Urari de la altii

Pentru ca sunt f ocupata va ofer niste urari nostime primite prin email de la Joly Good Jokes

Pentru ca stiu ca unii dintre cititori nu stiu engleza am sa traduc urarile:

Fie ca fericirea sa va creasca precum pretul petrolului.

Fie ca necazurile sa scada precum dolarul sud-african (sau precum leul romanesc, la alegere)

Si fie ca bucuria sa va umple inimile, precum coruptia in Africa de Sud (bineinteles ca Romania face parte din acelasi club)

SARBATORI FERICITE!

Concert Vienez pe You Tube

Daca va plictisesc detaliile tehnice puteti sa le sariti si sa mergeti direct la linkuri.

Stiti zicala aceea despre cumparatul potcoavelor si apoi al calului? Ei bine, eu pot sa ma laud ca am aplicat-o intocmai, e drept ca fara intentie. 

Intai mi-am facut, habar nu am de ce, pt ca cele mai multe din videoclipurile mele sunt personale si nu am chef sa le difuzez in cele patru zari, cont pe You Tube. In plus aveam, cum bine stiti, un calculator cu atat de putina memorie incat si de as fi stiut cum sa pun videoclipuri pe YT tot n-as fi avut cum.

Apoi, tot pt ca nu aveam spatiu pe calculator, mi-am cumparat sumedenie de stickuri. Vrand sa cumpar unul de 16GB m-am trezit acasa ca avea o forma ciudata. Ginerele meu m-a lamurit ca e un card de memorie pt aparat foto. L-am pus frumos la pastrare intrebandu-ma cui i-ar putea folosi si a zacut un timp uitat.

Intre timp am facut un efort financiar si am cumparat un comp mai performant. Are si Windows Film Maker. Habar n-am ce instructiuni de folosire are si unde le pot gasi dar am prins din zbor de la sotul meu ca e o minune care ma poate ajuta, intre multe altele, sa editez videoclipuri. Incercand (si reusind) sa tai dintr-un videoclip o bucatica care era in plus, am observat ca WFM are functia share, intre altele cu You Tube.

Daca tot am scos la pensie computerul vechi m-am hotarat sa fac la fel si cu credincioasa dar cam defecta camera foto Sony. O scapasem pe jos si i se stricase balamaua de la caseta de baterii, dar mai putea fi folosita, chiar daca pozele aveau niste pete mai mult sau mai putin discrete. Ca si-a facut datoria cu prisosinta stau dovada cele trei linkuri cu albume foto puse pe Picasa. Acum am imprumutat-o celor care mi-au facut-o cadou si se pare ca, daca nu reusesc sa o piarda si pe ea dupa ce au pierdut propria lor camera, dar si capacelul de la caseta de baterii al ei, va deveni practic inutilizabila. Si-mi pare tare rau dupa ea, pozele erau f clare, desi zoomul nu era suficient, dupa gustul meu. Aveam de gand, daca voi reusi sa ma mai linistesc vreodata cu multele probleme familiale, sa o dau la reparat.

In locul camerei Sony am luat un Olympus care e, ati ghicit, mai performant, are zoom optic 5. Si surprise, surprise, la aceasta camera se potriveste manusa cardul de memorie de 16GB. Daca va intrebati ce au toate cele de mai sus cu prefectura, pardon Concertul de Craciun, o sa va spun ca am obervat ca numeroase persoane aflate in sala pe randurile mai din fata au inregistrat de zor acest concert. Desi ma aflam la balcon am profitat de faptul ca am un zoom suficeient ca sa pot inregistra si eu o parte din concert. Dar acasa am avut alta surpriza, daca la Sony filmuletele aveau cel mult 60MB, aici filmele erau f voluminoase, am avut unul, cel mai mare, e drept, de vero 850MB, tot concertul ocupand pe card 3,28GB. Am incercat sa pun pe blog unul mai mititel, de "doar" 190MB, dar n-am reusit sa-l incarc.

In schimb m-am cam prins, prin incercari succesive si cateva esecuri, cum se pun filmulete pe You Tube cu ajutorul WFM. Rezultatele le puteti admira astfel:

Craciun Vienez 1

Craciun Vienez 2

Craciun Vienez 3

Craciun Vienez 4

Craciun Vienez 5

Craciun Vienez 6

Craciun Vienez 7

Craciun Vienez 8

Craciun Vienez Finalul

Poveste de iarna

Nu stiu ce au simtit alti bucuresteni in ziua asta in care a nins atat de bogat cu fulgi mari, pufosi si lipiciosi dar eu, dupa ce am petrecut cea mai mare parte a zilei in spital avand grija de mamita care n-a avut alta treaba decat sa-si rupa un os tocmai in Ajun de Craciun (sarmana, sufera cumplit, noroc ca tratamentul din spital ii mai alina durerile) atunci cand am iesit din metrou in cartierul nostru am reusit sa ma relaxez un pic si sa simt cum toata lumina zapezii imi patrunde in suflet si mi-l usureaza cat de cat de povara. Si pt ca aveam camera foto la mine, precum si o umbrela plianta am facut, la adapostul umbrelei, multe clickuri pe buton si am publicat un album pe Picasa. Si pt ca mi-au placut chiar si mie unele poze le voi publica mai jos.

I CORINTHIANS 13 - A CHRISTMAS VERSION

Am primit un lung email de la Virginia din care am copiat si pentru voi un scurt fragment. Sper sa va placa si sa va bucure tot atat de mult cat mi-a placut si m-a bucurat pe mine.

I CORINTHIANS 13 - A CHRISTMAS VERSION

If I decorate my house perfectly with plaid bows, strands of twinkling lights and shiny balls, but do not show love, I'm just another decorator.


Daca imi decorez perfect casa cu fundite, beteala si ghrlande de lumini, dar nu arat dragoste, sunt doar un simplu decorator.

If I slave away in the kitchen, baking dozens of Christmas cookies, preparing gourmet meals and arranging a beautifully adorned table at mealtime, but do not show love, I'm just another cook.



Daca ma spetesc muncind in bucatarie, facand duzini de prajituri, pregatind multe bunatati si aranjand o masa frumos decorata, dar nu arat dragoste, sunt doar o simpla bucatareasa.
 
If I work at the soup kitchen, carol in the nursing home and give all that I have to charity, but do not show love, it profits me nothing.



Daca lucrez la cantina saracilor, cant colinde la azilul de batrani si dau tot ce am in scopuri filantropice, dar nu arat dragoste, nu-mi foloseste la nimic.

If I trim the spruce with shimmering angels and crocheted snowflakes, attend a myriad of holiday parties and sing in the choir's cantata but do not focus on Christ, I have missed the point.


Daca impodobesc bradul cu ingeri stralucitori si fulgi de zapada artificiali, ma duc la un miliard de petreceri de craciun si cant cantate in cor dar nu ma concentrez asupra lui Christos, degeaba fac totul.

Love stops the cooking to hug the child.

Dragostea opreste gatitul pentru a imbratisa copilul.

Love sets aside the decorating to kiss the ones you love.


Dragostea pune decorarea deoparte pt a-l saruta pe cel drag.

Love is kind, though harried and tired.


Dragostea este generoasa, desi pisaloaga si obositoare.

Love doesn't envy another's home that has coordinated Christmas china and table linens.


Dragostea nu invidiaza pe altii ca au seturi de farfurii de portelan speciale pt Craciun si fete de masa.

Love doesn't yell at the kids to get out of the way, but is thankful they are there to be in the way.

Dragostea nu striga la copii sa plece din calea ei, ci este plina de multumire ca sunt acolo unde e si ea.

Love doesn't give only to those who are able to give in return but rejoices in giving to those who can't.

Dragostea nu da numai celor care pot sa dea ceva in schimb, ci se bucura sa dea la cei care nu au nimic de dat la schimb.

Love bears all things, believes all things, hopes all things, endures all things.

Dragostea suporta totul, crede totul, spera totul, indura totul.

Love never fails.

Dragostea nu cade niciodata.

Video games will break, various gifts will be lost, other gifts will rust, but giving the gift of love will endure forever.



Jocurile video se vor strica, darurile diferite se vor pierde, alte daruri vor rugini, insa darul facut cu dragoste va dainui pt totdeauna.
 
Have a Blessed  Christmas and a heart full of joy from us to you and your family!!

Sa aveti un Craciun Binecuvantat si o inima plina de bucurie! De la noi pt voi si toata familia voastra.

Cadoul meu de Craciun

Ce bine ca fetele mele imi fac din cand in cand cate un cadou de neuitat! Marti seara fiica mai mare ne-a invitat la un concert (cu ocazia asta am reinoit cunostinta cu o cititoare a blogului acesta) de care imi voi aminti cu drag inca multa vreme de acum incolo. Am ramas surprinsa cat de multa lume era dornica sa asculte valsuri vieneze cantate ca la mama lor. Si mai uimita am fost cat de multi copii erau prezenti, unii au oferit chiar un fel de microrecitaluri, o fetita a schitat, pe intervalul dintre scaunele de la parter, cativa pasi de balet in timpul concertului iar in pauza un baietel micut cu o vioara pe masura lui ne-a oferit cateva note.

In hol exista un targ de obiecte de arta, helas, nu pt pensionari cu pensii nu chiar nesimtite. Mi-au placut f mult niste carpete tesute de mana cu modele create de Rodica Miclescu. Am observat inca mai de mult ca, in special in Occident, pe masura ce cultura consumista indeparteaza tineretul, cel putin de la orase, de la practicarea lucrului de mana (in Mary Stayed Out All Night eroina tricoteaza atat niste manusi cat si un pulover, semn ca in Seul tinerele nu s-au departat cu totul de asemenea indeledniciri) se pune din ce in ce mai mare accent pe lucruri hand-made.

Dirijorul a inceput discursul de introducere pe limba lui, dar si-a luat repede seama si a continuat in engleza. In timpul acum indepartatei mele tinereti strainii tineau conferinte in franceza si intelegea toata lumea, acum se pare ca toata lumea intelege engleza. Ne-a povestit cat de traditional e Balul de Craciun, cum vin din toata lumea invitati, chiar si Printul din Japonia, si ne-a adresat si noua o invitatie sa participam la acest bal. Dupa parerea mea concertul, terminat, pour la bonne bouche, cu "Valurile Dunarii" a fost un succes.

Dupa concert ne-am plimbat putin prin centru, dar despre ce am vazut (si pozat) cu aceasta ocazie altadata...

Aici ar fi trebuit sa fie un videoclip cu o parte din concert si doua perechi de balerini care valsau, din pacate videoclipul e prea mare si Bloggerul nu a reusit sa il proceseze, de aceea am anulat procesarea.

 CRACIUN  FERICIT!


Si pt cei impatimiti de internet, email, retele de socializare si tot ce inseamna digital in viata omului din acest mileniu un videoclip care mie mi s-a parut amuzant, pe unii s-ar putea sa ii scandalizeze (numai ca aceia inseamna ca nu au deloc simtul umorului)

Ajun de Craciun la camera de garda.

Am primit, ca toata lumea, multe urari de sanatate si mai ales de sarbatori fericite. S-au folosit emailuri, situri de felicitari, SMS, telefoane si comentariu pe blog nu si cartonasele frumos colorate care se trimeteau alta data prin Posta. Din pacate pt familia noastra, din motive de ceasul rau, pisica neagra, sarbatorile nu sunt chiar fericite. A trebuit sa facem un drum de 120 km dus si tot atata intors ca sa ajungem in final la urgenta. 

Am fost impresionata de atitudinea binevoitoare, nu totdeauna dezinteresata, a personalului din spital. In special medicii s-au purtat f frumos fara sa li se ofere vreun folos extrabugetar. Poate nu as fi amarat si altora sarbatoarea cu necazurile mele daca nu as fi asistat la o scena care mi-a trezit interesul.

Cat am asteptat sa se indeplineasca formele de internare, in cabinet a intrat f grabita o tanara tare oachesa care a anuntat medicii ca tanarul de afara e pe cale sa lesine. A fost introdus in cabinet si asezat pe patul aflat langa scaunul pe care am fost invitata sa stau. La inceput nu am fost atenta la discutia dintre el si medic, fiind scufundata in gandurile mele nu prea vesele, dar mi-a atras atentia insistenta cu care doctorita voia sa stie daca si-a facut tratamentul si mai ales daca s-a mai injectat. Inca nu eram f atenta dar am ciulit urechea atunci cand am auzit cuvantul etnobotanice. Problema tanarului era ca mana stanga era de doua ori mai voluminoasa decat dreapta, iar tanara spunea ca are febra.

Tanara a prezentat doctoritei o hartie si atunci atitudinea doctoritei s-a schimbat total. Se pare ca respectiva pereche mai fusese la camera de garda cu doua ore in urma si refuzase internarea si chiar tratamentul. Doctorita i-a trimis la Spitalul Obreja, spunand ca la urgenta nu au posibilitatea sa il trateze. In plus spunea doctorita ca asemenea pacienti, drogati, sau cei alcoolici sunt o sursa de tulburare si chiar pericol pt personalul din spital (nu s-a exprimat chiar asa). Mai spunea ca zilnic vin drogati cu etnobotanice, cel putin 3, daca nu 5, si ca stie f bine cum se comporta.

Tanara insista ca pacientul e f linistit dar nu parea deloc convingatoare. Poate nu as fi scris nimic despre acest caz daca la un moment dat tanarul nu ar fi intrebat "sunteti de la tara?" Tanara a spus repede ceva, doctorita clar nu a auzit, pe mine insa impertinenta oachesului m-a cam scandalizat, dar nu am reactionat. Pana la urma cei doi au iesit furiosi din cabinet, tanara amenintand ca se va duce la sefa de garda. pesemne ca a si reusit pt ca s-a intors repede cu o doctorita care a admis sa vada despre ce este vorba. 

Intre timp formalitatile noastre s-au incheiat. Cand am iesit am vazut un grup colorat, imbracat in haine specifice (daca as fi rea as zice ca perechea venise insotita de o parte din satra) care incerca sa-l convinga pe drogat sa intre in cabinet. M-am gandit atunci, "uite unde era civilizatia urbana care desconsidera pe cei de la tara..."

Idei pt Sara

Sara ma intreaba ce am pregatit bun pt Craciun. O sa-i raspund aici dar o sa povestesc in alt articol (ca sa nu-i stric placerea) de ce am inceput pregatirile de Craciun la ora 21 in ajun. E drept ca aveam cumparaturile facute,  congelatorul m-a servit de minune (aveam depozitat in el sarmale semipreparate din timp, gata de pus la fiert, precum si cotletul pt friptura) iar o parte din salate le-am inceput de joi seara....

Deci iata ce comenteaza Sara:

Ce ati pregatit bun?Scrieti si un articol...poate ma mai inspir pentru Anul Nou.

Si raspunsul meu:

Pai, sarmale, friptura, salata de andive, salata de vinete, ciuperci marinate (din borcan, ca nu am mai gasit proaspete, le-am marinat cu lamaie, alta data pe cele proaspete le-am fiert in zeama de la gogosari timp de un sfert de ora), pate de ficat de casa (cu ceapa prajita in unt, apoi am prajit si ficatul, am asezonat cu piper, cand s-au racit le-am dat prin masina de tocat, optional galbenusuri de oua, apoi frecat totul cu unt si mustar de Dijon) cu oua de prepelita si masline. Pt ca am vrut sa vad cu ce se mananca Mascarpone am luat o cutie. Voiam sa o amestec cu niste branza telemea si ceapa, ar fi fost mare greseala, pt ca gustul e asemanator cu frisca, asa ca am renuntat sa fac salata de fructe si am facut o crema de mascarpone cu pasta de capsuni (din congelator, am tocat capsunile asta primavara cu blenderul, le-am pus in punga la congelator)

Am facut si o salata de icre scoase din pestii prinsi de sotul meu,  precum si o salata de fenicul (am taiat feniculul si l-am stropit cu lamaie). Noua ne place si salata de fructe de mare, dar pe asta o iau gata preparata, de la hipermarket. Ah, si am uitat salata de boeuf fara boeuf. Iti recomand cateva icre de Manciuria sau de somon (tot aia, pretul difera), precum si niste macrou afumat sau peste marinat vrac, nu la cutie, daca ai un magazin unde e preparat bine, adica nu prea acru.



Cozonac nu mai fac demult, dinainte de a afla ca am diabet. Sotul meu nu mai putea sa framante atata amar de aluat cat pregateam eu.

SARBATORI FERICITE!

V-am pregatit un cadou de Craciun dar Bloggerul munceste de ceva timp la procesarea videoclipului (e cam mare, as fi vrut sa-l comprim, dar nu stiu cum) si se pare ca va trebui sa renunt, asa ca va ofer o imagine cu Nasterea Mantuitorului luata intamplator tocmai de pe un site din Utah, unde am petrecut Craciunul in 2000 si 2002. Mi s-a parut cea mai potrivita din imaginile oferite de Google pt Nativity.

Nu va mai fac alte urari in afara celei din titlu, stiu ca pt multi viitorul nu arata prea  bine.

Traditie si crestinism

Un post al lui Alex Mazilu, pe care va recomand sa-l cititi, se leaga intr-un mod ciudat de o emisiune la TVR Cultural pe care am urmarit-o cu cateva ore in urma. Invitatul Lui Horia Roman Patapievici era Grigore Leshe, acest rapsod atat de inimos si neasemuit prin patosul pe care il pune in pastrarea traditiilor atat de vechi, incat ajung pana in epoci precrestine. 

Vorbea GL (HRP nu a prea apucat sa deschida gura) despre corinde care proslavesc venirea Luminii, despre Mithra, acest zeu a carui "biografie" (ca sa nu zic mit) seamana atat de tare cu a lui Christos, mergand pana la nasterea din fecioara, ca si despre multe alte traditii care se pierd in negura timpului, daca nu chiar si a preistoriei. 

A mai spus el ceva interesant, in stilul lui inconfundabil, a spus ca "poporul roman este nemarturisitor", adica tine pt el, in taina, multe simboluri care astfel se pierd si raman numai gesturile care sunt atat de inconjurate de taina, incat nici cei ce le fac nu le pot explica. Sigur, el a folosit alte cuvinte, eu spun ce am inteles. 

A povestit indelung despre obiceiurile din preajma Craciunului din zona Fagarasului, despre cetele de copii (pitzarai) care, spre deosebire de cei din alte parti, in special Muntenia, nu fac din colindat un fel de cersit, dar si despre cele de flacai si barbati insurati. A spus ca cetele nu se incrucisau niciodata, ca modul cum se intampla asta e o taina.

Imi amintesc si eu ca in copilarie dupa ce colindam noi copiii (mie Mamita nu prea imi dadea voie sa merg la colindat, fiind ea mai prapastioasa si tematoare sa nu patesc ceva) venea randul barbatilor care cantau gros dar armonios "Ceaste case nalte-nalte, de la Dumnezeu lasate" si altele. Aveau si cantece speciale pt fete de maritat, exact cum spunea si GL.

GL a adus in studio si un bat special pt corinda (asa zicea el, corinda, zicea ca e diferit de colinda) care avea niste crestaturi speciale care simbolizau lumina si intunericul, ne-a cantat cu multa simtire mai multe corinde spunand de pilda ca "Florile dalbe" simbolizeaza florile de lumina, mitraice, a insistat mult pe fondul precrestin al corindelor si a incheiat cu o tulburatoare corinda inspirata de legenda Mesterului Manole, cu un refren care amintea de zidire, a cui zidire fiind inca o taina.

Despre colindele contemporane, cum ar fi "Steaua sus rasare" era de parere ca nu apartin poporului nostru, ca ar fi fost preluate (importate, as zice eu) de la alte popoare.

Mi s-a parut ciudat ca in apropierea aniversarii a 2010 ani de la nasterea celui ce avea sa ne mantuiasca (aniversare a carei data e stabilita prin vot, ca si alte sarbatori crestine, lucru care ne face sa avem dubii in ce priveste istoricitatea celor ce s-au petrecut acum mai bine de doua milenii) GL a cantat despre pruncul zidit intr-o manastire ridicata in cinstea altui prunc, sfant, despre o jertfa umana adusa in cinstea Celui ce a spus "Mila voiesc, nu jertfa"

Seara de Decembrie in Cismigiu

V-am spus ca am fost de curand in Cismigiu. Pt ca sunt la moda targurile e si acolo unul, cu tot felul de oferte incepand de la vin fiert, tuica fiarta si gratare si continuand cu turta dulce traditionala, dulciuri de casa, kurtos colaci (tot traditionali, intre altele si cu traditionala nuca de cocos) si mergand pana la ornamente si alte nimicuri de sezon, dar si caciuli, fulare, amnusi, etc. Am mancat si noi niste mici, au fost grozav de gustosi.

Bineinteles ca nu putea lipsi muzica de la patinoar, tare de sa simta toti trecatorii ca acolo exista un nr de vizitatori ai parcului care se bucura de gheata si de alunecusul ei. E drept ca unii se ridicau cam des de pe jos, dar era evident ca se distreaza de minune. Am facut si niste poze din care va ofer cateva.

Scena Nativitatii nu mi-a incaput intr-o singura poza. As fi putut sa setez sa fac o poza panoramica, dar eram in criza de timp si n-aveam chef de experimentari

 

Urmatoarele imagini sunt din cartierul Militari, prima de la intersectia Lujerului, celelalte de la Teatrul Masca.

Lectia de Economie Politica

Circul rar cu autobuzul dar zilele trecute am avut treaba in Cismigiu si am mers pana acolo cu 178. Cand am urcat in autobuz am fost izbita de discursul pe un ton f ridicat al unui minoritar caruia am sa-i spun tigan, si nu rrom, aflat undeva in spatele autobuzului. Soferul i-a atras atentia sa nu mai vorbeasca atat de tare, ca l-a ametit de cap. Minoritarul ar mai fi continuat sa zbiere daca de pe scaunele din fata nu s-ar fi intors catre el alti conationali si nu i-ar fi spus ceva pe limba lor (in nici un caz nu au zis "mucles" care, daca nu ma insel, inseamna taci) determinandu-l sa inceteze. La scurt timp dupa aceea cel mai in varsta dintre ei, imbracat in alb si cu o caciula cum poarta cei ce merg cu capra (jumatatea lui avea in poala o capatana de tap, dupa coarne) a exclamat, aratand spre o vila de pe deal "uite unde sunt banii lui Basescu".

Si a urmat o adevarata lectie pe care le-a tinut-o, intr-o limba romana pe care doar "milihardele" o tradau ca are reminiscente de rromanes, celor doi calatori din fata lui, care dupa toate aparentele erau bucuresteni. Le-a explicat ca bancile au dat bani pt a se face vile si ca acum banii stau blocati in cladiri, le-a spus cum e cu profitul exagerat pe care aceleasi banci il obtin, a reamintit in treacat ca pe vremea lui Ceausescu nu gaseai rahat, sau biscuiti pe care sa-i cumperi sa le dai la copii, dar ca acum se gasesc de toate de cumparat, dar nu sunt bani (precizez ca limba roamana folosita de el era mai corecta decat cea folosita de multi dintre locuitorii capitalei noastre, imi pare rau ca nu l-am inregistrat).

Preluase insa si o informatie eronata, anume ca "in Pipera, la Becali, s-au intins constructiile de nu mai e Gradina Zoologica" dar a fost contrazis de catre unul din cei cu care discuta, un om mai in varsta, care i-a spus ca Gradina Zoologica exista bine-mersi, si a admis ca poate informatia pe care o are nu e corecta.

Dupa un timp tigancii i s-a facut rau si omul a deschis geamul. Era seara si, desi mai cald decat e normal in Decembrie, era totusi frig, dar nimeni nu a protestat. La gara s-au pregatit sa coboare si i-am rugat sa inchida geamul. A facut-o altcineva dar tiganul nostru s-a intors si, ca orice om civilizat, si-a cerut scuze pt inconveninet. Eh, de ar fi toti conationalii lui asa...

Hai sa-ti arat Bucurestiul noaptea

Hei, e mult de cand Constantin Draghici era unul dintre cei mai apreciati cantareti de muzica usoara din tara noastra...Si, ca orice artist care se respecta, a profitat si el de o iesire "afara" ca sa uite drumul inapoi. Dar cntecul sau "Hai sa-ti arat Bucurestiul noaptea" a ramas in memoria ascultatorilor ca o declaratie de dragoste pt "Micul Paris"

Va invit si eu, dupa ce ascultati cantecul, sa vedeti cum arata o bucatica din Bucurestiul nocturn in seara zilei de 21 Decembrie.