Vă mai amintiți piesa lui Victor Ion Popa, ”Mușcata din Fereastră”?
”Situată la confluenţa dintre comedie şi dramă, «Muşcata din fereastră»
înfăţişează două poveşti de dragoste în oglindă, plasate în decorul
parcă imobil al provinciei moldoveneşti. Este un spaţiu plin de farmec
şi poezie, o lume care trăieşte într-un imobilism istoric, cu destine
identice de la o generaţie la alta. În tinereţe, preotul Ilie şi
învăţătorul Grigore au îndrăgit-o amândoi pe Sofica. Ilie îi oferise
fetei o glastră cu muşcate ca semn al dragostei sale, dar Sofica îl
alesese pe rivalul său. Peste ani, povestea pare să se repete: fiica lui
Grigore este simpatizată de Radu şi de Ionică. Acesta din urmă, timid,
nu îndrăzneşte să îşi mărturisească sentimentele, oferindu-i în schimb
fetei o muşcată. Din umbră, părintele Ilie protejează iubirea abia
înfiripată dintre Olguţa şi Radu, ajutându-i să plece în taină, spre
amarul părinţilor. În final, Grigore enunţă melancolic filosofia piesei :
«Căci nu se schimbă nimic pe lume şi toate se întorc şi iacă aşa, ca
într-un cerc fără capăt…»”
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu