Osul de pește fermecat. Amintiri din copilăria fetelor mele.

Urmărind filmul vieții regelui Mihai (Dumnezeu să îl odihnească), în special partea despre exil, mi-am amintit de povestea lui Charles Dickens ”Osul de pește fermecat” (ilustrată de Iacob Desideriu). Povestea le-a plăcut foarte mult fetelor mele, ba chiar una din păpușile Dianei a primit numele de Alicia, eroina principală a poveștii.

Ce deosebește această poveste de altele este faptul că regele e sărac, cu o droaie de copii, e angajat la stat și spre sfârșitul poveștii regele recunoaște că e sărac lipit pământului, că nu mai are nici un ban și nu știe ce să mai facă. 

Abia atunci Alicia, care primise de la zâna Grandmarina un os de pește fermecat pe care avea voie să îl folosească o singură dată, atunci când nimeni și nimic nu o mai putea ajuta, hotărăște că e timpul să apeleze la ajutor dinafară.

Până atunci familia trecuse prin câteva cumpene, dar fetița a reușit să le treacă cu bine. 

Aici este povestea, în engleză, a doua dintr-o serie de patru

http://www.gutenberg.org/files/809/809-h/809-h.htm

Iar aici e o recenzie a poveștii, foarte bine scrisă, care m-a ajutat să rememorez cartea, pe care cred că am dăruit-o cuiva, cum am făcut cu multe cărți frumoase cumpărate pentru copilele mele.

http://catecevadesprecartilecopilariei.blogspot.ro/2014/05/osul-de-peste-fermecat.html

Dacă vreți să citiți povestea în limba română iată un link unde e scanată în formă de ilustrate.

https://anemones-blog.blogspot.ro/2012/09/iacob-desideriu-osul-fermecat-de-peste.html