Într-o zi un coleg de serviciu din Galați a adus o pungă cu migdale din pomul lui personal. I-am dat și mamiței din ele și ea a semănat una în grădină. Numai că nu a fost prea inspirată când a ales locul, sub un nuc. Bietul migdal s-a luptat pentru supraviețuire aproape trei decenii.
Făcea flori în fiecare an dar când înflorea și nucul le avorta. Într-un an i-am promis că îl tai dacă nu face fructe, și a făcut. Numai că erau migdale amare. Am fost dezamăgită dar nu l-am tăiat. Acum câteva luni o furtună puternică a doborât nucul cel bătrân și scorburos și l-a trântit peste casă. Nucul a fost îndepărtat și acum migdalul este liber dar fiind atât de bătrân, nu știu dacă va mai putea rodi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu