miercuri, 28 mai 2014

Sunny-2008--Someone Dear Is Far Away 님은 먼곳에

Totul a pornit de la un cantec de pe You Tube care avea ca fond imagini dintr-un film. Imaginile mi-au trezit interesul. Versurile sunt cam simplute, dar felul in care il canta So-e m-a facut sa il ascult de mai multe ori si sa caut si filmul. Bine am facut pentru ca filmul mi-a placut f mult, ulterior am aflat ca regizorul, Lee Jun-ik, e acelasi cu cel din alt film care a avut un succes nesperat, e vorba de "The King and The Clown", primul film coreean vazut in viata mea.

Am copiat textul cantecului in coreeana si engleza, il voi traduce si in romana, apoi voi spune cate ceva despre film

수애 - 님은 먼곳에


사랑한다고 말할 걸 그랬지
님이 아니면 못 산다 할 것을
사랑한다고 말할 걸 그랬지
망설이다가 가버린 사람

마음 주고 눈물 주고 꿈도 주고
멀어져 갔네 님은 먼 곳에
영원히 먼 곳에 망설이다가
님은 먼 곳에

마음 주고 눈물 주고 꿈도 주고
멀어져 갔네 님은 먼 곳에
영원히 영원히 먼 곳에

님이 아니면 못 산다 할 것을
사랑한다고 말할 걸 그랬지
망설이다가 가버린 사람
망설이다가 가버린 사람

Should have told you so.
I was in love with you.
If it wasn't you.
That I would die for sure.

Should have told you so.
You were my night and day.
While my courage swayed,
You'd just went away.

My heart I gave,
My tears I gave,
My dream I gave,
Gone away with you.

You, so far away.
Forever far away.
While my courage swayed.
You'd just went away.

My heart I gave,
My tears I gave,
My dream I gave,
Gone away with you.

You, so far away.
Forever far away.
While my courage swayed.
You'd just went away.

My heart I gave,
My tears I gave,
My dream I gave,
Gone away with you.

You, so far away.
Forever far away.
While my courage swayed.
You'd just went away.

You, so far away.

Traducerea in romana:

Ar fi trebuit sa-ti spun
Ca te iubesc
Daca nu erai tu
Sigur as fi murit.

Ar fi trebuit sa-ti spun
Ca pentru mine erai noapte si zi
Cand curajul mi-a pendulat,
Tocmai atunci ai plecat.

Ti-am dat inima,
Ti-am dat lacrimile,
Ti-am dat visele,
Duse sunt cu tine.

Tu, atat de departe.
Pentru totdeauna departe.
Cand curajul mi-a pendulat,
Tocmai atunci ai plecat.

Ti-am dat inima,
Ti-am dat lacrimile,
Ti-am dat visele,
Duse sunt cu tine.

Tu, atat de departe.
Pentru totdeauna departe.
Cand curajul mi-a pendulat,
Tocmai atunci ai plecat.

Ti-am dat inima,
Ti-am dat lacrimile,
Ti-am dat visele,
Duse sunt cu tine.

Tu, atat de departe.
Pentru totdeauna departe.
Cand curajul mi-a pendulat,
Tocmai atunci ai plecat.

Tu, atat de departe.

Unii spun ca pentru un film atat de puternic numele corean, "Cineva drag e departe" nu e prea potrivit. Ba eu cred ca da, pentru ca altfel ce se intampla in film nu ar avea sens. O prietena m-a intrebat ce nota pe o scara de la 1-10 i-as da. Aflata inca sub euforia filmului am raspuns ca 9 pentru ca 10 inseamna perfectiunea si doar Dumnezeu e perfect, dar si ca voi incepe sa ii gasesc si defecte pe masura ce trece timpul. 

Sigur, filmul nu e perfect, are destule clisee, dar asta nu il face mai putin interesant. Dar ca sa-l intelegem mai bine trebuie sa stim cate ceva despre cultura coreeana, mai ales ca actiunea se petrece in 1971, in timpul razboiului din Vietnam, cand nici macar moravurile europene nu erau atat de emancipate cum sunt cele de azi. 

In Coreea inca se faceau foarte mult simtite conceptiile confucianiste despre morala, si nu sunt deloc sigura ca in cea mai mare parte a populatiei ele sunt inca destul, daca nu chiar foarte mult prezente. Deasemenea se pare ca si in zilele noastre multe mariaje sunt aranjate, pe principiul ca dragostea dintre soti nu e obligatorie, dar ea poate sa vina mai tarziu, creata din interese comune si respect reciproc. 

 Dupa opinia mea asta e o ipocrizie si nu ma mir deloc ca multe din poemele coreene de dragoste scrise de barbati, dar si de femei, vorbesc despre nostalgii si singuratate, de ce atatia barbati coreeni de varsta mijlocie, casatoriti, se simt foarte atasati de pritenele lor de pe fb care provin din alte culturi.  Deasemenea multe cantece coreene, in special mai vechi, au ca tema o dragoste trista, implinita sau nu, cel mai adesea imposibila, o dragoste care sfasie inimile. 

Unul din cantecele cele mai dragi inimii mele a fost leit motivul unui alt film care mi-a placut foarte mult, "Classic"...cantecul a fost compus de un cantaret care s-a sinucis foarte tanar, Kim Kwang Seok. Titlul cred ca spune tot:  Love that is too painful was not love, Dragostea care doare prea mult nu a fost dragoste. Am sa  copiez textul in franceza, cunoscatorii il vor aprecia:

Je t'ai envoyé au loin
Comme la séparation  des oiseaux d'automne
Après t'avoir laissé partir
Je reviens et m'assois devant les verres de vin
Les larmes aux yeux
Un jour la pluie, comme dans un souvenir
Se répand dans la rue
Si je deviens une personne solitaire avec la tete baissé
J'entend ta voix
Un amour si douloureux
N'etait pas de l'amour

Un jour le vent effleurent mes épaules mouillés
Toutes les fois ou j'etais tellement épuisée
Devant la fenêtre je t'ai detesté
Un amour si douloureux
N'etait pas de l'amour
N'etait pas de l'amour

Ne revenons pas dans ce monde pour nous aimer
Et enterons ces mots de desir mutuel
Cet amour imposible
Un amour si douloureux
N'etait pas de l'amour
Un amour si douloureux
N'etait pas de l'amour
Un amour si douloureux
N'etait pas de l'amour
N'etait pas de l'amour
Un amour si douloureux
N'etait pas de l'amour
Un amour si douloureux
N'etait pas de l'amour

Dar sa revin la filmul despre care vreau sa va vorbesc. Deci nu numai ca mariajele se aranjeaza, dar  tanara nevasta se muta obligatoriu in casa sotului si acolo trebuie sa se supuna tuturor celor care sunt mai in varsta decat ea, si in primul rand soacrei. Dupa parerea mea devine un fel de sluga neplatita, al carei rol important e sa produca urmasi familiei sotului, in special fii. Si asta e valabil si in zilele noastre, am citit un articol din revista Korea, scris in termeni umoristici de o tanara care face parte dintr-o casatorie multi culturala, sotul ei fiind coreean, ea spune ca are noroc ca poate oricand invoca necunoasterea limbii atunci cand ceva nu ii convine

Eroina principala a acestui film, Sun-heui este tocmai acest gen de nevasta, care in plus mai traieste si in mediul rural. Ea stie ca sotul ei nu o iubeste, ca el inca sufera ca s-a despartit de iubita sa. Noi aflam asta indirect, dintr-o scena din cazarma unde se afla el, cand un camarad il supune ridicolului citind cu voce tare scrisoarea de la iubita, fapt ce duce la o bataie crunta intre cei doi, soldata cu trimiterea lor pe front ca sa scape de curtea martiala. 

Mama lui stie si ea foarte bine care e situatia dar asta nu o impiedica sa se poarte ca orice soacra mama de baiat, adica sa o blameze tot timpul pe nora ca l-a determinat sa plece in armata in loc sa stea acasa si sa ii toarne plozi. Ba chiar spune cu cinism ca nu ii pasa daca fiul sau ii toarna amantei un bastard atata vreme cat duce sangele familiei mai departe. 

Si pentru ca tanara sa aiba totusi o sansa sa devina insarcinata o tot trimite la unitatea fiului iar tanara se executa. Dar e cam greu sa faci prunci daca nu exista contact fizic, incat tanara o dezamageste constant pe soacra atunci cand e intrebata daca i s-a oprit ciclul lunar. Exasperata de umilintele indurate in casa soacrei fata se intoarce in casa parinteasca dar tatal ei o alunga cu cruzime. Acum ce sa zic, cred ca rar se intampla ca un tata sa fie fericit cand isi vede fata casatorita la usa, gata sa locuiasca iar acolo. 

Tanara are insa o consolare, o voce frumoasa, apreciata de satence. Situatia se schimba radical odata cu plecarea sotului, interpretat de Um Tae-woong, cel ce a fost Generalul Yu Shin in Queen Seon Deok, in Vietnam.

 Acum trebuie sa spun ca in timpul razboiului fratricid din Coreea Sudul acestei tari avea toate sansele sa devina comunist datorita puternicului sprijin militar oferit de URSS nordului. In cadrul razboiului aerian exista chiar ceea ce se numea "Aleea MIGurilor", undeva in zona aeroportului Incheon, si acum cel mai important aeroport sud coreean.

Dar ne aflam in plin "razboi rece" declarat intre altii de Churchil comunismului care ocupase o halca destul de mare din Europa, si proaspat infiintatul ONU nu putea lasa lucrurile asa...a trimis trupe, in special americane, sa ajute democratii coreeni. Dar spre deosebire de Europa, unde tarile aflate ub influienta lor si mai ales cele ocupate au fost ajutate financiar sa se dezvolte, Coreea de sud a fost lasata, dupa incetarea ostilitatilor, sa se descurce cum poate.

 Exista insa o explicatie, cam cinica. Razboiul nefiind terminat nici in ziua de azi exista riscul ca investitiile straine sa aiba soarta celor din alte tari aflate dincolo de Cortina De Fier, intre care si tara noastra, si sa fie confiscate de partidul comunist. Trebuie sa recunoastem ca tatal actualei presedinte, Park Chung-hee, un dictator care a sfarsit fiind asasinat, a avut o mare contributie la modernizarea si dezvoltarea Coreeiei pana la stadiul de azi, de tara dezvoltata.

Dar asta iar e o alta poveste...Important pentru filmul nostru e ca americanii, angajati in razboiul din Vietnam, le-au cerut coreenilor sa trimita trupe si acestia au trimis, intre 1965- 1973, 320 000 de soldati dintre care au pierit 50 000 si 15000 au fost raniti. Din film nu rezulta deloc ce am gasit pe Wikipedia si m-a cutremurat, anume ca acesti soldati au comis cateva masacre, pline de cruzime, ale populatiei civile vietnameze...O fi "a la guerre comme a la guerre", totusi...

Deci tanara noastra, o tarancuta cuminte si ascultatoare, invatata sa asculte mereu de cei cu autoritate, se decide, de voie, de nevoie, sa plece in Vietnam sa isi caute iubirea vietii (asa rezulta din titlul filmului) si pesemne sa produca in acest fel mult doritul mostenitor al familiei. 

Treaba nu este deloc simpla dar micuta se dovedeste mult mai razbatatoare decat credeam la inceputul filmului si e racolata de un muzician derbedeu dipus sa faca orice, dar absolut orice, cea mai abjecta excrocherie, numai sa iasa bani. Interpretul mi-e si el cunoscut din alte filme, a fost regele din The King and The Clown si Seful politiei in serialul Dong Yi, e vorba de Jung Jin-young. Atat el cat si Su-e au capatat premii de cel mai/ cea mai la diverse festivaluri. 

Nu mai povestesc filmul in amanunt, pentru ca m-as lungi prea mult. Im portant e ca trupa ajunge in Vietnam. O scena sfasietoare e cea a imbarcarii soldatilor pe vas si promisiunile lor ca se vor intoarce, stim ca pierderile coreene au fost destul de insemnate si cred ca nu e greu de ghicit de ce daca tinem cont ca ei erau trimisi in nord, unde bineinteles ca vietcongii erau mai puternici. 

Totusi atitudinea fata de vietnamezi a celor ce au produs filmul pare mai degraba una de simpatie, la un moment dat trupa ajunge prizoniera la vietcongi si, dupa o scena dramatica in care doi dintre membri canta cu voce tremurata ca sa demonstreze ca sunt pasnici, sunt tratati chiar ca fiinte umane, si nu cu cruzimea proverbiala asiatica cu care au fost tratati americanii luati prizonieri de razboi.

Cu ocazia asta mi-am amintit de un roman francez intitulat La dernière cartouche, Ultimul Cartus, de  Jean-Pierre Chabrol despre alt razboi dus in Indochina, unul de eliberare de sub jugul colonialistilor francezi. In acest roman eroul, un francez care facuse parte din maquis si luptase impotriva invadatorilor nazisti incat isi pune la un moment dat intrebarea cat de drept e razboiul in care e angajat in Indochina,  isi pastreaza ultimul cartus ca sa se sinucida in caz ca va fi capturat de vietnamezi, pentru ca circulau niste povestiri de groaza despre chinurile atroce la care erau supusi prizonierii, am retinut numai ca li se coseau crabi vii in abdomen. 

Eroul nostru insa e ranit pe campul de batalie si transportat de vietnamezi la spital, unde e deschis pentru operatie. Dar chiar in acel moment unitatea franceza din care facea parte eroul recucereste localitatea si cel mai bun prieten al lui intra in spital si ii ucide pe doctori...Nu mai stiu exact cum se termina romanul...cert e ca in momentul acela francezii nu aveau nici un chirurg care sa termine operatia inceputa de vietnamezi...

In catacombele in care traiau vietcongii viata isi contiuna cursul cu copii care aveau acolo o scoala unde invatau. Dar eroii nostri au fost eliberati si vietcongii au fost impuscati, spre oroarea fostilor prizonieri, chiar de catre cei despre care ei ziceau ca au venit in Vietnam ca sa aduca pacea.

Eu am insistat aici mai mult pe aspectele  istorice ale filmului, dar tema filmului este insa alta, si anume transformarea eroinei noastre dintr-o fiinta modesta si stangace, huiduita copios de soldatii americani pe care incerca sa-i distreze, desigur contra cost, intr-o fiinta mai dezinhibata pe scena, care isi cunoaste valoarea si care stie, la nevoie, sa isi impuna vointa, ba chiar sa si salveze viata unuia dintre colegii de trupa, care datorita ei isi va schimba atitudinea fata de castigul pecuniar cu orice pret. 

Desigur, atitudinea soldatilor coreeni fata de trupa si mai ales fata de Sunny (numele i-a fost impus de lider, care intentiona initial sa castige bani in Saigon) este cu totul diferita de cea a americanilor, plina de entuziasm si de caldura, in acelasi timp si modul in care se prezinta Sunny pe scena se schimbase radical.

In timpul filmului au loc tot felul de rasturnari de sitauatii, trupa trece prin tot felul de intamplari care de care mai dramatice, afalandu-se cand intr-o tabara, cand in alta, pentru ca in final sa fie in mijlocul americanilor pe care reuseste sa ii cucereasca peintr-o atitudine mai degraba potrivita unei tarfe decat fetitei cuminti de la inceputul filmului.

Tocmai aceasta transformare si faptul ca e gata la orice ca sa isi atinga scopul (si chiar face  orice) de a-si gasi barbatul ii confera eroinei noastre forta pe care atitudinea confucianista si patriarhala de considerare a femeilor drept cetateni de mana a doua i-au refuzat-o pana atunci. Imi pare bine ca am gasit un articol care imi confirma ca modul in care am abordat eu filmul este potrivit cu ce inseamna cultura coreeana.

Articolul e in engleza si e cam lung, dar are un pasaj interesant in care regizorul exlica faptul ca a ales aceasta actrita fara nici un fel de auditie, pentru ca:

"I personally think that in 1970s, the most desirable women were our mothers. Mother is the first love of all men. However, I feel that in the contemporary world the ladies are somewhat different from our mothers. However, in contrast to them I firmly believe that Soo-ae is the most suitable actress in Korea for the character ‘Sunny’, considering that she has a strong image of such motherhood that invokes nostalgia for our mothers in the past"

"Eu personal cred ca in 1970 cele mai dorite femei erau mamele noastre (ca o paranteza e posibil sa existe reminiscente din acesta atitudine si acum in randul barbatilor coreeni, mai ales cei de varsta mijlocie, si asta ar explica atitudinea de respect dar si simpatie pe care o afiseaza fata de mine prietenii mei coreeni de pe fb, unii mult mai tineri decat mine)  Mama este prima dragoste a tuturor barbatilor. Totusi eu simt ca in lumea contemporana doamnele sunt oarecum mai diferite decat mamele noastre. Totusi, in contrast cu ele eu cred ca Soo-ae e cea mai potrivita in Coreea pentru rolul Sunny, cansderand ca ea are o puternica imagine de asemenea maternitate care invoca nostalgia dupa mamele noastre din trecut"

Pana sa citesc acest articol, scris de un coreean,  OH Kyung-jin, citisem mai multe recenzii, cam negative, scrise de vestici. Cred ca diferenta de cultura dintre vestul mai emancipat si estul Asiei care s-a emancipat mai de curand este foarte pregananta si trebuie studiata multa istorie ca sa putem cat de cat intelege despre ce e vorba in aceasta lume atat de fascinanta a Orientului asiatic.

Urmatoarele pasaje le voi copia din Wikipedia

Distributia:
Premii si nominalizari

Year Award Category Recipient Result Ref.
2008 Premiere Rising Star Awards Summit (PIFF) Best Actress Soo Ae Won [7]
Best New Actor Jung Kyung-ho Won
Buil Film Awards Best Actress Soo Ae Won [8]
Best Music Lee Byung-hoon
Bang Joon-seok		 Won
Korean Association of Film Critics Awards Best Actress Soo Ae Won
Arts Council Korea Artist of the Year, Film category Soo Ae Won
Golden Cinematography Awards Popularity Award Soo Ae Won
Jung Jin-young Won
Blue Dragon Film Awards Best Actress Soo Ae Nominated [9]
Best Supporting Actor Jung Kyung-ho Nominated
Best Art Direction Kang Seung-yong Nominated
Best Music Lee Byung-hoon
Bang Joon-seok		 Won
2009 Baeksang Arts Awards Best Director Lee Joon-ik Nominated
Best Actress Soo Ae Nominated
Grand Bell Awards Best Actress Soo Ae Won [9]
Best Supporting Actor Jung Kyung-ho Nominated
Best Costumes
Nominated
Korean Culture and Entertainment Awards Best Actress, Film category Soo Ae Won

Din Asian Wiki am aflat ca filmul a fost turnat in Thailanda (si daca tot e un film cu soldati, iata ca acum in aceasta tara s-a produs o lovitura de stat militara) timp de 5 luni

Profile


Film Festivals

Awards

Fotografiile sunt tot din Asian Wiki











Posted by at
Labels: ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)