Kim Soo Chul - Floarea uitată

Kim Soo Chul - Floarea uitată
Muzică și versuri Kim Soo Chul

https://www.youtube.com/watch?v=jZ4rdydsJGo

Tu, care ești plecată de o vreme de ce nu ai mai revenit?
Draga mea, m-ai lăsat doar cu o frunză
Ai udat ramura cu lacrimi și m-ai lăsat
Cu sunetul vântului care se intensifică.
Pe ramura goală a rămas doar o frunză
Și până și lumina lunii e ascunsă de nori
ca să se adauge singurătății mele.
Fiind obosită să tot audă 
ciripitul păsării toată noaptea
O să cadă și ultima frunză?
Deși suntem atât de departe
Am să las să înflorească. 
O floare care-i gata să înflorească
O s-o las să fie în floare.

Tu, care ești plecată de o vreme de ce nu ai mai revenit?
Mergând pe drumul tău m-ai uitat?
Dulcile și frumoasele petale sunt toate udate de ploi
Cum ar putea să scape de vântul atât de rece?
Pe ramura goală a rămas o frunză plângând (în hohote)
Oare ca să lase o floare să-nflorească
Tremură atât de neliniștită?
Chiar și pasărea care a obosit plângând cu mine
Și a plecat undeva departe, departe.
Și în spațiul gol lăsat de tine în loc
O s-o las să înflorească din nou și din nou
O floare care încă  va înflori, o s-o las
O s-o las să înflorească.

--------------
Kim Soo-chul: A Flower Yet To Bloom
Lyrics & Music Kim Soo Chul.
Translate & Subtitles ONSEMIRO

You've been gone quite a time now
But why aren't you coming?
My dear, you left me with a single leaf.
You'd wet the brach with tears and left me
With the sound of wind raising.
On the bare brunch there's only one leaf left
And even the moonlight is hidden behind clouds
To make my loneliness add up (to add to my lonlyness)
Heaving been tired from hearing
The bird chirpping throughout the night
Will the last leaf fall, too?
Though we are far away I'll let it bloom.
A flower that's yet to bloom I'll let it bloom.

You've been gone quite a time now
But why aren't you coming?
While going your way have you forgotten me?
The beautiful and sweet flower petals
Are all soked in the rain
How can they get trough the long, long, cold wind?
On the bare brunch there's a leaf left sobbing.
In order to let a flower bloom
It is shivering alone so fretfully?
Even the bird became tired weeping with me
So it's gone somewhere far, far away.
And in an empty space left by you in your place
I'll let it bloom over and over.
A flower that's yet to bloom
--I'll let it bloom.

--------------
김수철- 꽃 한송이 

언제 가셨는데 안 오시나 한 잎 두고 가신 님아
가지 위에 눈물 적셔 놓고 이는 바람소리 남겨놓고
상한 가지 위에 그 잎새는 한 잎
달빛마저 구름에 가려 외로움만 더해가네
밤새 새소리에 지쳐버린 한 잎마저 떨어지려나
먼 곳에 계셨어도 피우리라
못다 핀 꽃 한 송이 피우리라

언제 가셨는데 안 오시나 가시다가 잊으셨나
고운 꽃잎 비로 적셔놓고 긴긴 찬바람에 어이하리
꽃 한 송이 피우려 홀로 안타까워 떨고 있나
함께 울어주던 새도 지쳐 어디론가 떠나간 뒤
님 떠난 그 자리에 두고두고
못다 핀 꽃 한 송이 피우리라

Am căutat (și am găsit) pe net tablouri cu temele ”Ultima Frunză” și ”Forgotten”. Sunt mai neobișnuite dar sper să vă placă

1. Last leaf by Marina Schroder

2. The Last Leaf by Juni Mitchel

3. Svetoslav Stoyanov - Abandoned Planet

4. Forgotten Flower By Maria Hage Boudros.

 5. Forgotten Long Ago by Lauren Matsumoto

 6. Canopy of Forgotten Dreams by Kyle Wood

7. Forgotten Gate by Anna Gelbert

8. Maria-Chepeleva - Forgotten Grapes

30 adevăruri despre zodia Berbec!

🤣😀😆cam așa sunt și mă comport în bucătărie. 

Deși știu că textele de acest fel sunt polisemantice de data asta m-a nimerit cel puțin în proporție de 70%. Zic doar 70 pentru că nu sunt o persoană colerică ci sangvină iar o parte din caracteristici sunt inspirate de personalități colerice.

”Persoanele născute în zodia Berbec sunt printre cele mai complexe, trecând de la agonie la extaz în doar câteva momente, fără să înțelegi ce i-a apucat.

Se enervează repede, dar le trece supărarea la fel de repede. Sunt pasionali, iar loialitatea este una dintre calitățile pe care trebuie să le aibă partenerul lor de viață.

Iată 30 adevăruri despre zodia Berbec!

1.Nu îi poți spune unui nativ Berbec să fie calm. Nu exisă așa ceva!

2.Oricărui nativ Berbec i s-a spus, la un moment dat, că are o personalitate intimidantă.

3.Berbecii au o inimă mare, dar vor începe să se comporte destul de urât atunci când simt că cineva nu îi respectă.

4.Nu că nu le place să se gândească la viitor, dar preferă să trăiască momentul, decât să se streseze, gândindu-se ce le poate aduce ziua de mâine.

5.Când ești cu un Berbec, nu trebuie nici măcar să încerci să pari altceva, pentru că au capacitatea de a vedea prin tine.

6.Un nativ Berbec poate fi un nemernic sau cea mai drăguță persoană pe care o cunoști. Totul depinde de atitudinea ta față de el.

7.Un Berbec va crede în tine chiar și atunci când tu nu o vei face.

8.Orice funcționează cu încetinire poate scoate din minți un nativ Berbec: un om încet, un computer încet, un telefon încet…Orice!!! Nu au deloc răbdare.

9.Când un Berbec are o zi proastă, nu își dorește decât o îmbrățișare.

10.Niciodată să nu trădezi un Berbec loial. Nu vei ști ce te-a lovit!

11.Femeile în zodia Berbec pot fi cele mai bune….până întreci măsura!

12.Berbecii urăsc persoanele șirete. Ei preferă întotdeauna oamenii sinceri și corecți.

13.Se pot simți inconfortabil dacă plângi în fața lor și asta pentru că le vei frânge inima.

14.Dacă simt atracție față de cineva, o vor arăta imediat pentru că își vor da seama foarte repede de acest lucru. Ori da, ori ba.

15.Atunci când un nativ Berbec este tăcut timp de ceva timp, cel mai probabil este nervos și încearcă să tacă pentru a nu răbufni prea tare.

16.Cel mai des dau impresia că vor să pocnească pe cineva: atât sunt de iritabili.

17.Un Berbec va exploda acum, iar în 2 minute va fi extrem de calm.

18.Berbecul va face orice pentru a proteja oamenii la care ține.

19.Pe dinafară, acești nativi par extrem de duri, dar în interior sunt foarte fragili.

20.Nu suportă să repete nimic pentru nimeni.

21.Nu au nevoie de mai mult de câteva secunde pentru a trece de la Ce zi frumoasa! până la Vreau să bat pe toată lumea!

22.Berbecii nu au nevoie de mulți prieteni. Își doresc în jurul lor doar câteva persoane cu adevărat apropiate.

23.Au un simț al umorului foarteeee dezvoltat și îl arată doar în preajma prietenilor.

24.Dacă te-ai supărat pe un nativ Berbec, ai face bine să îi spui asta pentru că nu este deloc interesat în a-ți ghici gândurile sau starea.

25.Atunci când nu își poate da seama cu certitudine de ceea ce se întâmplă în jurul lui, va exploda de furie și frustrare.

26.Sunt brutal de sinceri și nu le pasă dacă te-au rănit sau nu cu afirmațiile lor.

27.Berbecii trebuie să înțeleagă exact cum funcționează un lucru. Dacă nu se întâmplă asta, renunță și merg mai departe.

28.Berbecul sărută ca și când este ultima dată când o poate face.

29.Nu cer niciodată permisiunea cuiva pentru a face un lucru.

30.Singurele trei lucruri pe care un Berbec le vrea de la partenerul/ partenera sa sunt: încredere, loialitate și respect.

http://bucatarianoastra.online/cum-este-sa-traiesti-cu-cineva-din-zodia-berbec-ce-gandeste-si-cum-se-comporta/

”Cine moare” Un fals Pablo Neruda

O prietenă de pe facebook a publicat de curând această poezie.

Cine moare?

"Moare câte puțin cine se transformă în sclavul obișnuinței,
urmând în fiecare zi aceleași traiectorii;
cine nu-și schimbă existența;
cine nu riscă să construiască ceva nou;
cine nu vorbește cu oamenii pe care nu-i cunoaște.

Moare câte puțin cine-și face din televiziune un guru.

Moare câte puțin cine evită pasiunea,
cine preferă negrul pe alb și punctele pe "i" în locul unui vârtej de emoții,
acele emoții care învață ochii să strălucească,
oftatul să surâdă și care eliberează sentimentele inimii.

Moare câte puțin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său;
cine nu riscă certul pentru incert pentru a-și îndeplini un vis;
cine nu-și permite măcar o dată în viață să nu asculte sfaturile "responsabile".

Moare câte puțin cine nu călătorește;
cine nu citește;
cine nu ascultă muzică;
cine nu caută harul din el însuși.

Moare câte puțin cine-şi distruge dragostea; cine nu se lasă ajutat.

Moare câte puțin cine-și petrece zilele plângându-și de milă și detestând ploaia care nu mai încetează.

Moare câte puțin cine abandonează un proiect înainte de a-l fi început;
cine nu întreabă de frică să nu se facă de râs
și cine nu răspunde chiar dacă cunoaște întrebarea.

Evităm moartea câte puțin, amintindu-ne întotdeauna că "a fi viu" cere un efort mult mai mare decât simplul fapt de a respira.

Doar răbdarea cuminte ne va face să cucerim o fericire splendidă.

Totul depinde de cum o trăim...

Dacă va fi să te înfierbânți, înfierbântă-te la soare.
Dacă va fi să înșeli, înșeală-ți stomacul.
Dacă va fi să plângi, plânge de bucurie.
Dacă va fi să minți, minte în privința vârstei tale.
Dacă va fi să furi, fură o sărutare.
Dacă va fi să pierzi, pierde-ți frica.
Dacă va fi să simți foame, simte foame de iubire.
Dacă va fi să dorești să fii fericit, dorește-ți în fiecare zi..."



Pablo Neruda

Pentru că aveam îndoieli că textul aparține într-adevăr lui Pablo Neruda am căutat originalul în spaniolă și l-am găsit undeva unde nu numai că se afirmă că ar fi de Pablo Neruda, dar se și atașează o prezentare a poetului luată dintr-o sursă serioasă. Multe alte surse îl citează pe Pablo Neruda ca autor.

“¿Quién muere?”. Pablo Neruda

Muere lentamente quien se transforma en esclavo del hábito, repitiendo todos los días los mismos trayectos, quien no cambia de marca, no arriesga vestir con color nuevo y no le habla a quien no conoce.
Muere lentamente quien evita una pasión, quien prefiere el negro sobre el blanco y los puntos sobre las “íes” a un remolino de emociones, justamente las que rescatan el brillo de los ojos, sonrisas de los bostezos, corazones a los tropiezos y sentimientos.
Muere lentamente quien no voltea la mesa cuando está infeliz en su trabajo, quien no arriesga lo cierto por lo incierto para ir detrás de ese sueño que lo está desvelando. Quien no se permite, por lo menos una vez en la vida, huir de los consejos sensatos.
Muere lentamente quien no viaja, quien no lee, no oye música, quien no encuentra gracia en sí mismo, quien destruye su amor propio, quien no se deja ayudar.
Muere lentamente quien pasa los días quejándose de su mala suerte o de la lluvia incesante.
Muere lentamente quien abandona un proyecto antes de iniciarlo, quien no pregunta sobre un asunto que desconoce o no responde cuando lo indagan sobre algo que sabe.
Muere lentamente quien no comparte sus emociones, alegrías y tristezas, quien no confía, quien no intenta.
Muere lentamente quien no intenta superarse, quien no aprende de las piedras del camino de la vida, quien no ama y deja amar.
Evitemos la muerte en suaves cotas, recordando siempre que estar vivo exige un esfuerzo mucho mayor que el simple hecho de respirar.

PABLO NERUDA.

“(Seudónimo de Neftalí Ricardo Reyes Basoalto; Parral, Chile, 1904 – Santiago de Chile, 1973) Poeta chileno, premio Nobel de Literatura en 1971 y una de las máximas figuras de la lírica hispanoamericana del siglo XX. A la juventud de Neruda pertenece el que es acaso el libro más leído de la historia de la poesía: de Veinte poemas de amor y una canción desesperada (1924), escrito a los veinte años, se habían editado dos millones de ejemplares a la muerte de su autor”.
Biografías y Vidas. La enciclopedia biográfica en línea.

Nu m-am mulțumit însă cu acele surse ci am mai scotocit pe net și așa am ajuns la un articol care susține că de fapt poemul ”Cine moare” aparține de fapt unei scriitoare braziliene, Martha Madeiros.

”El poema es de la escritora brasileña Martha Medeiros, autora de numerosos libros y cronista del jornal Zero Hora, de Porto Alegre.”

În articol se mai citează multe alte false atribuiri

https://www.abc.es/20090111/cultura-literatura/muere-lentamente-falso-neruda-200901111836.html

Nu se știe cine a inițiat falsa atribuire dar scriitoarea a privit neputincioasă cum poemul circulă iar minciuna se rostogolește ca un bulgăre de zăpadă. Nu e prima dată când cunoștințele mele de limbă spaniolă, cam limitate după părerea mea mă ajută să descopăr false atribuir, mai ales la texte traduse în română, dar treaba asta se practică de zor și în alte limbi.

Iată poemul original al Marthei Madeiros așa cum l-am găsit pe https://sloyu.com/2017/01/30/muere-lentamente/

Muere lentamente
Muere lentamente
quien se transforma en esclavo del hábito,
repitiendo todos los días los mismos trayectos,
quien no cambia de marca.
No arriesga vestir un color nuevo y no le habla a quien no conoce.

Muere lentamente
quien hace de la televisión su gurú.

Muere lentamente
quien evita una pasión,
quien prefiere el negro sobre blanco
y los puntos sobre las “íes” a un remolino de emociones,
justamente las que rescatan el brillo de los ojos,
sonrisas de los bostezos,
corazones a los tropiezos y sentimientos.

Muere lentamente
quien no voltea la mesa cuando está infeliz en el trabajo,
quien no arriesga lo cierto por lo incierto para ir detrás de un sueño,
quien no se permite por lo menos una vez en la vida,
huir de los consejos sensatos.

Muere lentamente
quien no viaja,
quien no lee,
quien no oye música,
quien no encuentra gracia en si mismo.

Muere lentamente
quien destruye su amor propio,
quien no se deja ayudar.

Muere lentamente,
quien pasa los días quejándose de su mala suerte
o de la lluvia incesante.

Muere lentamente,
quien abandona un proyecto antes de iniciarlo,
no preguntando de un asunto que desconoce
o no respondiendo cuando le indagan sobre algo que sabe.

Evitemos la muerte en suaves cuotas,
recordando siempre que estar vivo exige un esfuerzo mucho mayor
que el simple hecho de respirar.
Solamente la ardiente paciencia hará que conquistemos
una espléndida felicidad.

Poema de Martha Madeiros (atribuido indebidamente en muchos espacios en Internet a Pablo Neruda)

Dacă ați avut timp, curiozitate și mai ales dacă aveți cunoștințe de limbă spaniolă puteți observa ușor că textele, așa cum se întâmplă de mult prea multe ori pe net, sunt ușor diferite unul de altul.

Și ca să mai lungesc un pic pelteaua, cum se zice, o să copiez și poemul în portugheză, limba originală în care a fost scris, precum și o introducere a cuiva la fel de deranjat de falsele atribuiri ca și mine

“MUERE LENTAMENTE” PERTENECE A MARTHA MEDEIROS Y NO A PABLO NERUDA
15 enero, 2009 por verbiclara

En internet circulan creaciones que atribuyen a quienes no las hicieron. Por ejemplo, decían que  “La Marioneta” era obra de Gabriel García Márquez, y él mismo lo desmintió: “Lo que me puede matar es la vergüenza de que alguien crea que, de verdad, fui yo quien escribió una cosa tan cursi”.

Lo mismo pasa con el poema “Muere lentamente”, se lo atribuyen a Pablo Neruda, pero pertenece a Martha Medeiros, poetisa brasileña, que en su versión original se llama “A morte devagar”:

A MORTE DEVAGAR

Morre lentamente quem não troca de idéias, não troca de discurso, evita as próprias contradições.

Morre lentamente quem vira escravo do hábito, repetindo todos os dias o mesmo trajeto e as mesmas compras no supermercado. Quem não troca de marca, não arrisca vestir uma cor nova, não dá papo para quem não conhece.

Morre lentamente quem faz da televisão o seu guru e seu parceiro diário. Muitos não podem comprar um livro ou uma entrada de cinema, mas muitos podem, e ainda assim alienam-se diante de um tubo de imagens que traz informação e entretenimento, mas que não deveria, mesmo com apenas 14 polegadas, ocupar tanto espaço em uma vida.

Morre lentamente quem evita uma paixão, quem prefere o preto no branco e os pingos nos is a um turbilhão de emoções indomáveis, justamente as que resgatam brilho nos olhos, sorrisos e soluços, coração aos tropeços, sentimentos.

Morre lentamente quem não vira a mesa quando está infeliz no trabalho, quem não arrisca o certo pelo incerto atrás de um sonho, quem não se permite, uma vez na vida, fugir dos conselhos sensatos.

Morre lentamente quem não viaja, quem não lê, quem não ouve música, quem não acha graça de si mesmo.

Morre lentamente quem destrói seu amor-próprio. Pode ser depressão, que é doença séria e requer ajuda profissional. Então fenece a cada dia quem não se deixa ajudar.

Morre lentamente quem não trabalha e quem não estuda, e na maioria das vezes isso não é opção e, sim, destino: então um governo omisso pode matar lentamente uma boa parcela da população.

Morre lentamente quem passa os dias queixando-se da má sorte ou da chuva incessante, desistindo de um projeto antes de iniciá-lo, não perguntando sobre um assunto que desconhece e não respondendo quando lhe indagam o que sabe.

Morre muita gente lentamente, e esta é a morte mais ingrata e traiçoeira, pois quando ela se aproxima de verdade, aí já estamos muito destreinados para percorrer o pouco tempo restante.
Que amanhã, portanto, demore muito para ser o nosso dia. Já que não podemos evitar um final repentino, que ao menos evitemos a morte em suaves prestações, lembrando sempre que estar vivo exige um esforço bem maior do que simplesmente respirar.

Martha Medeiros (Porto Alegre, 1961), publicista, escritora y poetisa brasileña. Cronista del periódico Zero Hora, de Brasil.

https://verbiclara.wordpress.com/2009/01/15/%E2%80%9Cmuere-lentamente%E2%80%9D-pertenece-a-martha-medeiros-y-no-a-pablo-neruda/

În ce privește partea finală a poeziei în românește am găsit versiunea spaniolă atribuită tot lui Pablo Neruda, deși mie nu mi se pare deloc a fi stilul său. Apare deasemenea și ca anonimă, făcând parte din infamul ”folklor internautic” despre care am vorbit de câte ori am cercetat câte o falsă atribuire.

https://purepoesy.wordpress.com/2012/01/05/si-vas-pablo-neruda/

Si te vas a calentar, que sea al sol
si vas a engañar, que sea a tu estómago
si vas a llorar, que sea de alegría
si vas a mentir, que sea sobre la edad
si vas a robar, que sea un beso
si vas a perder, que pierdas el miedo
si existe el hambre, que sea de amor
y si es para ser feliz… que sea todo el tiempo.

Dacă e folclor, să fie...O completare la ce se zice că e poemul lui Neruda de mai sus.

Si vas a soñar, que sea con hadas
Si vas a soñar, que sea con hadas
Si vas a pedir, que sea un amigo
Si vas a dar, que sea tu amor
Si vas a escribir, que sea un poema
Si vas a cantar, que sea a la vida
Si vas a jugar, que sea con niños
Si vas a dormir, que sea con tu amor
Si vas a borrar, que sea injusticias
Si vas a enseñar, que sea un mundo mejor
Si vas a ofrecer , que sea alegría
si vas a compartir, que sea el humor
Si vas a reivindicar, que sea justicia
Si vas a pedir, que sea la paz

https://es.answers.yahoo.com/question/index?qid=20130625051812AABpNK9

Iată și varianta în engleză: http://eleternoretorno.blogspot.com/2005/06/pablo-neruda-die-slowly.html

If you wanna be warmed, let the sun warm you
If you are goint to cheat, cheat your stomach
If you are going to cry, cry from happiness
If you are going to lie, lie about your age
If you are going to steal, steal a kiss
If you are going to lose something, lose the fear
If there is hunger, be it hunger for love

If it is to be happy, make it all the time

Pablo Neruda - Die Slowly

He who becomes the slave of habit,
who follows the same routes every day, 
who never changes pace, 
who does not risk and change the color of his clothes,
who does not speak and does not experience,
dies slowly.

He or she who shuns passion,
who prefers black on white, 
dotting ones "it’s" rather than a bundle of emotions, the kind that make your eyes glimmer, 
that turn a yawn into a smile, 
that make the heart pound in the face of mistakes and feelings,
dies slowly.

He or she who does not turn things topsy-turvy, 
who is unhappy at work, 
who does not risk certainty for uncertainty, 
to thus follow a dream, 
those who do not forego sound advice at least once in their lives, 
die slowly.

He who does not travel, who does not read, 
who does not listen to music, 
who does not find grace in himself, 
she who does not find grace in herself, 
dies slowly.

He who slowly destroys his own self-esteem, 
who does not allow himself to be helped, 
who spends days on end complaining about his own bad luck, about the rain that never stops, 
dies slowly.

He or she who abandon a project before starting it, who fail to ask questions on subjects he doesn't know, he or she who don't reply when they are asked something they do know,
die slowly.

Let's try and avoid death in small doses, 
reminding oneself that being alive requires an effort far greater than the simple fact of breathing.

Only a burning patience will lead

to the attainment of a splendid happiness.

Din comentarii:

Hey!!! This poem was written by Martha Medeiros, a Brazilian writer, not by Pablo Neruda!!!

True! It has been over the Internet for years with the wrong information. This information is confirmed by Neruda Foundation (http://www.poetryfoundation.org/bio/pablo-neruda). You're not going to find this poem in his site.


Informația despre adevărata autoare continuă pe acea pagină.

Tu, Femeie!

Dacă în articolul anterior am tradus o odă scrisă cu iubire de Levin Serghei în cinstea femeii de data asta poezia scrisă de Valery Bryusov sună mai degrabă ca un imn păgân. Am să transcriu întâi traducerea mea în română folosind atât textul original în rusă cât și traducerea făcută de Google Chrome în engleză, apoi textul în engleză și în final originalul. 

Tu, Femeie, ești o carte între cărți,
Ești un rulou strâns, imprimat;
În rândurile și gândurile și cuvintele și excesele,
În paginile tale fiecare moment e irațional.

Tu Femeie, ești o licoare de vrăjitoare
Care arde cu foc, de cum ajunge pe limbă
Dar flacăra băuturii suprimă durerea 
Și laudă cu furie tortura.

Tu, femeie, prin asta ai dreptate.
De veacuri ai alungat coroana de stele
Tu, imagine de zeiță în abisul nostru!

Noi pentru tine purtăm jugul de fier
Ție îți slujim, pentru tine nimicim munții cei tari
Și ne rugăm, de secole, ție!

Valery Bryusov

Traducerea de Google Chrome

You are a woman, you are a book between books, 

You are a rolled up, imprinted scroll; 

In his lines and thoughts and words and the excess, 

In his sheets every moment is insane. 

You are a woman, you are a witch's drink! 

He burns with fire, as soon as he penetrates the mouth; 

But the drinking flame suppresses the cry 

And praises furiously in the midst of torture. 

You are a woman, and by that you are right. Since the beginning of the 

century, the crown has been removed from the starry, 

You are in our abyss an image of a deity! 

We for you are attracted by the iron yare, 

We serve you, keep your hearts together , 

And we pray - from the century - to you! 

Valery Bryusov

Originalul în rusă

Ты - женщина, ты - книга между книг,

Ты - свернутый, запечатленный свиток;

В его строках и дум и слов избыток,

В его листах безумен каждый миг.

Ты - женщина, ты - ведьмовский напиток!

Он жжет огнем, едва в уста проник;

Но пьющий пламя подавляет крик

И славословит бешено средь пыток.

Ты - женщина, и этим ты права.

От века убрана короной звездной,

Ты - в наших безднах образ божества!

Мы для тебя влечем ярем железный,

Тебе мы служим, тверди гор дробя,

И молимся - от века - на тебя!

Валерий Брюсов

Tablouri de artistul american John Paul (Jon Paul)

Sursa

O, Femeie

Cum colind eu așa pe net pe situri mai mult sau mai puțin sigure (cele mai multe sigure) dau din când în când peste câte o poezie care infioară partea sentimentală a ființei mele. Ca această odă dedicată Femeii, pe care am încercat s-o traduc în română folosind atât textul original în rusă, cât și traducerea în engleză făcută (surprinzător de corect) de Google Chrome.

O, Femeie aleasă de Zei
Mare Creație a Naturii. 
Ești un ocean fără fund și țărmuri
Din cauza ta oamenii merg la pierzanie.

O, Femeie, Mesager al Cerului.
sursă de inspirație nepământeană
Eroina celor mai bune drame
și muza versurilor mele!

O, Femeie, stăpâna sufletelor
ucigașa tuturor frățiilor bărbătești
Și chiar acela care nu e brav în fața forței
Ar da orice bogăție pentru o privire tandră.

O, Femeie, Regina Frumuseții
baza lumii existente
Personificarea viselor
Ție îți dedic lira mea de bărbat.

Levin Seghei.

Translated by Google Chrome.

Oh, the Woman is the chosen of the Gods, the 
Great Creation of Nature. 
You are an ocean without a bottom and shores, 
because of you people perished for destruction. 

Oh, the Woman is the messenger of Heaven, the 
source of unearthly Inspirations. 
You are the heroine of the best plays 
and the Muse of my poem. 

Oh, the Woman is the master of souls, the 
perdition for the whole male fraternity. 
And, even, the one who is not sober by forces, 
for the tender look is ready to give riches. 

Oh, the Woman is the queen of beauty, the 
basis of the existing world. 
You - the personification of a dream, 
you are dedicated to the male Lira ... 

Levin Sergey

Original in Russian

О, Женщина – избранница Богов,
Великое Творение Природы.
Ты – океан без дна и берегов,
из-за тебя на гибель шли народы.

О, Женщина – посланница Небес,
источник неземного Вдохновенья.
Ты – героиня самых лучших пьес
и Муза моего стихотворенья.

О, Женщина – властительница душ,
погибель для всего мужского братства.
И, даже, тот, кто силами не дюж,
за нежный взгляд готов отдать богатства.

О,Женщина – царица красоты,
основы существующего мира.
Ты – олицетворение мечты,
тебе посвящена мужская Лира...

Левин Сергей

Tablouri de Richard S. Johson

Sursa https://www.liveinternet.ru/users/ulakisa/post436572987/