Toată gâlceava iscată de festivitatea de deschidere a Olimpiadei de la Paris mi-a prilejuit o scurtă rememorare a ce am citit de-a-lungul vieții despre mitologia Greciei antice, dar și reîntâlnirea cu unul dintre pictorii pe care îl iubesc cel mai mult, Jan Bruegel cel Bătrân, numit și ”de catifea” precum și unul dintre cei cu care a colaborat, el pictând peisajele, Hendrik Van Balen. Am mai pus așa, ca un fel de condiment, și un tablou de Frans Floris, contemporan cu ei.
Vă invit să uităm un pic de grijile și necazurile vieții și să privim cum își imaginau marii maeștri din Țările de Jos în secolul al 16-lea că se distrau zeii și zeițele Greciei Antice.
Întâi vreau să vă întreb: Mai e cineva care nu a auzit de călcâiul lui Ahile? Este dovada că grecii antici știau că nimeni pe lumea asta, fie el zeu nemuritor sau semi-zeu muritor nu este invulnerabil.
Thetis, mama lui Ahile, știind cât de predispusă e omenirea la gâlcevi și războaie a dorit să își ferească pruncul de orice l-ar fi putut răni. Și atunci l-a scăldat în apa râului Lethe, care i-ar fi oferit mult dorita invulnerabilitate.
Numai că zeița a trebuit cumva să țină de ceva pruncul ca nu cumva să cadă și să se înece. Și l-a ținut de călcâi. Și ce să vezi, în timpul războiului troian taman acolo a intrat săgeata ucigașă. Scriu din memorie, de aceea nu vă spun cine i-a venit de hac, pentru că nu-mi amintesc.
În schimb știu că nunta lui Thetis și Peleus a fost ceva ”di granda”, cea mai cea din toate nunțile știute și neștiute vreodată pentru că la ea au participat toți zeii și zeițele... Adică aproape toate zeițele pentru că Eris, zeiță răzbunării nu a fost trecută pe listă.
Și știți și voi că un asemenea afront nu putea fi trecut cu vederea. Și poate ați citit undeva sau ați auzit ce i-a trecut răutății de muiere, pardon, zeiță, prin cap. Anume a făcut ea un frumos măr de aur, a scris pe el ”Celei mai frumoase” și l-a aruncat în mijlocul invitaților la nuntă.
Nefericitul (sau poate fericitul pentru o vreme) care a prins mărul era un prinț frumos ca toți prinții din povești, pe nume PARIS. restul e nu doar mitologie, ci chiar istorie și Homer a avut grijă să o consemneze.
2. Frans Floris - Banquet of the Gods
3. Jan Bruegel The Elder and Hendrik Van Balen - Olympisches Gottermahl.
4. The Feast of Gods by Hendrik Van Balen I and Jan Brugel I
5. The Wedding Banquet of Bacchus and Ariadne by Hendrik Van Balen I și Jan Bruegel I Poate nu e lipsit de interes nici modul cum a ilustrat celebra nuntă Peter Paul Rubens
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu