De curand s-au implinit 10 ani de cand fiica mea mai mica m-a dus intr-o sala plina de monitoare si tastaturi, m-a asezat in fata unui monitor cu o foaie de hartie in fata si un pix si a inceput sa-mi dea indicatii pretioase cum sa folosesc calculatorul. Am intrat in panica atunci cand ecraul s-a intunecat si a refuzat sa se mai lumineze. Ne-am mutat la alta masa si nici pana in ziua de azi nu sunt convinsa ca nu am stricat eu ceva.
Ne aflam in State, eu venisem in vizita pe un termen limitat dar la intrarea in tara mi s-a dat o viza pe o perioada nesperat de mare. Am hotarat cu totii ca, desi ei aveau deja bilete pt o vizita in Romania, e mai bine sa raman eu in State (nu aveam viza pt intrari multiple, daca plecam eram buna plecata) si sa-i astept sa revina, dar ca e bine sa invat sa folosesc macar emailul ca sa putem comunica mai usor.
Si am invatat. Browserul era Nescape iar internetul se misca mai incet decat melcul, totusi m-am descurcat cat de cat. Iar cand am revenit intr-un tarziu in tara sotul meu s-a lasat convins sa cumpere un calculator la mana n-a, cu Windows 98 si IE5. Intre timp am lucrat cu alte sisteme (acum am Windows7) si deja am instalate pe calculator 3 browsere, din care folosesc de fapt doar Firefox.
Dar cand nu aveam computer ascultam la radio, mi-am facut, gratie emisiunilor interactive de la Activ FM mai multi prieteni, cu Gabi Niculescu mai comunic din cand in cand cu ajutorul telefonului iar de curand m-a emotionat f tare pt ca, desi abia zareste un pic lumina (diabetul, bata-l vina), a tinut sa-mi trimita o felicitare scrisa de mana lui.
Cand nu aveam computer aveam mult timp liber (deh, eram la pensie) si faceam lucru manual, intre timp am suferit o operatie care mi-a limitat mult posibilitatea de a-mi exersa talentele in aceasta directie.
Cand nu aveam computer am citit o multime de carti, cele mai multe imprumutate de la biblioteca, acum am un folder plin cu carti descarcate de pe net, le voi citi probabil in alta viata. Am descoperit insa pe net poeti si poezii de o sensibilitate aparte. Acum citesc pe net tot felul de lucruri interesante, desi nu mai au aura aceea sacra a cuvantului scris al carui adevar e rareori pus la indoiala.
Cand nu aveam computer faceam in fiecare zi masaj DO-IN terminat cu exercitii abdominale, intre timp artroza nu-mi mai permite sa stau in genunchi iar exercitiile mi-au fost interzise de medicul de familie pt a nu-mi agrava hernia ombilicala si a ajunge sa fiu nevoita sa fac inca o operatie, pe care nu se stie daca as mai fi in stare sa o suport.
Dar de cand am computer si camera foto digitala am putut sa-mi implinesc un vis f vechi, acela de a face multe fotografii.
De cand am computer si mi-am facut blog am legat prietenii care imi sunt f dragi. Si cand am fost la mare necaz am primit ajutor tocmai de la acei prieteni.
De cand am computer nu ma mai doare chiar atat de tare sufletul ca fiica cea mai mica a noastra e departe de noi (lasa ca intre timp s-a mutat in UE si deci ne vedem mai des). De cand am inceput sa acord mai multa atentie face book simt ca mi s-au deschis mai multe ferestre spre lume.
De cand am computer am putut sa descopar picturi si alte forme de arta despre care nici nu stiam ca exista si chiar sunt bucuroasa ca pe lista mea de prieteni de pe fb am cateva talente deosebite.
De cand am computer am invatat sa fac ppsuri, desi de la o vreme parca nu mai am rabdare sau ragaz sa folosesc muntele de materiale acumulate in maruntaiele sale.
De cand am computer am ascultat o multime de bucati muzicale de mare valoare, am vazut videoclipuri cu evolutii pe gheata ale patinatorilor preferati, etc.
Last, but not least de cand am un computer ceva mai bun am reusit sa vad cateva documentare si filme artistice f interesante si, mai ales, am vazut cateva seriale care mi-au produs mare placere. Ba chiar am inceput sa prefer sa vad serialele pe net pt ca pot sa dau inapoi filmul atunci cand nu reusesc sa inteleg dialogul din prima.
Deci nu regret ca nu pot da timpul inapoi la perioada cand nu aveam computer ci incerc sa iau ce e mai bun din tot ce-mi ofera viata acum. Iar timpul imi e limitat si de faptul ca o am pe mama mea in grija, uneori mi se pare ca eu sunt mama si ea copilul. Asta e...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu