Noapte de iarna in Cismigiu

Daca era dupa mine aseara as urmat exemplul sotului meu si fi stat linistita la caldurica. Dar pt ca familia mea reintregita a dorit neaparat sa mearga sa patineze in Cismigiu am profitat de ocazie sa fac poze cu luminatia oferita de Primarie bucurestenilor.

Pt ca zapada imbia si la sanius am plecat destul de tarziu catre Cismigiu, dupa o portie buna de derdelus (desfasurata fara participarea mea). Cat s-au distrat ei pe gheata (fara sa cada vreunul din ei, si minunandu-se de cat de bine patineaza romanii, dovada ca "jumatate dintre tinerii bucuresteni isi patrec vara pe patine cu role", cum a remarcat fiica mea) eu m-am invartit prin parc si pe bulevard clickuind de zor camera foto.

De pe scena de langa patinoar am putut asculta muzica de buna calitate. Din pacate concertul sustinut de Mircea Baniciu si Vali Cnejevici era pe sfarsite, am reascultat cu placere "Andri Popa". A urmat trupa El Negro, care i-a placut fiicei mele. Dupa orele 21:00, cand s-a terminat sesiunea de patinaj (care incepuse la orele 19 si era urmata de alta, dupa refacerea ghetii, intre 22-24), tocmai cand ne pregateam de plecare, am aflat ca urmeaza un concert Bere Gratis.

Entuziasmul meu cred ca e lesne de inteles. In ciuda orei tarzii si mai ales a frigului patrunzator Mitza a cantat live, desi noi am fost cu totii de acord ca asta nu poate sa-i faca bine la gat. A avut grija sa se intereseze daca are toata lumea manusi si afland ca unei fete ii lipseste asemenea accesoriu atat de necesar i-a aruncat o pereche de manusi.

A cantat cu atata daruire (tinandu-ne si scurte cuvantari, cum se obisnuieste) incat la un moment dat s-a incalzit. Ne-a marturisit ca e mai emotionat de bucuria cu care e ascultat de cei de fata decat daca ar fi cantat in fata a mii de fani (dar eu ii doresc ca de acum incolo sa cante doar in fata a zeci de mii de fani) Poate videoclipulpe care l-am facut cu aceasta ocazie nu reda prea bine sunetul, cred insa ca se vede atitudinea spectatorilor.

Din pacate nu am putut asista la tot concertul, pt ca riscam sa-i degere picioarele ginerelui meu. A fost insa inca o noapte de neuitat, in ciuda gerului.

Iarna pe ulita

Mie nu-mi prea place iarna. Poate pt ca atunci cand eram copil iernile erau mult mai aspre decat cele de acum si ajungeam mereu in casa inghetata bocna plangand langa soba pana ma dezmorteam. Nu mai vorbesc de istoricul viscol din 1954, cand erau nametii cat casa si ne dadem cu sania de pe acoperisul unui sopron.

Acum nepotica mea, venita din Irlanda cu iernile blande in care nu vezi cum arata zapada (cel putin in CorkCounty) s-a simtit deadreptul fericita cand a dat cu nasul de zapada. Pentru ea am dat copy/paste pt poezia poetului drag inimii mele,George Cosbuc:

George Coşbuc

Iarna pe uliţă

A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.

Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.

Gură fac ca roata morii;
Şi de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gâlcevesc
Vrăbii gureşe, când norii
Ploi vestesc.

Cei mai mari acum, din sfadă,
Stau pe-ncăierate puşi;
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi plâng grămadă
Pe la uşi.

Colo-n colţ acum răsare
Un copil, al nu ştiu cui,
Largi de-un cot sunt paşii lui,
Iar el mic, căci pe cărare
Parcă nu-i.

Haina-i măturând pământul
Şi-o târăşte-abia, abia:
Cinci ca el încap în ea,
Să mai bată, soro, vântul
Dac-o vrea!

El e sol precum se vede,
Mă-sa l-a trimis în sat,
Vezi de-aceea-i încruntat,
Şi s-avântă, şi se crede
Că-i bărbat;

Cade-n brânci şi se ridică
Dând pe ceafă puţintel
Toată lâna unui miel:
O căciulă mai voinică
Decât el.

Şi tot vine, tot înoată,
Dar deodată cu ochi vii,
Stă pe loc - să mi te ţii!
Colo, zgomotoasa gloată,
De copii!

El degrabă-n jur chiteşte
Vrun ocol, căci e pierdut,
Dar copiii l-au văzut!
Toată ceata năvăleşte
Pe-ntrecut.

- "Uite-i, mă, căciula, frate,
Mare cât o zi de post -
Aoleu, ce urs mi-a fost!
Au sub dânsa şapte sate
Adăpost!

Unii-l iau grăbit la vale,
Alţii-n glumă parte-i ţin -
Uite-i, fără pic de vin
S-au jurat să-mbete-n cale
Pe creştin!

Vine-o babă-ncet pe stradă
În cojocul rupt al ei
Şi încins cu sfori de tei.
Stă pe loc acum să vadă
Şi ea ce-i.

S-oţărăşte rău bătrâna
Pentru micul Barba-cot.
- "Aţi înnebunit de tot -
Puiul mamii, dă-mi tu mâna
Să te scot!

Cică vrei să stingi cu paie
Focul când e-n clăi cu fân,
Şi-apoi zici că eşti român!
Biata bab-a-ntrat în laie
La stăpân.

Ca pe-o bufniţ-o-nconjoară
Şi-o petrec cu chiu cu vai,
Şi se ţin de dânsa scai,
Plină-i strâmta ulicioară
De alai.

Nu e chip să-i faci cu buna
Să-şi păzească drumul lor!
Râd şi sar într-un picior,
Se-nvârtesc şi ţipă-ntruna
Mai cu zor.

Baba şi-a uitat învăţul:
Bate,-njură, dă din mâini:
- "Dracilor, sunteţi păgâni?
Maica mea! Să stai cu băţul
Ca la câini!

Şi cu băţul se-nvârteşte
Ca să-şi facă-n jur ocol;
Dar abia e locul gol,
Şi mulţimea năvăleşte
Iarăşi stol.

Astfel tabăra se duce
Lălăind în chip avan:
Baba-n mijloc, căpitan,
Scuipă-n sân şi face cruce
De Satan.

Ba se răscolesc şi câinii
De prin curţi, şi sar la ei.
Pe la garduri ies femei,
Se urnesc miraţi bătrânii
Din bordei.

- "Ce-i pe drum atâta gură?
- "Nu-i nimic. Copii ştrengari.
- "Ei, auzi! Vedea-i-aş mari,
Parcă trece-adunătură
De tătari!

Placinta cu ciuperci

O reteta de post, ca tot e sezon. Nu e buna pt silueta, dar e asa de gustoasa...

Am cumparat un pachet de aluat foitat (cu margarina) si cam un kg de ciuperci mai marisoare, ca sa nu ma apuce plictisul taind fin palariile cu picior cu tot. In privinta curatarii ciupercilor parerile sunt impartite, unii zic ca se curata pielitele numai daca reteta cere, altii, printre care si eu, considera ca si coaja e comestibila si, daca palariile nu sunt deschise (nu se vad lamelele), le spal rapid sub jet de apa, daca nu, le sterg bine cu un prosop de hartie umezit (pt a nu se imbiba palariile cu apa).

De data asta am gasit la Cora ciuperci din specia albe de padure (probabil de cultura), spun asta pt ca la taiere se inrosea carnea, spre deosebire de cele de balegar (champignon), la care carnea ramane alba, dar se innegreste la preparare, de data asta ciupercile nu s-au innegrit prea tare cand le-am calit.

Am taiat marunt si vreo patru cepe mai mari. Am calit ceapa in ulei, adaugand piper alb din belsug (se poate folosi si piper negru, eu asta am avut in dulapul cu condimente), apoi am adaugat treptat ciupercile piperandu-le dar fara sa adaug sare (tensiunea, deh, aluatul era destul de sarat) si le-am calit pana a scazut zeama. Ca sa fiu sigura ca voi avea umplutura destul de compacta am mai pus la urma, dupa ce am luat tigaia de pe foc, si niste pesmet.

Am pus jumatate din aluat in tava si am tinut tava in cuptorul fierbinte pana s-a albit putin aluatul (altfel ramane crud dupa ce se pune umplutura). Am pus umplutura niveland-o bine cu o spatula de silicon (nu radeti, e un instrument rigid, spre deosebire de pungutele cu care isi sporesc unele nurii), am pus deasupra cealalta foaie de aluat si am bagat totul la cuptor 5 minute la foc iute (niciodata nu stiu prea bine care din aluaturi, cel de pandispan sau cel foietat creste la foc mic, am urmat instructiunile de pe ambalaj) si apoi am micsorat focul la mediu pana s-a rumenit putin deasupra (dar cam tare dedesubt), cam jumatate de ora, si gata!

Se mai poate face placinta de ciuperci cu aluat Philo (adica foi subtiri) si ciuperci taiate la borcan sau cutie, folosesc o tava mai mica (pt cea anterioara am folosit tava de la aragazul meu cu patru ochiuri) unsa cu putin ulei, am pus vreo doua foi indoite si unse, umplutura am facut-o calind ceapa (mie imi place cu multa ceapa) si piperand-o din belsug, am calit putin si ciupercile, apoi am adaugat si zeama (ca s-o sporesc) si piper cat sa se lege, am pus umplutura in tava si am pus alte doua foi indoite si unse cu ulei si am pus tava in cuptorul cu foc moderat pana s-a rumenit.

Daca placinta nu e de post in umplutura se pun oua (cam vreo 3) si optional cascaval ras dar neaparat pe foaia de aluat de dedeasupra se presara din belsug cascaval ras pe razatoarea mica.
Tot o placinta f buna de post am preparat din ciuperci murate (am gasit in Piata Amzei mai de mult gata murate, erau foaaarte bune) , am mai scris despre asta, dar atunci nu am folosit ceapa, pur si simplu am taiat ciupercile bucati potrivite (nu prea fin) si le-am pus intre doua foi de aluat foitaj.

Tot din aluat foitaj am facut niste pateuri cu piept de pui si ciuperci, urmand o reteta publicata de Chef , ceva extrem de simplu: se taie pieptul de pui bucati nu prea mari, se taie aluatul dreptunghiuri, se pune o bucata de pui si cateva ciuperci taiate din borcan pe un dreptunghi si se suprapun cele doua jumatati de aluat lipindu-le cu putin ou pe margini (atentie sa nu curga oul pe margini pt ca nu mai creste aluatul) astfel incat sa se formeze un pachetel. Se procedeaza la fel cu toate dreptunghiurile. Se da la cuptor 5 minute la foc iute si cel putin 20 de minute (pana creste aluatul si se rumeneste frumos, pt a avea un aspect mai frumos se poate unge cu ou, dar atentie la paranteza anterioara) Se poate sara si pipara umplutura dupa gust.

Vladimir Kush

When it was His World

Wardrobe

What the Fish was Silent About

Walnut of Eden

The two

To the top

To The Safe Haven

Sunrise by the OceanSisyphus

Romance for Juliet

Pros and Cons

Ce-a fost mai intai oul sau gaina?

Sacred Bird of Yucatan

Pasarea aceasta simbolizeaza pasarea Phoenix.

Purple Horse at Chartres

Catedrala e alcatuita din cedri iar calul e chiar in fata intrarii.

Metaphorical Journey

O compilatie de mai multe tablouri pictate tot de VK

Last Supper

Analiza tabloului, copiata de pe situl sau, e tradusa la sfarsitul articolului.

Key of love

Life is Beautiful

Las ensenanzas de Chuang Tzu

Acest tablou este o compilatie de cateva tablouri anterioare pictate tot de VK

I saved my soul
Atentie la norul in forma de miel. Imaginea din pictura reprezinta Paradisul unde leii traiesc in pace cu mieii.

Hibiscus Dancer

Genealogy tree

Acest tablou contine in el mai multe tablouri ale lui VK, se poate vedea pe o ramura "Hibiscus Dancer"

Horn of Babel

Hardwood Software

Flamenco Dancer

Fiery Dance

Eldorado

Eye of The Needle

Departure of the Winged Ship
Acest tablou i se atribuie de multe ori, in mod gresit, lui Salvador Dali.

Crusaders

Born from the Sea

Book of Books

Current

Born to fly

At the End of the Earth

Arrival of the Flower Ship

Birth of love

Atlas of Wander

Anticipation of a Night's Shelter

Vladimir Kush , nascut in 29 martie 1965, e un exemplu de copil prodigios, el a inceput sa picteze de la o varsta frageda, 3 sau 4 ani. A urmat in paralel cursurile scolare obisnuite si scoala de arte, muncind ore in sir, pana la ora 9 PM, in fiecare zi, pentru a-si perfectiona modul de a picta. A trait in URSS pana in 90 cand a reusit sa plece la Los Angeles, acum locuieste in Hawaii.

Un rol important in formarea sa ca artist l-a avut tatal sau, care era matematician, dar si pasionat pictor. Ce m-a impresionat pe mine la VK este modul sau luminos de a recrea o lume fantastica, in tablouri incarcate de simboluri. Pt cunoscatorii de engleza recomand sa mearga la situl sau pt a citi explicatiile tablourilor sale, sunt prea multe ca sa le reproduc si sa le traduc aici, am sa copiez si am sa traduc numai explicatia pt Cina cea de taina (Last Supper)

This painting is an allusion of the Christ' history and one of the versions of the “Last Supper.” It is most similar to the classical mural Leonardo da Vinci created in the period of 1495 to 1497 in the monastery in Italy. According to the artist's idea, the “language of the flowers” is able to translate the tints of the feelings, evoked by the famous words of Christ: ”One of you will betray me.” In this painting there is a metaphor of the whole spectrum of all 12 apostles' characters developing before our eyes in front of the Inevitable. The usual interpretation allows the viewer to easily find Judas among the apostles – he is geometrically and imaginary opposite to the Christ. If the Christ is open to the sun and to the Kingdom of Light, Judas is hiding his face into the “hood”, representing the Kingdom of Darkness. The cut-off grape branch placed on the edge of the table symbolizes the Christ's loneliness on this Earth as the god's son. “I am the true vine, and my father is the vine grower”, says Christ in the Gospel of St. John. The head of Christ is turned to the sky, as if looking up to the Father, who sent him to the Earth to save the human souls. Only the Christ knows what his true mission is. He foresees his own destiny and knows his soul is already in a different space. This exit into the different space is anew in the imaginary depiction of the event. The very choice of the Last Supper allusion as a flower's gathering or in the garden isn't just at random. In the ancient traditions the image of the ideal world is often lost and gained in paradise. In the Gospel of St. John Maria Magdalena did not recognize Christ standing behind her back, thinking that it was a gardener. The history of the Christ after his arrival to Jerusalem is presented by the development of the flowers- symbols: Palm branches symbolize the triumphal arrival of Jesus to Jerusalem and the greeting of Jesus -the king. The broken Pomegranate symbolizes the crucifixion of Christ and his blood. The grapes are the symbol of the spiritual revival (as well as a symbol of Christ' blood) The butterflies are the symbol of the resurrection. They create an unusual halo around the head of Christ, pre-announcing the celebration of the resurrection.

Aceasta pictura este o aluzie la istoria lui Cristos si una din versiunile pt "Cina cea de taina". Este f asemanatoare cu pictura mural clasica a lui Leonardo da Vinci creata intre 1495-1497 in manastirea diin Italia. In concordanta cu ideea artistului "limbajul florilor" este capabil sa traduca nuantele sentimentelor, evocate de faimoasele cuvinte ale lui Cristos: "Unul din voi ma va vinde". In aceasta pictura exista o metafora a intregului spectru al caracterelor celor 12 apostoli dezvoltandu-se inaintea ochilor nostri in fata Inevitabilului. Interpretarea obisnuita permite privitorului sa-l gaseascausor pe Iuda printre ceilalti apostoli--el este geometric si in imagine opus lui Cristos. In timp ce Cristos este deschis catre soare si catre "Imparatia Luminii" Iuda isi ascunde fata in "gluga", reprezentand "Imparatia Intunericului". Ciorchinele de struguri plasat pe marginea mesei simbolizeaza singuratatea lui Cristos in calitate de Fiul Domnului pe acest pamant. "Eu sunt vita de vie adevarata si Tatal Meu este vierul" spune Cristos in Evanghelia lui Ioan. Capul lui Cristos este intors catre cer, ca si cum se uita in sus catre Tatal, care l-a trimis pe Pamant ca sa salveze sufletele oamenilor. Numai Cristos cunoaste (stie) care este adevarata sa misiune. El isi prevede propriul destin si stie ca deja sufletul sau este intr-un spatiu diferit. Acesta iesire intr-un spatiu diferit este o noutate in descrierea prin imagine a acestui eveniment. Chiar alegerea acestei Cine (Last Supper) de taina ca o aluzie la o adunare a florilor sau o gradina nu este intamplatoare. In traditiile antice lumea ideala este adesea pierduta si gasita in paradis. In Evanghelia lui Ioan Maria Magdalena nu-l recunoaste pe Cristos stand in spatele ei, crezand ca este un gradinar. Istoria lui Cristos dupa sosirea la Ierusalim este prezentata (dezvoltata) prin simbolistica florilor: Ramurile de palmier simbolizeaza sosirea triumfala a lui Cristos in Ierusalim si intampinarea sa ca Iisus rege. Rodia cea franta simbolizeaza crucificarea luiCristos si sangele sau. Strugurii sunt simbolul reinvierii spirituale (tot asa si simbol al sangelui sau). Fluturii sunt simbolul Reinvierii. Ei creeaza un halo (o aura) neobisnuit in jurul capului lui Cristos, pre-anuntand celebrarea Reinvierii.