, cea mai putin in forma.

Concediile le-am facut mai mult la mare inaite de 89, dupa aceea am mai fost o singura data, la Navodari in camping, la cort. A fost bine, destul de civilizat, manelele nu erau inca la moda, era apa curenta, toalete destul de curate, niste pravalii bine aprovizionate, ba chiar si apa calda seara, pt dus. Dusurile mi-au amintit de caminul Grozavesti, din timpul indepartatei mele studentii, cand blocurile erau noi si doar plosnitele ne necajeau mai tare. Acum nu mai pot sa stau la soare, interdictie de la doctor.

Pentru ca am barbat pescar, in timpul lui liber am mers mai mult la lacuri. Cel mai mult imi placea, pe vremuri, la Magura. Era balta armatei, am ajuns acolo cu o pila, era frumos, padure, umbrare, gratare, tot tacamul, ca pt tovarasi. N-am mers prea des, aveau si pilele limitele lor. Asta era inainte de revolutie, sau ce-o fi fost.

Anul asta am fost la trei balti: Reviga, concesionarul om tare cumsecade, f sufletist, a organizat un concurs pt o casa de copii, s-a dat si la TV, pe "Pescar hoinar".Omul incearca sa creeze conditii, are un umbrar mare, a incercat sa populeze cu crap dar bastinasii l-au vandut inca din faza de puiet unuia din aval. Se prinde caras, dar cam mic.

De aceea am mers la Gh Doja. Amenajare ioc, caras mai mare.

Pt a treia balta am parasit jud Ialomita si am mers in Giurgiu, la Cercani. Acolo m-a impresionat spiritul organizator al proprietarului. Se merge, cel mai bine, anuntat, pescarii stiu de ce si cum. Nu e voie cu manele, cu galagie, nu numai pt ca se sperie pestele, ci si pt ambianta. Exista un fel de cartier general, unde se poate servi cafea si bors de peste, sunt amenajate locuri speciale de pescuit, unele cu cabanute in care cred ca se poate sta peste noapte, cu un fel de curticica in jur, am vazut ca se poate face rezervare, altele niste umbrare cu gratare. Se poate prinde crap mare pt cine are scule si indemanare, ceilalti caras, dar marisor si iese un bors de peste din el, mmmm, merge si vinul dupa el.

N-o fi el un loc de 5 stele, dar m-as mai duce acolo, macar ca mie nu-mi place sa pescuiesc si nici n-o fac, decat cu camera de pozat.

Ce-mi mai place mie la Cercani e ca terenul nu e plat, ca in Baragan, ci e usor valurit. Iar in primavara, cand am mers noi, erau macesii infloriti, o frumusete, iar la intoarcere am cumparat de pe drum capsuni adevarate, gustoase, cu adevarat romanesti, am si vazut de unde se culegeau.

Celebritate?

Mai degraba paranoia. Azi la coada la casa la Cora pustiul dragut de dupa mine m-a privit luuung, luuung. Intai am crezut ca se uita la multimea de sucuri pe care le-am cumparat dar nu, se uita direct la moaca mea. Poate seman cu vreuna dintre bunici, sau poate cu vreuna dintre matusi, nu stiu, ca nu l-am intrebat. Pe drum am inceput sa chicotesc in sinea mea: dar daca mi-a intalnit cumva figura prin oceanul informatic al netului (nu pe blog, pt ca cica am zero vizitatori, totusi profilul meu --cel de pe blog, nu ala viu si natural, de la coada-- are 83 de vizionari , deh, poza din tinerete, de acum 8 ani). Si mi-am amintit cum povestea Ciupercutza ca a intalnit un blogonaut si n-a indraznit sa-l traga de maneca.
Dar daca?
Nu, exclus, e sigur paranoia.

Shakespeare in Life

Cum am mai spus, ador sa fac teste. Bineinteles ca am facut si testul de IQ de la Tickle, si nu numai o data, pt ca aveam o rasnita antica pe post de calculator, care una-doua se bloca si trebuia sa iau testul de la capat. Poate asa se explica faptul ca am aflat, cu surprindere, ca ma incadrez printre cei 5% care ies din anonimat, si nu pe treptele de jos ale scarii.

Uite ce zice testul, ca o concluzie demna de luat in seama:

Your Intellectual Type Is:
You are equipped with a verbal arsenal that enables you to understand complex issues and communicate on a particularly high level. These talents make you a Word Warrior. Whether or not you recognize it, your vocabulary is your strongest suit—use it whenever you can. Since your command of words is so great, you are also a terrific communicator — able to articulate big ideas to just about anyone. Your wordsmithing prowess will also help in artistic and creative pursuits. The power of words translates to fresh ideas off paper too. Since you have so many words at your disposal, you are in a unique position to describe things in an original way, as well as see the future in your mind's eye.
In short, your strengths allow you to be a visionary — able to extrapolate and come up with a multitude of fresh ideas. And you are in good company — bask in the brilliance of Word Warriors who have walked before you. William Shakespeare let loose the power of his pen. His ability to articulate the most subtle nuances of human nature and to create colorful characters are why his stories still have a major impact — even 400 years after he first wrote them. Whether you put pen to paper or use your understanding of the words around you to come up with creative approaches to problems, your potential as a Word Warrior is terrific.

C e mai, sunt Shakespeare in viata si mai multe nu. Peste patru sute de ani umanitatea se va extazia in fata operelor mele.

Care opere? Ca n-am scris nici o piesa de teatru, nici un roman, nici o nuvela sau macar niste schite acolo, numai niste poezii in tineretea mea de mult apusa si nici alea prea grozave. Nici macar temele nu le prea faceam, au ramas poate, dar nu cred, niste teze de scoala si niste extemporale, lucrari scrise pe la examene, lucrarea de diploma care n-are nimic original, e, cum se obisnuieste, o colectie de compilatii dupa autori despre care habar nu am cat de originali au fost in articolele lor, cateva scrisori, daca n-or fi ajuns toate la cos, cateva mesaje si comentarii pe internet, insemnarelele de fata si cam atat.

Dar sa vedem de unde vine concluzia desteapta de mai sus. Ca orice site care se respecta si Tickle vinde ceva, si anume rapoarte despre teste (are multe). Iti da o mostra ca sa salivezi, pe urma zice; pt numai .... $ primesti tot raportul, care are o mie de minunatii. Eu n-am cumparat niciodata nimic de pe net dar am primit raportul complet al testului de IQ, impreuna cu un certificat, pe care l-am printat pt posterioritate (si-l tin la dispozitia persoanelor interesate), pt ca nu stiu cine si-a inchipuit ca face mare gheseft daca ma sponsorizeaza. Cat de mare i-a fost castigul se vede din faptul ca nu m-am invrednicit nici macar sa retin cine a fost, dar raportul mi l-am pus frumos pe word, copiindu-l fara rusine fila cu fila, iar acum o sa pun pe blog niste excerpte.

You scored in the 100th percentile on the linguistic intelligence scale.This means that you scored higher than 90% - 100% of people who took the test and that 0% - 10% scored higher than you did.

Linguistic abilities include reading, writing and communicating with words. Tickle's test measures knowledge of vocabulary, ease in completing word analogies and the ability to think critically about a statement based on its semantic structure. Your score was relatively high, which could mean you know your way around a bookstore and maybe like to bandy about the occasional 25-cent word to impress friends.

Daca mi-am impresionat sau nu prietenii este inca o chestiune discutabila. Judecand dupa nr de zero vizitatori ai blogului de fata inregistrati de Feed Burner s-ar zice ca nu prea. Ca sa nu predic chiar in pustiu am profitat de o setare care-mi ingaduie sa trimit emailuri cu postarile mele la max 10 persoane si asa poate cate cineva isi mai arunca un ochi, atunci cand are timp si chef, si pe panseurile mele.

Tickle da si alte sfaturi, in afara de cele de mai sus, cu scrisul ca demn urmas al lui Shakespeare:

Word Power
Like anything, keeping or improving linguistic talents requires some practice. Here are some everyday mental exercises that will be particularly helpful to you:


  • Doing crossword puzzles

  • Start reading just for fun

  • Befriending your dictionary

  • The next time something breaks, try reading the instruction book first

  • Cuvinte incrucisate am dezlegat o multime la viata mea, mult inainte de a face testul, acum m-am reprofilat pe Sudoku, am rezolvat chiar si unele careuri cu 4 ganditori din Super Sudoku, dar greu, uneori imi prind urechile cu unele considerate mai facile.
  • Citind just for fun mi-am perfectionat franceza, am invatat engleza si chiar ceva spaniola.
  • M-am imprietenit cu dictionare in mai multe limbi cu cateva decenii inainte de aprimi sfatul de la Tickle.
  • Cu cititul instructiunilor e mai greu, ca un berbec impulsiv ce sunt uneori trec direct la reparat, am stricat definitiv o multime de chestii.

On their own, IQ scores can't predict someone's ultimate success or definitive potential for success. Many of the qualities that lead to great achievements are learned through culture, experience and schooling - not solely from doing well on an IQ test.

What your IQ test can help explain, however, is how your brain works best. By looking at the kinds of questions you answered correctly and the kinds of questions you answered incorrectly, we can tell you more about your intelligence type — the type that explains the kind of information that makes sense to your brain.

Ca nu prezice succesul se poate observa usor din faptul ca adesea premiantii din scoala nu sunt (in cel mai bun caz, cand nu sunt deadreptul repetenti) premianti si in viata.

Intrebarea care imi place mie cel mai mult este urmatoarea:

NASA received three messages in a strange language from a distant planet. The scientists studied the messages and found that "Necor Buldon Slock" means "Danger Rocket Explosion" and "Edwan Mynor Necor" means "Danger Spaceship Fire" and "Buldon Gimilzor Gondor" means "Bad Gas Explosion". What does "Slock" mean? Danger
Explosion
Nothing
Rocket
Gas

Pt eventualii mei cititori care nu stiu engleza o s-o traduc:

NASA a primit trei mesaje intr-o limba straina de pe o planeta indepartata. Oamenii de stiinta au studiat mesajele si au descoperit ca "Necor Buldon Slock" inseamna "Pericol Explozie Racheta" si "Edwan Mynor Necor" inseamna "Pericol Nava-Spatiala Foc"iar "Buldon Gimilzor Gondor" (parca ar fi din Lord of the Rings, a lui Tolkien) inseamna "Rau Gaz Explozie". Ce inseamna "Slock"

Pericol

Explozie

Nimic

Racheta

Gaz

Inutil sa spun ca am dat raspunsul exact pt ca, spre deosebire de americani, am invatat si alte limbi in afara de cea materna si mi-am dezvoltat vocabularul nu numai buchisind dictionarul, ci si deducand semnificatia cuvintelor din context. Din pacate am momente cand nu reusesc, in harababura de sertarase care imi alcatuiesc creierul, sa gasesc cuvantul potrivit la momentul potrivit.

Apropo, raspunsul este Racheta.

Am mai dat si rateuri la unele raspunsuri, dar nu prea multe.

Linisteeeee!

In microcartierul nostru, zi de vara pana-n seara, zi de iarna sau de vara, se baraie, se paraie, se huruie, se bubuie.
Se pun termopane, se pune parchet, se muta mobile, se scot mobile (am trait s-o vad si pe asta, canapele, somiere, plapumi sau ce mai prisoseste pe la casa omului, scoase la coltul strazii, ca in Occident, mai nou vine Urbanul si le ia, ca sa nu le mai intinda maidanezii prin tot cartierul) se taie betonul in casa sau pe strada, se inlocuiesc conducte (asta e bine, nu-i bine ca se strica spatiul verde), se inlocuiesc cabluri electrice (dar tot se intrerupe curentul mai des decat in alte parti, te costa telefonul o avere daca vrei sa reclami, ca-ti pune robotul si pana nu se termina litania cu "incidentele" si intreruperile, in care blocul tau nu se regaseste, nu-ti face legatura cu operatoarele, si-ti versi pe ele nervii acumulati intre timp, noroc ca ele " e fete bune" si te inteleg si simpatizeaza cu durerea ta), se rade asfaltul, se pune asfaltul, iar se rade, iar...,cred ca e asfalt PDList, de-al lui Casuneanu (al carui fiu nu are unde sa mearga cu Lamborghini ala al lui de mare fitze pt ca strazile sunt pline de gropi ca sa aiba papa unde sa scuipe asfaltul--jur ca am vazut pe strada mea o masina care asta facea, scuipa asfaltul, noroc ca primarul nostru, pe care pana si eu l-am votat, ca doar nu era sa-l votez pe Darabont care si-a umplut numai buzunarele proprii, s-a desteptat si a renuntat la masina scuipatoare incat acum strazile din cartierul nostru arata mai ca lumea, da Doamne sa tina!--si sa faca bani ca sa-si poata cumpara fiul jdemii de masini de fitze) revin deci dupa pauza asta extra large, se fac parcari (niciodata suficiente), se scot borduri, se pun borduri (culmea bordurilor mi s-a parut cand s-au pus in parculetul din fata blocului, inconjurat pe trei parti de spatiu verde si flancat de alei pietonale), nu mai spun ale cui sunt bordurile, ca stie toata lumea.

Cateodata se intampla ca acum, sa fiu asaltata din toate partile de pickamere, de tarnacoape, de bormasini, de masini de taiat metalul, de ciocane (ce-or bocani, ca peretii sunt toti de beton armat) si alte unelte producatoare de zgomot.
Iar cand valul noptii (val care nu se prea vede, din cauza poluarii optice, dar nici vorba sa-mi doresc sa ma intorc la bezna ceusista) incepe OTVul cu interminabila Elodia si cu Magda pe post de megafon. Stiu despre ce e vorba, desi eu noaptea stau la calculator si nu la TV pt ca, asa cum am mai spus, stau cu usa de la balcon deschisa, pt ca nu ne-a crescut inca aer conditionat (am fost internata la Coltea, la ORL, pt niste analize---Doamne, cat m-am speriat cand am fost pusa sa semnez ca ma operez pe propria raspundere, n-aveam nici o intentie sa ma mai las taiata si nici nu era cazul, era doar o plapuma in caz de acuzatie de malpraxis, cred---si erau acolo mai multe fete tinere operate de sinuzita si TOATE aveau aer conditionat la servici, in plus n-as vrea sa ma "scarpin traditional" la trezire, cum zice Dono http://dono.ro/?p=279) si aud de la vecini (daca i-as putea identifica le-as recomanda proteze auditive) tot ce debiteaza cei doi Ciumaci (Mugur Mihaiescu ar zice ciumeci,dar pe astia chiar ii cheama Ciumac) noroc ca asta noapte s-a mai racorit si n-am mai auzit cum s-au incheiat ostilitatile intre Magda si Tolea.
Poate ar fi mai bine sa ma mut la tara.
La taaaraaa? La mama mea in comuna, cand nu se aud manelele date la maximum de vecini se aude cum se cearta ceilalti vecini, care umbla mai mult beti, sau trec pe strada masini, camioane, tractoare, carute cu tigani care cumpara fiare vechi (stai, asta se intampla in Bucuresti, unde tiganca rufoasa merge pe jos si striga cat o tin plamanii "fiaaareeee veeechi" in timp ce masculul, mai mult sau mai putin feroce, dar macho al ei, merge in caruta trasa de calul costeliv, cat se poate de neingrijit, la tara fiarele vechi se fura direct), gugustiucii te anunta intr-una, precum Sebastian Papaiani in tinerete "gugustiuc, eu sunt turc", dar asta se intampla si in capitalie, iar cand vine noaptea cocosii cucurigesc de te miri unde incape atata sonoritate intr-o fiinta atat de mica, cainii se "converseaza" mai ceva ca in 101 dalmatieni, atat ca astia sunt de o rasa incerta? Noooooo waaaay!
Si pt ca tot am zis de fiare vechi, tare as vrea sa stiu a cui e afacerea aia cu sarma care au impanzit toata tara, inlocuind solidele garduri de fier (plantate pe langa blocuri de locatari grijuluii, facute din materiale "imprumutate" de la intreprinderile de stat, pt ca, nu-i asa, era averea noastra, a tuturor, iar zicala "ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim", era cum nu se poate mai adevarata) si cate iahturi, masini ultraluxoase, palate, amante de fitze (pt ca de clasa sau sofisticare pe meleagurile noastre nici vorba), cate kg de bijuterii si cate vacante in locuri exotice, platite cu purcoaie de euroi, are in dotare?
Sa nu se creada ca detinem monopolul poluarii fonice. In Salt Lake City, in bloculetele in care locuiau copiii (fiica mai mica cu familia), construite prin anii 60, izolarea fonica era minunata, dar lipsea cu desavarsire. Daca aici aud cand vecinii de deasupra fac pipi, sting lumina, merg prin casa sau scartaie patul, iar pe vecinii dededesubt ii aud cand se cearta (o fac rar, sunt oameni cumsecade) acolo auzeam cand vecinii tuseau, ragaiau sau partaiau.
Poluarea fonica se combate oarecum cu termopane si aer conditionat, dar ce te faci cu incalzirea globala? Desi ma intreb cu cate grade scade temperatura globului daca sunt eu ecologista si dorm noaptea cu geamul deschis si cu problemele mai mult sau mai putin domestice ale Magdei in urechi.
Gata, m-am racorit sufleteste (vorba vine, din cauza unei defectiuni la Blogger am scris articolul asta de trei ori, sper ca asta sa fie ultima data, ca zice ca mi-a salvat automat schita) pot sa plec in sfarsit la Cora (s-a intamplat cum zicea Suchianu ca se intampla la Opera cand corul repeta timp de o jumatate de ora "plecam, plecam, noi nu mai stam"), unde aerul conditionat nu prea functioneaza, or fi si ei ecologisti si-i roade grija de soarta planetei, mai stii?

Creierul care ne minte- Mineriada

Nu cred ca va reusi vreodata "creierusul meu mic" sa ma minta cand revad amintirile din 14-15 iunie, imi sunt inca prea vii in minte.
Ziua a inceput cu un impuls ciudat de a da drumul la radio pe la 5am, taman la timp ca sa-l aud pe Iliescu spunandu-le minerilor sa mearga in Piata Universitatii sa faca curatenie, cacufonie voita.
Am ajuns in Statia PU pe la 7. Un tinerel, imbracat intr-o salopeta suspect de curata (asta m-a izbit in cele 2 zile, faptul ca erau majoritatea tineri de varsta armatei, le-am si zis colegelor mele de servici, poate-si mai aminteste vreuna: "astia nu sunt mineri, astia sunt de la armata") invartea un ciomag, curat si el, in mana. L-am intrebat ce e aia si mi-a raspuns mandru: "bata".
Cei veniti in septembrie 91 aveau alfel de salopete, negre, multi nu aveau "arme" si le improvizau, in Piata Victoriei, din crengi de copac groase cat bratul pe care le frangeau ca pe niste bete de chibrit, cu o indarjire de speriat.
Afara erau o multime de tatze si moshi fericiti ca vad minerii. M-am apropiat de un miner mai in varsta si l-am intrebat ce cauta in Bucuresti. Omul m-a luat de brat si m-a aruncat cat colo, cu tot gabaritul meu depasit, zicandu-mi "lasa-ma in pace, cucoana", ceeace am si facut.
Isi poate imagina oricine cam cat s-a lucrat in intreprindere in acele zile. Am iesit sa vedem ce se intampla si am vazut un grup de mineri (astia pareau autentici) suparati ca "bisnitarul" pe care trebuiau sa-l aresteze era de negasit. Nu ne-am apropiat prea tare de cei care umplusera un tanar de sange, din motive lesne de inteles. In fata la Arhitectura erau niste tineri in salopete pe care noi, bucurestenii, am inceput sa-i prelucram. Unul zicea f convins: "daca va dadea foc la masina?" Mi s-a parut inutil sa-i spun ca, spre deosebire de el, eu aveam masina care statea bine mersi in fata blocului. I-am spus in schimb ca asta e treaba politiei, ca de-aia ii platim. Unii ne aprobau, ba chiar ne-au facut semn sa tacem cand un tovaras mai in varsta, civil, le-a ordonat sa nu mai stea de vorba cu civilii.
In drum spre servici era un alt grup de mineri autentici, inconjurati de feseniste infocate. M-am oprit si eu, pt ca fizicul imi permitea sa fiu confundata cu ele. Un miner mai tanar ne arata mandru un coupe-papier f frumos ornat, despre care spunea ca l-a luat de la Ratiu, parca, aici memoria e mai estompata. Altul, mai batran, a scos brisca din buzunarul de la piept si a zis ca e mai buna, ca taie mai bine (cred si eu). O cucoana spunea f convinsa ca s-au gasit droguri la taranisti si atunci am facut-o pe proasta (sper ca n-am ramas asa) si am intrebat-o:
"cum arata, ca eu n-am vazut niciodata?"
"erau intr-o cutiuta portocalie" mi-a raspuns si atunci m-a traznit inspiratia s-o intreb
"si ce scria pe cutie"
"nu stiu, ca era intr-o limba straina".
Noroc ca atunci a venit o prietena, care a si plecat din tara dupa aia, si m-a scos din cerc inainte sa ma bufneasca rasul. In drum spre servici doi mineri, unul inginer, altul subaltern, ne-au cerut apa, ca le era sete. Le-am dat sa bea si i-am intrebat cine i-a chemat. "Guvernul", a raspuns inginerul. N-am apucat sa aflu mai multe pt ca avenit o colega fesenista si i-a chemat sa le dea de mancare.
Cand am plecat spre casa a fost singura data cand m-am speriat tare (nu m-am speriat nici atunci cand minerii nu intelegeau de ce dam politistilor actele la control, si nu lor) pt ca Piata Universitatii era plina de bucuresteni care umpleau de sange in bataie persoane pe care politistii incercau sa le apere iar un tanar de langa mine a spus:"unde e directoarea mea, sa zic ca a fost in PU, si s-o bata si pe ea". Am simtit pericolul cat casa si am intrat iute in statia de metrou.
Am uitat sa spun ca mai devreme am vazut masini cu apa minerala. Concitadinii nostri profitau ca se dadeau gratis si se serveau in timp ce domni mai in varsta, in civil, le spuneau, "nu mai luati, astea sunt pt mineri". Asa se explica faptul ca inginerul mai sus amintit era insetat, apa minerala fusese consumata de fesenistii cei nesimtiti.
In drum spre casa m-am intalnit cu fiica mea si mi-am amintit ca aveam bilete la film, la Sala Palatului. Am revenit la metrou, dar de data asta am iesit la Batistei. M-am bucurat ca fata era cu mine, pt ca purta o fusta scurta-scurta iar minerii acostau fetele imbracate mai bine sau cu fuste scurte. Nu mai tin minte ce film am vazut dar la iesire lucrurile pareau ca se calmasera.
Pe 15 m-am intalnit cu niste prieteni din timpul manifestatiei si am plecat cu autoturismul unuia in spatele unui autocar cu mineri ca sa fim siguri ca parasesc Bucurestiul. In dreptul magazinului Unic era un grup de bucuresteni care-i huiduiau pe mineri. Autocarul a oprit, am oprit si noi si am vazut un miner coborand, indreptandu-se spre un cetatean si izbindu-l in cap. Sangele a tasnit instantaneu, umpland camasa omului. Minerul a fost chemat in autobuz iar huiduielile si strigatele de "criminalilor" au erupt din piepturile celor ramasi pe trotuar.
Cam astea sunt amintirile din acea mineriada.
Despre cea din 91 pot sa spun doar ca am cascat un timp gura la asaltul nereusit al Palatului Victoria (si ce usor s-a intrat in acel palat in 18 feb, dar eu am plecat si atunci la timp) apoi am luat-o la goana cat ne-au tinut picioarele cand scutierii s-au indreptat
furiosi spre noi.
O amintire interesanta am si din 13 iunie 89, anume cu ce viteza ne-am ascuns, sub o perdea din holul hotelului Union, toti gura casca in momentul cand am vazut o trupa de giganti din Politia Militara alergand spre noi. O tanti zicea mereu: 'cine m-a pus sa ma duc laVictoria sa cumpar oala asta? Nu puteam sa astept pana maine?" De unde era sa stie ea saraca ce urma?
Asta e, ramane sa zic si eu precum chinezii: "Sa te feresca cerul sa traiesti vremuri interesante".

marți, 1 iulie 2008

Ozon

Nu este vorba despre fosta glorie a sportului rege autohton, pe numele lui Titi, ci despre O3, gazul despre care se spunea ca emana din padurile de conifere. "Aerul ozonat al padurilor de brazi", auzeam destul de des cand se spunea cat e de sanatos sa bantui padurile patriei, intr-o vreme cand ne separa cortina de fier de destinatiile de vacanta ale tineretului ramas (inca) in tara. Nu existau pe atunci nici turistii despre care vorbea Gorbaciov in 19 decembrie 1989 ca ar fi in numar atat de mare in Romania incat aceasta si-a inchis granitele pt a da posibilitatea studentilor sa mearga si ei la munte. Am auzit asta cu urechile mele la "Vremea", telejurnalul moscovit retransmis de bulgari direct in limba rusa. Exact atunci era Congresul PCUS sau sesiunea Dumei, (nu mai stiu exact pt ca , in conformitate cu articolele citate din "Cum te minte creierul", amintirile noastre se distorsioneaza pt ca acceptam chiar si o minciuna, daca e mai aproape de ce ni s-a mai spus, mai ales in mod repetat, dar sunt convinsa ca aceste amintiri pot fi probate cu casetele din Ostankino, daca nu se vor fi distrus cand Eltin a inscenat--dupa parerea mea---atacul asupra televiziunii ca sa aiba pretext sa atace Casa Alba din Moscova, sediul parlamentului cu care era in conflict, si ce tare semana cu "atacul " din 13 iunie de la noi, cand s-a intrerupt emisiunea, ca la indigo!) si un deputat din Moldova a intrebat ce se intampla in Romania. Atunci Gorbaciov a dat raspunsul de mai sus, spunand ca asa i s-a explicat si lui de catre autoritatile romane.
Paranteza: sa-i inchida cineva Magdei Ciumac gurita aia bogata, sau macar TVul nesimtit-ului/ei care a dat sonorul atat de tare incat aud, fara sa vreau desigur, fiecare cuvant rostit de madama cea isterica, avand TVul inchis. As inchide eu geamul dar pe caldura asta m-as sufoca de cald, ca nu ne-a crescut inca aer conditionat, care nici nu e prea sanatos, cum am aflat azi din blogul lui Dono. http://dono.ro/?p=283
Sa ma intorc la ozonul amintit mai sus. Mare mi-a fost uimirea cand am aflat ca numitul gaz de fapt e f toxic, indiferent de cantitate. Am cam aflat pe plamanii mei, ca rezulta intr-o eprubeta pe care trebuia s-o tin in mana, pt asa era "procesul tehnologic".
Si ce citeste azi Mircea Badea ? Ca Gabriela (scuzati cagofonia) Cristea vrea sa-si extraga niste sange (in fine, nu ea ci un "specialist") pe care sa-l ozonifice si apoi sa-l reintroduca in circuitul propriu sangvin, in scop de a slabi. Cica metoda e garantata.
Sunt de acord cu Mircea (mi se intampla rar) ca e o tampenie. In nenumaratele articole despre slabit si dietele aferente scrise de medici seriosi, nu ciubucari, revine mereu, ca un lait-motiv: "daca o metoda pare prea buna pt a fi adevarata, atunci asa e". Doamne, in ce secol(e) traim, cand in unele parti ale lumii mor copii de foame noi (et moi aussi) ne imbuibam pana crapa pielea pe noi si pe urma nu mai stim cum sa revenim la dimensiuni mai umane, ca nu s-a nascut nimeni de 90 de kile. Ma rog, la mine intervine, cred, si creierul care ma minte, pt ca ma culc pe urechea ca cele 2 scintigrame au aratat ca am o "tiroida mica si lenesa", cum s-a exprimat endocrinoloaga, care a continuat "linistindu-ma" cand i-am zis ca nu-i nici un bai, am sa mor fericita ca in Biblie, chiar daca "Predica depe munte" nu mi s-a adresat direct, "dar Dvs aveti o forma atipica, nu v-a fost afectat creierul". Si cand ma gandesc ce geniu as fi fost daca nu dadea nenorocirea asta peste mine (despre care cred ca e genetica, pt ca si tatitzul meu era un atipic din asta) ,:D,:D
In societatea noastra consumista (pt ca asta devenim treptat-treptat, tocmai cand resursele par a fi pe sfarsite, judecand dupa pretul petrolului, desi am si aici o teorie si anume ca sauditii il tot ridica pt a avea cu ce sa-si finanteze proiectele lor faraonice, pe care le-am "admirat" in cateva ppsuri, Chavez a pus botul ca sa ingenuncheze capitalismul american iar nigerienii cei smecheri se bucura ca au inca inca o ocazie de a-si exercita talentele de excroci) se fac bani din orice: din industria alimentara care momeste consumatorul cu tot felul de chestii ingrasatoare (cf lui Murphy cu cei trei i: imoral, ilegal, ingrasa, dar sunt buni) dar si din nenumaratele diete de slabit. Eu personal am slabit 15kg de frica sa nu mor dementa din cauza diabetului, cum am vazut eu un caz, intre timp mi-a mai trecut frica si am pus la loc vreo 5, iar reteta a fost de gen lowcarb (ca sa nu-mi mai creasca glicemia) da' low de tot, fara paine, paste, orez, cartofi sau morcovi. Dovada ca ma mai dedulcesc la cele amintite se gaseste la capitolul Retete.
Cea mai echilibrata dieta mi se pare cea a dr Andrew Weil, eram abonata la newsletterul lui de tip-uri, dar "bunul dr", cum era pupat de unii in partile dorsale, m-a scos de pe lista atunci cand a realizat ca n-o sa cumpar in veci vreuna din cartile lui si nici ca m-a mai pus la loc.

Authentic Happiness

Am primit o scisoare pe care Google, in nemarginita lui intelepciune, a bagat-o in spam. Nu mai stiu cum am ajuns pe situl asta http://www.authentichappiness.sas.upenn.edu/Default.aspx
dar stiu ca are o multime de teste (ador testele, te invata atat de putine lucruri despre tine insuti, pt ca cel mai adesea trisam involuntar) si ca trimetea niste newslettere free f interesante, menite sa-i faca pe cititori mai fericiti.
Scrisorile s-au oprit dupa un timp pt ca pe autori singurul lucru ce ii facea cu adevarat fericiti era sa te inscrii, daca erai psiholog, la cursurile lor de coaching, care erau ffff piparate ca pret. Nici mesajul spamuit nu facea exceptie, ma invita sa devin membru in nu stiu ce asociatie (desi nu sunt psiholog), contra unei cotizatii modice, in comparatie cu onorariul pt coaching.
Cand am facut eu testele erau gratuite, acum vad ca-mi cere sa fac login, pesemne sunt undeva in baza lor de date, dar cum eu nu cumpar niciodata nimic de pe net (nu risti, nu castigi, dar prefer asa) ma limitez la testele pe care le-am facut deja si care arata ca (surprise, surprise!), as avea nevoie de niste cursuri de fericire.
Si fiindca tot vorbesc de newslettere, nu stiu ce au patit cei de la Stiri.rol.ro de nu le mai trimit pe adresa mea. E adevarat ca primeam 2 in loc de una, ca m-am dezabonat de n ori si am primit de fiecare data raspuns ca mi-a fost stearsa adresa de pe lista,continuand sa primesc cele 2scrisori, dar s-o faca dupa atat timp (cred ca peste un an) cand tocmai ma obisnuisem cu titlurile de scandal pe care le selectau mi se pare ca seamana cu renuntarea la fumat: stii ca-ti face bine dar iti pare rau dupa drog. Cred ca o sa le cer sa ma reaboneze.

Tarator

Asta e un fel de varianta bulgareasca la mult mai cunoscutul tzatziki grecesc.
Azi mi-am adus aminte ca e cea mai potrivita mancare de vara, dupa rosii cu branza (dar fara ceapa, ca nu sunt "cel mai iubit conducator").
So, am scos din frigider un pahar de chefir (varianta originala e cu iaurt bulgaresc, mi-a adus odata fiica mea mai mica unu' de la mama lui, mmmmmm, nu se compara cu nimic de pe la noi, Cedra de oaie si bivolita se apropie) de la Napolact (intr-o vreme faceam excursie pana-n Uverturii, singurul loc unde gaseam chefir de la Panda, dar si cel de Napolact e bun, in plus il iau de la Cora, unde imi fac aprovizionarea, in ciuda lui Oprescu care ma vrea "fidea" la pravalia din vecini, "La Stela", altfel f bine aprovizionata, oamenii aceia merita tot respectul meu, sunt f muncitori si buni negustori, ei sunt singurii care au paine graham adevarata, nu erzatz plin de euri) cativa castraveti (de la Afumati, sunt cei mai buni, ii gasesc in Piata Veteranilor, merg pe jos cam 1km dus, 1km intors pt asta ) pe care i-am tocat marunt, am pus si 1/2 ceapa mica rosie (alt rabat, ar fi trebuit ceapa verde, dar mie imi place asta rosie ca e plina de antioxidanti si in plus cea de la Cora, numita ceapa de apa, dar tare mica pt o denumire atat de mare, e mai putin iute si nu ma pisca de stomac) tocata marunt, am mai presarat niste miezi de nuca (astia fac toti banii!) si niste marar (mararul, ca orice verdeata ce se pune in oala, cratita sau castron, se pastreaza excelent in congelator, unde, experienta m-a invatat, se pune dupa ce se scurge bine apa de spalare si se toaca mai marunt sau nu, dupa gust, nu pierde nimic din aroma sau vitamine, eu nu dezghet) si a iesit ceva tare bun, dupa parerea mea. Se poate incerca si cu Sana.