In ultima saptamana a lui Octombrie am avut treaba pe str Luigi Cazavillan. Am profitat de ocazie ca sa fac vreo cateva poze in care oricine sa poata admira frumusetea acestui oras atat de drag mie.
Prima poza am facut-o pe str Stirbey Voda la intersectia cu Berzei. Cu multi ani in urma acolo functiona o Policlinica pt copiii din sectorul 6. Acolo a fost tratata prima masea a fiicei mele mai mari, atunci cam de vreo cel mult cinci ani. Pt ca la prima consultatie fetita a plans mi s-a recomandat sa revin atunci cand copilul va fi dispus sa colaboreze cu medicul. Au urmat cateva zile de povesti si explicatii si incepand cu urmatoarea vizita n-am mai avut nici un fel de probleme, copilul a fost f cuminte.
Urmatoarele imagini reprezinta frumosul Palat al UNESCO, noi ii ziceam "Palatul din Povesti"
Cladirile care urmeaza sunt pe Str Luigi Cazavillan
Cand mi-am terminat treaba m-am plimbat un timp prin Cismigiu si am iesit prin poarta dinspre Schitu Magureanu
In cladirea pe care o veti vedea in imaginea urmatoare s-au desfasurat, in indepartatii ani in care am urmat cursurile la facultate, cursurile de Limba Rusa. Ei da, am ales rusa si nu franceza, desi le studiasem pe amandoua in timpul liceului, pt ca ma simteam mai stapana pe rusa decat pe franceza. Alegerea s-a dovedit buna si dupa ce am absolvit facultatea, pt ca am putut sa ma documentez cand am avut nevoie si in limba rusa, franceza fiind in materie de chimie piece of cake, ca si engleza, in timp ce in rusa chiar si elementele din Tabloul lui Mendeleev au denumiri diferite de cele din limbile latine sau anglo-saxone. In plus in primii doi ani am avut parte de o profesoara--sau asistenta, ce-o fi fost--rusoaica get-beget, tare cumsecade, care era mai interesata de traducerea din rusa in romana decat de retroversiune, cum s-a intamplat in anul trei, unde din motive de marirea familiei rusoaicei a venit o romanca mai putin agreabila. Din fericire la colocviul de incheierea cursurilor a venit Galina, si nu romanca cea constipata, incat n-am avut emotii ca voi avea dificultati.
Inca o cladire care-mi place, asa bicolora cum e ea, de pe Schitu Magureanu.
Pe vremea cand Nicolaie Vacaroiu era premier, apoi al doilea om in stat (ba chiar a ajuns pt scurta vreme chiar primul om in stat) revista Catavencu facea mare caz de faptul ca ii placea cu ani in urma sa petreaca ceva timp in restaurantul Ciresica. In poza urmatoare e cladirea in care se afla la parter restaurantul Ciresica, acum firma respectiva este doar pe terasa, nu stiu daca se mai seveste vreo vodca "Saniuta" sau altceva acolo.
Acum puteti admira si voi impreuna cu mine imaginile care se vad cand va aflati pe podul Izvor. Prima poza e in directia Stavilarul Ciurel, cealalta inspre aval.
Undeva in cartierul meu iubit se lucra ca pentru particulari, adica erau multi oameni f ocupati si, dupa toate aparentele, f eficienti.
Atat deocamdata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu