Ieri voiam sa scriu din nou ce lectii ne dau scenaristele (asa am inteles eu, ca in Coreea scenariile sunt scrise de femei) in ce priveste luptele pt putere si cat rau fac ele pt coeziunea unei natii dar am renuntat cand am vazut opulenta costumelor celor doi miri, Jumong si So Seo-No.
O asemenea opulenta nu am mai vazut de cand am urmarit la bulgari serialul chinezesc dedicat vietii ultimului lor imparat. Fiind un serial care a durat mai multe ore (se pare ca a avut 28 de episoade) partea in care se descrie viata la curtea imperiala chineza a fost descrisa mai in amanunt decat in mult laudat film al lui Bertolucci, care a fost produs in 1987. Pt ca am vazut ambele productii cam in aceeasi perioada, intai pe cel american si apoi serialul chinezesc mi-a placut mult mai mult serialul in prima lui parte, partea II-a, cand Imparatul s-a refugiat in Manciuria si a cazut sub influienta japoneza fiind realizat in cu totul alta nota, mult mai propagandistica iar mijloacele artistice au urmat acesta directie, tonurile fiind mult mai intunecate decat in prima parte, actorul care il interpreta pe imparat era de-adreptul urat la fata, iar costumele, de data asta moderne, erau terne.
Mi-au placut mult si uniformele militare, care amintesc vag de costumele de samurai japoneze pe care le-am vazut la Antipa, care costume fac parte din cu totul alta epoca, desigur. Mai ales presupusele uniforme ale batalionului blindat sunt f elaborate. Am gasit pe un blog mai multe schite de costume, am sa pun si poze din alte surse ca sa pun in evidenta si podoabele, nu doar costumele. La sfarsit am sa pun si poza lui Yu Ri copil, pt ca mi se pare unul din cei mai dulci copii pe care i-am vazut pe micul ecran, dar nu inainte de a sublinia ingeniozitatea cu care ne-a fost prezentat in recentul episod Yu Ri adolescent folosind un costum si o alura f asemanatoare cu a lui Jumong tanar.
Si tot cautand costume din Jumong am dat peste o postare dintr-un blog, My Korean Boyfriend intitulata "If We were to Get Married" care m-a facut sa rad cu lacrimi. Ca sa intelegeti macar un pic de ce, iata ce costume, inspirate din serialul Jumong, ii propune filipineza Yeoja Chingu prietenului ei corean Je Je Kim
Si sa stiti ca n-am uitat de "cel mai dulce copil" ca sa ma autocitez:
5 comentarii:
Desi nu urmaresc acest film, mi-au placut costumele.
Poate-mi voi schimba optiunea...
@ retete-ina
daca te intereseaza mi-am atins scopul :)
@disa
pt jumong e cam tarziu, desi are 81 de episoade se apropie vertiginos de final. Dar sud-coreenii au multe seriale istorice, toate facute cu profesionalism si folosind costume interesante. Poate TVR-ul se mai scarpina prin buzunare si gaseste bani pt alte seriale.
Mie imi plac si cele contemporane, acum urmaresc unul care-mi place pt ca nu da privitorului totul mura-n gura, poate de aceea nici n-a prea avut mare succes. Se cheama Ireland.
Iar la National ma uit din an in paste la "Culoarea fericirii" si am senzatia ca ma uit la "Tanar si Nelinistit", serialul e lung si nu e nici o nenorocire daca mai pierd unele episoade, nu se rupe firul de tot.
@ retete-ina
Pt ca nu pot comenta pe blogurile care spun "Selectati profilu" (indiferent de optiunea mea comentariul nu se publica si pace) o sa-ti spun ca m-am uitat la reproducerile tale si mi-au placut. Succes in continuare!
Viorica, ziceam ca-mi schimb tipul de film. Deocamdata sunt ancorata in filmele turcesti.
Mi s-a intamplat si mie sa nu pot scrie comentarii la unele bloguri.
Pai iti urez succes. Pe mine a inceput sotul sa ma intrebe daca n-am observat ca ochii mei au devenit oblici :))
La turci nu e cazul...
Trimiteți un comentariu