Dong Yi --Viata femeiilor in timpul epocii Choson

Intrucat acest serial are din nou ca personaj principal o femeie cred ca e interesant sa aflam cate ceva despre viata pe care o duceau femeile in Choson Era. Deja din "Dae Jang Geum" (Giuvaerul Palatului) am observat ca rolul femeii era f strict reglementat si ca societatea era atat de patriarhala incat drepturile femeilor erau drastic restrictionate. Nici vorba ca vreo femeie sa mai devina regina cum s-a intamplat cu Seon-Deok. Totusi daca o femeie a avut un caracter de o tarie cu totul deosebita izbutea sa razbesca pana la ranguri care i-ar fi fost refuzate datorita clasei in care s-a nascut.  Este cazul bucataresei din Giuvaerul Palatului care a devenit medic regal si al eroinei din Dong Yi care a reusit sa devina concubina regelui si mama de rege. 

In materialul din linkul de mai sus se spune ca sotiile erau divizate in mod rigid intre sotia legitima si concubine. Dar mai bine sa dau cuvantul autorului:

During the Chosŏn dynasty women fell into one of the following classifications: female members of the royal family such as the queen and the king’s concubines, members of the yangban class the wives of the landed gentry, commoners, the majority of which were engaged in agriculture, women in special professions such as palace women, entertainers, shamans and physicians, and women from the lowborn class (ch’ŏnin), which usually referred to the yangban’s female slaves.

In timpul dinastiei Choson femeile erau clasificate astfel: femeile membre ale familiei regale cum ar fi regina (sotia legitima) si concubinele regale, membrele clasei yangban adica sotiile nobilimei (proprietare de pamant), femeile de rand, majoritatea carora lucrau in agricultura, femei cu profesii speciale cum ar fi femeile de la palat, animatoarele, shamanele si medicii si femeile din clasa de joasa conditie care se refera de obicei la sclavele nobilimii.

Pt ca fondatorii erei Choson au considerat ca regatul Koyeo, care i-a precedat, a decazut din cauza moravurilor au impus o reglemetare f stricta, bazata pe doctrina confucianista, a rolului femeii in societate. Astfel femeile nu aveau voie sa viziteze manastirile de la temple, nu li se permitea sa efectueze ritualuri shamanice, trebuiau sa urmeze anumite reguli in ce priveste imbracamintea si le era interzis contactul direct cu sexul opus. Poate de aceea si in serialele contemporane sarutul e considerat extrem de important, creind o legatura f puternica intre cei doi. 

Restrictiile de mai sus au fost mai severe in timpul regelui Sejong (1418-1450). Astfel activitatea femeilor in afara casei si relatiile cu sexul opus erau extrem de reduse iar aceste reguli erau si mai severe in ce priveste familia regala. Trebuie sa ne amintim ca in DJG mama ei a fost foirtata sa bea otrava din cauza unei false acuzatii ca ar fi avut o relatie cu un ofiter din palat si chiar DJG era cat pe ce sa-si piarda viata din cauza ca rivala sa in ale bucatariei si rivala si in ale dragostei a surprins ca DJG si Jung Min  si-au atins mainile.

Am citit cu uimire in articol ca femeile, cu exceptia sclavelor erau fortate sa-si acopere fata cu o gluga in cazul nobilelor sau cu un shal in cazul celor de rand atunci cand ieseau din casa. Dar barbatii si femeile, dupa regulile stabilite de Sejong, nu aveau voie sa circule pe aceelasi drum, nu se puteau intalni la piata (va amintiti ca DJG si JMH s-au intalnit la piata si el i-a cumparat o pensula , lucru care era interzis?) si trebuiau sa locuiasca separat. Cand calatoreau femeile Yangban (nobile) trebuiau sa mearga fie calare fie intr-un palanquin si in nici un caz nu aveau voie sa-si arate fetele trecatorilor. Aceleasi reguli se aplicau si animatoarelor sau femeilor de la palat.

O virtute de baza a femeilor era considerata supunerea. Ele trebuiau sa se supuna tatalui, apoi sotului si in caz ca acesta murea (ea nu avea voie sa se recasatoreasca) fiului. Deci femeile nu aveau dreptul la o decizie proprie niciodata in viata. In plus nurorile sau sotiile puteau sa fie dezmostenite daca 1. nu se supuneau socrului; 2. nu erau in stare sa nasca un baiat; 3. erau adultere; 4. erau geloase; 5. aveau o boala incurabila; 6. erau prea vorbarete si 7. furau ceva.

O alta virtute asupra careia se insista f mult era castitatea. Femeile care se pastrau caste erau recompensate pt aceasta: familiile celor din Yangban erau cunoscute ca onorabile, cele de rand erau excluse de la corvezi iar sclavele puteau deveni femei de rand. Asa imi explic de ce fetitele isi puteau dori cu ardoare sa lucreze la palat, unde erau obligate sa ramana virgine toata viata (desigur ca daca regele le alegea drept concubine atunci nu se putea pune problema sa refuze, dimpotriva). Iar femeile care se maritau in nici un caz nu mai aveau, ca cele din epocile anterioare, Silla si Koryeo, dreptul sa-si aleaga sotii, toate casa toriile fiind aranjate. Si in filmele contemporane, mai ales in cele care au ca eroi fii de chaebol, magnati, se insista pe faptul ca trebuie sa se casatoreasca cu cele alese de parinti, dar si fetele sunt uneori in situatia de a avea parte de o casatorie aranjata.

F important era si faptul ca averea ramanea totdeauna fiului cel mai mare. Acesta regula, avand ca scop preintampinarea faramitarii averii intre mai multi urmasi, se aplica si acum in Anglia, de ex.

Regulile in ce priveste recasatorirea totusi nu au fost respectate cu strictete, astfel incat au fost stabilite alte reguli, anume ca fii sotiilor remaritate sau ale concubinelor nu aveau voie sa participe la examenele pt functionarii guvernamentali. In Damo comandantul a avut mult de suferit tocmai pt ca era fiu de concubina, statutul lui fiind cat se poate de ingrat, nu facea parte nici dintre oamenii de rand, pt ca era fiu de nobil, dar nu avea nici drepturile unui fiu legitim.

Bun, si acum dupa ce am vazut cum era viata femeilor in general hai sa vedem ce se intampla in palatul regal, pt acolo isi va fi petrecut Dong Yi o mare parte din viata. In palatul regal locuiau urmatoarele femei: bunica regelui, mama sa, sotia, precum si sotia printului mostenitor, precum si fiicele si concubinele regelui si ale printului. Figura principala era regina, care nu era numai sotia regelui, ci si mama natiunii. Ea devenea regina dupa ce fusese aleasa drept sotie a printului mostenitor.  Daca insa acesta sotie murea urmatoarea sotie devenea regina chiar daca nu a fost sotie de print mostenitor. 

Vom vedea in cursul serialului cat de importanta era aceasta regula, pt ca regele Sukjong (care a trait intre 1661-1720) al 19-lea rege Choson (sau Joseon, cum traduc ai nostri) a avut in palatul sau mai multe neveste:

Queen Ingyeong
Queen Inhyeon
Queen Inwon
Royal Noble Consort Hee, concubine
Royal Noble Consort Suk, concubine
Royal Noble Consort Myeong
Royal Noble Consort Yeong, concubine
Kim Gwi-in, concubine
Yu So-ui, concubine
Choi So-ui, concubine

ultima din acesta lista fiind eroina serialului care va fi difuzat de TVR1.

In perioada in care se cauta o sotie pt printul mostenitor toate casatoriile erau interzise. Sotia trebuia sa faca parte din sadaebu (os domnesc) si aici imi amintesc de problemele din Queen Seon-Deok cand era vorba de casatorii, deci regula acesta era mai veche. Sotia trebuia sa provina dintr-o familie cu reputatie f buna, sa fie virtuoasa (aceasta era principala conditie) si sa fie placuta la infatisare (totusi nu era obligatoriu sa fie frumoasa) 

Regina era responsabila cu naewoemyŏngbu, adica concubinele regale, doamnele de la curte si femeile din palat, precum si de woemyŏngbu, adica sotiile celorlalti membri ai familiei regale, copiii printului mostenitor, si sotiile oficialilor (functionarilor) civili  si militari. Am vazut asta in DJG cand regina trebuia sa rezolve disputele dintre doamnele de la bucatarie. Principala obligatie a reginei era sa-i asigure regelui un mostenitor. Am vazut tot in DJG ca prietena ei a devenit f importanta pt ca regina nu a putut sa nasca un copil in timp ce concubina a reusit, mai ales ca fiul celeilalte concubine a murit.

Concubinele regale erau divizate in 8 ranguri: bin, kwiin, soŭi, sukŭi, soyong, sukyong, sowŏn, sukwŏn. Acestea la randul lor erau impartite in jeong, 1 rang superior sau rangul de mana dreapta si jong sau 1 rang inferior sau rangul de mana stanga (diferenta de transcriere se datoreaza surselor diferite pe care le-am folosit):

Heebin (禧嬪1st rank Jeong, this is the rank that Jang Ok Jung will assume later & becomes the notorious Jang Hee Bin)
Sukbin (淑嬪1st rank Jong), this is the title that Choi Dong Yi will assume later after she gave birth to a son (King Yeongjo of Joseon)
Then comes (Gwiin 貴人1st rank Jong but lower than the “Bin”)
Soeui (昭儀 2nd rank Jeong)
Sukeui (淑儀 2nd rank Jong)
Soyong (昭容 3rd rank Jeong)
Sukyong (淑容 3rd rank Jong)
Sowon (昭媛 4th rank Jeong)
Sukwon (淑媛 4th rank Jong)

O femeie putea deveni concubina regala in doua moduri, fie fiind aleasa de insusi regele, fie fiind aleasa in acelasi mod si dupa aceleasi criterii ca si sotia. Deci DJG care ne arata ambele moduri respecta cat se poate de corect adevarul istoric, si e cu atat mai de admirat. Daca regina nu avea copii atunci erau alese mai multe concubine. Daca fiul unei concubine era ales ca print mostenitor atunci ea era ridicata automat la rangul de bin la care se adauga titlul de kung. In toata istoria 7 femei au capatat titlul de kung si au fost mamele regilor: Wŏnjong, Kyŏngjong, Chinjong, Changjo, Yŏngjo,
Sunjo, si ultimul print mostenitor Yŏngch´in. Dong Yi a devenit mama celui de al 21-lea rege Choson, Yongjo.

Despre instrumentele muzicale alta data, deja am ramas datoare cu continuarea la recenzia serialului Ireland.