sâmbătă, 11 mai 2013

Tratament prin suflet bun

Am gasit un text pe fb foarte interesant...este atasat unei poze si pentru ca e facut ca sa fie impartit cu oricine acceseaza pagina Psihologul de serviciu, cred ca nu e nici o problema daca il voi prelua in intrtegime, impreuna cu poza
Tratament prin suflet bun

In tratamente, medicina chineză ia in calcul şi factorul suflet.

Chinezii susţin că inima este sediul sufletului

Spun chinezii de asemenea că in vindecare trebuie să participe sufletul bun.

Medicina chineză susţine: că un om cu suflet rău nu se vindecă.

Există şi un punct pe corpul omenesc prin care se ajunge la suflet. Acest punct este denumit de chinezi

vama sufletului şi reprezintă un punct energetic aflat la două laturi de deget de incheietura pumnului.

De altfel, cu mii de ani in urmă, şi chinezii credeau intr-un singur Dumnezeu. [Şi acuma, unii mai cred!]
(...)
Reamintim spusa filozofiei chineze că sediul sufletului este in inimă, dar chinezii mai susţin că fiecare organ are un suflet, un duh.

Ficatul este sediul sentimentului de mînie, sediul supărării,

ficatul este generalul care elaborează strategia, dar vezica biliară este organul care dă curajul de a lua decizii. Un om cu deficit de energie pe ficat este un om care se enervează des.
In mod paradoxal, inima este afectată cînd sentimentul de bucurie este in exces. De altfel, componenta Yang este cea a bucuriei, iar contrariul Yin inseamnă tristeţe. Dar aceste contrarii energetice se transformă unul in altul cănd ajung la limita excesului. Yang cănd atinge excesul se transformă in Yin şi invers.

Dacă un om se va bucura foarte tare, va urma o perioadă de tristeţe.

[Stări de mine trăite-n nenumărate dăţi, încît de pe la 45 de ani mi-am impus să nu mă mai bucur excesiv! Ci, cu prudenţă...]


Cînd pancreasul, dar şi stomacul prezintă deficite de energie, omul acela este tot timpul ingrijorat, nemulţumit, el despică firul in patru.
Cînd plămînul se află in suferinţă energetică, oamenii sunt trişti, melancolici.
Insă rinichiul dă durata vieţii.

El este rezervorul de energie al organismului. In rinichi se află energia ancestrală. Părinţii lasă descendenţilor moştenirea de energie in rinichi.

Cand alt organ se află in sărăcie energetică, rinichiul ii donează energie.

[De aia, te şi simţi ca "frînt de şale", éreinté, cum ar spune frîncii, uneori, nu doar la solicitări fizice.] 


EFECTELE SUPARARII 

Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului, care poate determina mari neplăceri în viaţa, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă.

Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente se întorc la noi producând efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic .

De aceea nimeni nu poate face rău altuia, fără să plătească.

Gandul

Oricând aveţi gânduri negative despre o persoană, să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei.

Când ne gândim la cineva, se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice gând rău reprezintă un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru.

Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru.

Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră.

Toate gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs.

In cuplu

Neintelegerile într-o relatie de cuplu vin din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt.

Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situaţii.

Când controlezi o altă fiinţă îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia.

Astfel devii vampir energetic.

Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară.

Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură.

O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere.

Dacă doi parteneri abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci ei nu merită să rămână împreună.

Cu cât este mai puternică dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea.

Dependenţa naşte agresivitatea, iar agresivitatea produce boala.

Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia.

Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi cât şi unui alt om.

Ori de cate ori cădem în acest prost obicei, ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă.

Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forţă destructivă.

Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor.

În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat, cu atât mai mult creşte dependenţa de el.

Dependenţa de valorile materiale ne va omorî încetul cu încetul şi spiritul şi sufletul.

Despre problemele personale

Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite, pentru că ele pot prelungi durata lor.

Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre, noi ne îndepărtăm de ele.

Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora.

Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimiri.

Dacă aveţi o mare supărare sau tristeţe, încercaţi să nu aduceţi sentimentele acestea acasă.

Ieşiţi în stradă cu deosebire în locurile înverzite şi plimbaţi-vă!

Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic.

Dacă locuiţi de câţiva ani şi aţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire, rugaţi-vă !

Descarcare

Este mai bine să plângeţi, decât să urâţi.

Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil.

Atunci când plângeţi, agresiunea apărută se distruge.

Munca

Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte.

Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii.

Încercati sa identificati cat mai corect care este munca care v-ar aduce satisfactii prin insasi existenta ei in viata dvs.

Nu cautati neaparat satifactii materiale. Nu căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa.

Cu cât veţi intensifica acest tip de pretentii, cu atât va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere.

Ofense

Când cineva te jigneşte, nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el, întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi, urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiască prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta, ea vine prin moarte

Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi, de aceea în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime.

Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate. Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat, ne putem vindeca de o boală gravă.

Cum dăruieşti aşa primeşti!

Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune va iradia atât de multă iubire către întreaga lume, încât iubirea se va întoarce la tine din belşug.

Răzbunându-te, te faci egal cu adversarul. Iertându-l, te arăţi superior. Iertând, ne eliberăm pentru a ne putea înălţa. Ar trebui să fim conştienţi că iertând, îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând oferim libertate.

Să alegi calea iertării, pentru că numai ea desface rana încleştată în timp.

Iertare si iubire

O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme.

De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei (Principiul al III-lea al mecanicii cunoscut si sub numele de Principiul actiunii si reactiunii), conform căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine.

De aceea străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi.


vineri, 10 mai 2013

Love story--Daniel Del Orfano

Cateodata simt nevoia sa fac un fel de fotoreportaj. De data asta am ales doua picturi de Daniel del Orfano si o fotografie postata de un prieten drag al meu, Kang Jang-won 강장원

Sigur, era frumos daca fata din poza treia avea tot o rochie rosie, dar deh, nu am photoshop (si deci nici nu am idee daca ar fi posibil sa schimb culaorea rochiei), am lucrat cu "materialul clientului", ca sa zic asa
Eh, dar uite ca m-am grabit cu povestea dar nu m-am multumit doar cu ce am gasit pe fb...Ori artistul are o activitate mai ampla, iar umbrela asta rosie mai are multe povesti de spus. Dar pana sa ajung la povesti, hai sa va spun cate ceva despre artist.

altDANIEL DEL ORFANO — Born and raised on Long Island, New York, Daniel decided to stay close to his roots and attend Dowling College in Oakdale, NY.  There he received his BFA in Art Education and was teaching full time by the fall of 2001.  After teaching at the prestigious Knox Boarding School, Daniel took a position in the public school system where he taught art to children of all ages.  Though extremely rewarding, this was not his true calling.  It was at this time Daniel decided to divert his attention from teaching art to creating art, and in the summer of 2005, he formed The Renaissance Workshop.  Specializing in all things art, The Renaissance Workshop gave Daniel the opportunity to expand his horizons, creatively.
As demand for commissioned work increased, Daniel began developing his expressive style, implementing techniques that emphasized texture over realism.  Though the work depicted realistic scenes, the effects produced an almost ethereal feeling.  The imagery began to take a back seat to the memory of which the image represented. 
Daniel Del Orfano’s work depicts life, not as it may be, but more as it is remembered- a snapshot, not of a particular moment but of an overall memory.

Nascut si crescut in  Long Island, New York, Danieldel Orfano a hotarat sa ramana aproape de radacinile sale si a mers la Dowling College in Oakdale, NY. Acolo a absolvit Art Education si a devenit profesor cu norma intreaga (mare lucru, americanii prefera sa angajeze temporar, e mai ieftin) inca din toamna lui 2001. Dupa ce a predat la prestigioasa Knox Boarding School s-a angajat in sistemul public si de atunci preda arta copiilor de orice varsta. Desi era foarte apreciat, nu asta era adevarata lui menire. Si atunci si-a indreptat atentia de la predare la crearea de arta, si in 2005 a format The Renaissance Workshop. Specializat in tot ce priveste arta, The Renaissance Workshop i-a dat lui Daiel posibitatea sa isi largeasca in mod vreativ orizonturile.
Pe masura ce au crescut comenzile Daniel a inceput sa isi dezvolte un stil expresiv, implementand tehnici care sa adanceasca mai degraba textura decat realismul. Desi a pictat scene realiste, efectele au produs un sentiment aproape eteric. Imaginea a inceput sa ocupe un loc secundar in amintirile pe care le reprezenta pictura.
Picturile lui Daniel del Orfano reprezinta viata, dar nu asa cum ar trebui sa fie, ci mai degraba cum se pastreaza in amintire, un instantaneu, nu al unui moment anume ci a unei intregi amintiri.


Un loc important in tablourile pe care le-am gasit pe net il ocupa umbrela rosie care se afla si in povestea de mai sus, o sa va convingeti imediat.



joi, 9 mai 2013

Cantece de aur coreene Partea IX-a People who make me sad --Lectia de coreeana 31

Dragele mele prietene care v-ati saturat de admiratia mea pentru coreeni, aveti totusi un pic de rabdare si incercati sa ascultati acest cantec, cred ca o sa va placa. Prima data cand l-am ascultat, la o lectie de coreeana a profului nostru nu i-am dat prea mare atentie, era tarziu in noapte si eram cam obosita. Dar o prietena a mea de pe fb mi l-a recomandat in particular, pentru ca nu avea incredere ca o sa imi placa destul ca sa mi-l lipeasca direct pe perete. Ascultandu-l la lumina zilei am capatat interes si am ascultat si alte cantece ale lui. Faptul ca e cantaretul preferat al lui Kim Nam Gil a cantarit mai putin. O sa copiez versurile postate de Raoul Teacher (박원길) si o sa incerc sa le traduc in engleza.

나를 슬프게 하는 사람들
(Those who make me saddened)
- 김경호 (by Kim, Kyoung-ho)

아무때고 네게 전화해
(=Anytime I call you, and)
나야 하며 말을 꺼내도
(=say that it's me,)
누군지 한 번 에 알아낼
(=there will be the only one for you)
너의 단 한사람
(=who will notice who I am at once.)

쇼윈도에 걸린 셔츠를 보며,
(=When you watch the shirts on a show window,)
제일 먼저 니가 떠올릴 사람
(=I want to be the one you will think of first.)
너의 지갑 속에 항상 간직될 사람
(=I want to be the one you will keep in your wallet all the time.)

네게 그런 사람이 나일 순 없는지
(=Can't I be the one like above?)
네 곁에 있는 내 친구가 아니라.
(Not my friend beside you.)

언젠가 그가 너를 맘 아프게 해
(Sometime he hurt you, and)
너 혼자 울고 있는 걸 봤어.
(=I saw you cry alone.)
달려가 그에게 나 이 말해줬으면,
(=I wanted to run to him and say,)
그대가 울리는 그 한 여자가
(=The woman that you made cry)
내겐 삶의 전부라고
(=is everything of my life.)

Cei ce m-au intristat
Kim Kyoung-ho

De cate ori te sun
Si iti spun ca sunt eu
Voi fi unic pentru tine
Care vei observa (iti vei da seama) imediat cine sunt.

Cand te uiti la camasile dintr-o vitrina
As vrea sa fiu primul la care te gandesti
As vrea sa fiu cel [a carui poza] o pastrezi in portofel tot timpul.

Nu pot fi cel de mai sus.
Nu sunt prietenul meu care e langa tine.

Cateodata te raneste
Si te vad cum plangi singura
As vrea sa alerg la el si sa-i spun
Femeia pe care ai facut-o sa planga
Este totul pentru mine (e toata viata mea)

He, he, he, nimic nou sub soare...cu cata pasiune canta Enrico Macias Tu est la femme de mon amie...

Je sais pourquoi tu as pleuré
Et tristement m'a regardé
Je peux te prendre dans mes bras
Pour embrasser tes yeux rougis
Mais moi je n'en ai pas le droit
Tu es la femme de mon ami
Je sais pourquoi tu veux partir
A moi tu ne peux pas mentir
Je peux te prendre dans mes bras
Et t'arracher à cette vie
Mais ça je n'en ai pas le droit
Tu es la femme de mon ami
Je sens mon cœur tout déchiré
Entre l'amour et l'amitié
Que je ne peux départager
Je sais pourquoi tu as quitté
Celui qui n'a pas su t'aimer
Et moi je t'ai laissé partir
A la recherche de ta vie
En moi je n'ai qu'un souvenir
Tu es la femme de mon amie
Je sais pourquoi tu veux chanter
Et pourquoi tu m'as regardé
Je peux te prendre dans mes bras
Car aujourd'hui j'en ai le droit
Tu es pour moi depuis toujours
Le vrai visage de l'amour
Pourtant jamais nous ne vivrons
Au cœur de la même chanson
Au cœur de la même maison
Je voudrais que tu ai compris
Que si je t'aime tu es aussi
Pour moi la femme de mon ami, de mon ami.

Sigur, noi cunoastem mai bine varianta romaneasca a cantecului, interpretata de Alexandru Jula:  

Sotia prietenului meu

pe tine nu te pot iubi
oricat mi-ar cere inima
nu te primesc in viata mea,
pentru ca eu nu pot uita
ca tu esti si ramai mereu
sotia prietenului meu

pe tine nu te pot iubi,
oricat de mult as vrea s-o fac,
n-o sa-i fiu inimii pe plac,
o las sa-ntrebe si eu tac
tu esti raspunsul cel mai greu:
sotia prietenului meu

pe tine nu te pot iubi,
chiar de-am sa lupt cu dragostea,
nu vreau sa mint pe cineva,
caci de-as minti, m-as rusina
si n-as putea sa mai fiu eu
in fata prietenului meu

pe tine nu te pot iubi
oricat mi-ar cere inima
nu te primesc in viata mea,
pentru ca eu nu pot uita
ca tu esti si ramai mereu
sotia prietenului meu

stiu pentru ce tresari de dor
cand ne-ntalnim intamplator
si stiu de ce-mi zambesti mereu
am inteles, dar nu te-ascult
ramai ce esti, nimic mai mult:
sotia prietenului meu
nimic maï mult...

Fotografiile sunt culese de pe net








Videoclipul cu lectia profesorului.

luni, 6 mai 2013

Topica coreeana

Intai va rog sa scuzati cacofonia din titlu, e ceva gen biserica catolica, nu se poate evita...V-am spus ca imi e f greu sa invat coreeana si multa vreme am crezut ca m-am prostit odata cu varsta mai mult decat e cazul si ca pur si simplu nu-mi intra limba asta in cap. De bine de rau am invatat binisor alfabetul desi tot mai silabisesc cand citesc si mai incurc unele litere (deh daca sunt asa simple!). Incercnd sa rezolv niste teste de citire mi-am dat seama ca stapanesc oarecum si regulile de pronuntare. Ce mi se pare insa peste poate este topica, atat de diferita de cea engleza (lectiile, ati observat, le iau in engleza)  dar mai ales de cea romana.

Am ales ca exemplificare o propozitie scurta si cat se poate de simpla, de pe un site destul de folositor, Kmaru.


In romaneste ar fi "Pune cartea pe masa" Google ar zice "Pune cartea pe birou" (o sa vedeti ca nu e asa)

Ma voi folosi de Google Translate ca sa vedeti in ce consta dificultatea. Luam cuvintele pe rand, cu traducerea lui Google, nu intotdeauna cea mai corecta:

책상         Desk  Birou  Substantiv   Complement de loc, Subiectul la ei e de cele mai multe ori subinteles.

위에        Over    Peste      Prepozitie

책을        Book   Cartea  Substantiv  Particula 을 arata ca e vorba de Complement Direct

놓아요    Put (aici m-am folosit de Bing Translator pt ca e mai aproape de sensul real, Google a scris Release dar veti vedea ca in propozitie a folosit tot Put)
                          Verb la Indicativ Prezent Informal High (un fel de dumneata de-al nostru--aici m-am cam scarpinat in cap pentru ca mi se pare extrem de complicata regula asta de adresare functie de varsta si pozitie sociala)                                          Predicat




Si acum hai sa unim cele patru cuvinte, ca in poza:

책상 위에 책을 놓아요

Iata ce ne da dragutul de Goofle Translate:

Put the book on the desk

In romana insa a festelit-o:




A pus cartea pe birou

Hmmm, de unde o fi stiut masina ca romanii nostri sunt agramati? 

Uite de-aia prefer eu traducerile in engleza... 

vineri, 3 mai 2013

Din ciclul "Cine m-a pus?"--Drumul spre casa

De data asta nu am mai fost eu cea care am exclamat asa, ci sotul meu. Are cateva zile libere de la serviciu si, pentru ca eu voiam sa merg la piata, s-a oferit sa ma insoteasca. Ca de obicei i-am zis ca am o lista scurta de cumparaturi, o sticla de sampanie, si inca vreo doua chestii, dar i-am propus sa luam carutul de piata. De parca nu ma cunostea dupa atatia ani, a fost de parere ca nu e cazul sa il luam pentru o lista asa de scurta. 

Cred ca in drumul spre casa si-o fi zis el in gand "Cine m-a pus sa refuz sa luam carutul" pentru ca desigur au existat o multime de alte chestii fara de care nu puteam trai daca nu le cumparam atunci, imediat. Am incercat sa car si eu o sacsosa, dar nu m-a lasat, a tinut sa ma menajeze (pentru ca nu poate sa faca asta cand el e la serviciu si eu ma incarc ca un asin--folosesc asin ca sa fiu delicata)

Si asa, gafaind sub greutatea sacoselor (care in nici caz nu o egala pe cea a celor purtate in mod obisnuit de mine) i-a venit ideea sa imi semnaleze cat de frumosi sunt castanii infloriti. Stia ca am camera foto la mine, doar m-a intrebat daca e in poseta inca inaite de a pleca de acasa...Dar tot a zis cu naduf cand am inceput sa fac poze: "Cine m-a pus?"












Ajunsa acasa la un moment dat m-am apucat de vopsit ouale. De cativa ani ascult sfatul vecinei care e artist plastic si nu mai arunc solutia de vopsea, se pastreaza f bine datorita otetului adaugat. Anul asta am vopsit numai cate 5 oua din fiecare culoare. Numai pt galben am fost nevoita sa mai adaug un pic de vopsea, un pic de otet si sa aduc solutia la punctul de fierebere (am fiert ouale in prealabil, oua de tara de la familia celui care ingrijeste de casa mamitei) pt celelalte culori am incalzit cel mult la 60 de grade (adica sa nu ma friga varful degetului introdus in solutie) si ma mai pus un pic de otet, daca ouale arata bine judecati dupa pozele de mai jos:





luni, 29 aprilie 2013

O poveste emotionanta...

Povestea asta impresionanta, creata numai din umbre, am gasit-o pe fb, pe o pagina intitulata Papagali Vorbitori

Cantece de Aur Coreene Partea VI-a --Scrisoarea unui Soldat

Unul din cantaretii sud-coreeni pe care ii indragesc se  numeste Kim Kwang Seok. A fost un cantaret foarte talentat, implicat in viata sociala, indragostit de muzica folk si avand multe cantece de succes, printre ele fiind si Scrisoarea unui Soldat. Din pacate a avut o viata tare scurta, (January 22, 1964 - January 6, 1996), el sinucigandu-se...Am ascultat multe cantece ale sale, am gasit si versurile in coreeana pentru unele dintre ele, dar nu am reusit sa gasesc o traducere acceptabila a lor, pana cand profesorul nostru de coreean online, Raoul Teacher (박원길Park Won Gil) s-a indurat si a folosit pentru una dintre lectiile sale acest cantec. 

Voi copia lectia sa si voi folosi traducerea in engleza pentru a traduce, la randul meu, in romana, textul cantecului. Profesorul nostru a profitat de acesta lectie si de  una precedenta, cu un cantec tot despre armata, ca sa  ne faca  un soi de educatie despre necesitatea serviciului militar obligatoriu in Coreea de Sud. Acesta dura initial trei ani, ulterior a fost redus la doi. Dat fiind faptul ca intre cele doua republici coreene nu este inca semnata pacea iar razboiul poate izbucni, teoretic, in orice moment, mai ales datorita atitudinii belicoase a conducatorului cel mai nou si mai neexperimentat intr-adevar nu se  poate face ca  la noi, sa se  renunte la serviciul militar obligatoriu in favoarea unei armate de  profesionisti. 

Profesorul ne-a explicat ca, in ciuda tristetii pe care o simt recrutii la plecarea in armata, coreenii se adapteaza f usor la viata militara (ei sunt de altfel educati mult mai strict decat ai nostri, la ei exista disciplina mai multa atat in familie, cat si in viata sociala) si astfel armata este benefica pt educatia lor. Sa nu uitam ca si la noi un tanar nu era considerat barbat adevarat, bun de insurat, decat dupa ce se libera din armata.

81. Korean Basic K Pop Song
(이등병의 편지)

- 이등병의 편지
(A Private's Letter)
- Kim, Gwang-seok

집 떠나와 열차타고,
(=On the day when I left home, and)
훈련소로 가는 날,
(=got on a train for a recruit training center)
부모님께 큰절하고,
(= When I did deep bow to my parents )
대문 밖을 나설 때,
(=and went outdoors,)

가슴 속에 무엇인가,
(=In my heart, something unknown,)
아쉬움이 남지만,
(=Unsatisfied feeling remained, but.)
풀 한포기 친구 얼굴,
(=a plant and my friend's face,)
모든 것이 새롭다.
(=all was new to me.)

이제 다시 시작이다,
(=Now I start again,)
젊은 날의 생이여.
(=my young days' life.)

친구들아, 군대 가면
(=Friends, if I go to the army,)
편지 꼭 해다오,
(=Be sure to send me letters,)
그대들과 즐거웠던 날들을 잊지 않게.
(=Not to forget the happy days with you.)

열차시간 다가올 때
(=When the departure time was nearing,)
두 손 잡던 뜨거움.
(=the heat from holding two hands.)
기적소리 멀어지면,
(=When hooter sound went far,)
작아지는 모습들.
(=the looks got small.)

이제 다시 시작이다 젊은 날의 꿈이여.
(=Now I start again, my young days' dream.)


Words & Expressions -

가. 이등병- a private
나. 편지-letter
다. 집 떠나와 -leaving home

라. 열차타고 -getting on a train
마. 훈련소 -recruit training center
바. 가는 날-on the day when (I) go
사. 부모님-parents
아. 큰절-deep bow
자. 대문-gate
차. 풀 한포기-a plant
카. 친구 얼굴-friend's face
타. 모든 것-all, everything
파. 새롭다-new
하. 젊은 날-young days


Asta e minunata mea traducere:

In ziua in care am plecat de acasa

si m-am urcat in trenul ce ma ducea la recrutare
cand m-am inclinat adanc in fata parintilor
si am iesit pe usa

Mi-a ramas in inima ceva necunoscut
un sentiment de insatisfactie
doar fata prietenului meu (Am preferat traducerea lui Google, poate incorecta dar mai logica)
(in rest) totul era nou pentru mine

Acum o sa incep din nou
tanara mea viata.

Prieteni, daca merg in armata
Asigurati-va ca imi trimiteti scrisori
ca sa nu uit zilele fericite cand eram cu voi.

Cand se apropie timpul despartirii
de caldura mainilor ce erau impreunate
Cand  suierul trenului se indeparteaza
cei ramasi arata asa de mici.

Acum o sa incep din nou visul zilelor mele tinere.

Videoclipul folosit de profesor pentru acest cantec este ilustrat cu scene dintr-un film sud-coreean de mare succes, JSA, Joint Security Area. Filmul poate fi vazut aici, cu subtitrare in engleza.





Voi insera videoclipul cu lectia profesorului, apoi pe cel cu cantecul lui Kim Kwang Seok.