Moon Embracing the Sun.

Fiindcă mi-a plăcut mult Yeo Jin Goo, "Nation's Little Brother", în Giant, Beyond Evil și Hotel Del Luna  am ținut să îl revăd și în Moon Embracing the Sun, unde a jucat rolul eroului principal copil.

Deși în rolul principal ca adult a jucat Kim Soo-hyun am urmărit serialul pe nerăsuflate, înghițind cu stoicism toate clișeele care m-au făcut în unele scene să rostesc replicile chiar înainte de eroi.

Dar totuși scenele cu lacrimi, vărsate în special de bărbați, cred că au bătut recordul tuturor melodramelor pe care le-am văzut în viața mea, atât ca intensitate cât și ca lungime. 

Din fericire pentru sănătatea mea mintală am trecut de faza cu ”el plânge, ea plânge, eu râd”. E adevărat că nici nu am reușit să plâng și eu dar măcar m-am mai destins după Beyond Evil, Mouse, și primele episoade din Penthouse III și Devil Judge. 

Acum după râs (da, au fost destule scene la care am râs, fie pentru că așa era scenariul, fie pentru că situația era prea diferită de formația mea culturală) o să mă întorc la seriale mai tensionate. Pe undeva așteaptă și Voice2. 

Trebuie totuși să nu-l nedreptățesc pe Kim Soo-hyun pe care îl văzusem deja în Giant (unde a jucat rolul fratelui mai mare al eroului interpretat de Yeo Jin Goo) și să amintesc că l-am mai admirat în  My Love from the Star și  It's Okay to Not Be Okay.

Nu-mi mai aminteam unde am mai văzut-o pe Han Ga-in dar noroc că există Google și Wikipedia. Nu știu cum de am uitat că a jucat în Bad Guy unde mi-am dorit din răsputeri să îi accepte dragostea eroului interpretat de Kim Jae Wook dar ea a rămas fidelă până la final eroului interpretat de Kim Nam Gil. 

Nu a lipsit nici din Moon Embracing the Sun clișeul omniprezent în toate serialele coreene de tip romance cu doi ei care o iubesc pe ea și două ele care îl iubesc pe el.