marți, 10 august 2010

Ce verde era valea mea Hobbyuri

Cred ca orice om, oricat ar fi de pasionat de meseria lui, are cel putin un hobby. Eu una stiu ca am mai multe, majoritatea statice. Un astrolog ar gasi repede explicatia: am casa 5-a, a copiilor, placerilor, hobbyurilor in zodia Leului, care zodie are ca planeta (!?!) dominanta Soarele si mai am acolo si planeta Jupiter, e drept in pozitie retrograda, deci cu influienta diminuata dar oricum puternica, pozitiva si optimista.

Lasand astrologia la o parte (una din prietenele mele este atat de obsedata de ea incat aproape toate judecatile ei de valoare in ce priveste prietenele se bazeaza pe zodii, sper sa fie o faza trecatoare, eu mi-am facut datoria si am avertizat-o de nenumarate ori ca lucrurile nu sunt asa simple cum crede ea) am sa spun ca cel mai persistent hobby e cititul, incepand de la vreo 5 ani, cand am inceput sa dezleg taina literelor. Am citit mult si de multe feluri.

Citeam pana si la toaleta, care la noi era ceea ce in USA si Canada se numeste outdoor, adica o cabina de lemn cu un "tron" confortabil aflata inafara casei. Pt ca la noi inca nu se inventase hartia igienica (apoi dupa ce s-a "inventat" a disparut din magazine, se spunea ca scopul e ca turistii sa ramana cu amintiri de nesters) parintii mei foloseau in loc ziare (am stat vreo 3 luni in 71 in gazda la cineva care sustinea ca e profesor universitar iesit la pensie, acolo am folosit drept hartie igienica L'Humanite, nu pt ca domnul credea ca e cea mai buna intrebuintare, ci pt ca avea hartia mai fina decat ziarele autohtone) Uneori tatal meu era exasperat de faptul ca ma uita Dumnezeu citind acolo si lui nu-i mai venea randul sa foloseasca stabilimentul respectiv si atunci ciocanea la usa ca sa ma anunte ca mi-a pregatit o carte in eventualitatea ca am terminat de citit ziarele. Imi lipseste si acum, dupa aproape 23 de ani de cand nu mai e printre noi, simtul lui dezvoltat al umorului.

Imi amintesc ca intr-o toamna toata familia cu exceptia mea, care trebuia sa merg la scoala, adica parinti, bunici, matusi, au plecat la cules de vie. Nu stiu ce treaba a avut mamitza acasa destul ca mi-a vazut parul fluturand alergand pe strada catre scoala, unde evident intarziasem destul de mult. Pt ca scoala se afla in spatele curtii bunicilor care stateau vis-a-vis de noi a luat-o ea pe scurtatura, adica a dat la o parte o scandura din gardul bunicilor si a ajuns la scoala inaintea mea, cerandu-i invatatoarei sa ma bata.

Dar odata cu regimul comunist si cu reforma invatamantului se interzisese ca elevii sa fie batuti de profesori sau invatatori, ba chiar unul din invatatori fusese la un moment dat f aproape de a fi dat afara pt ca fusese reclamat ca a batut un elev, deci invatatoarea a refuzat invitatia mamei mele (numai eu stiu cata bataie am luat de la ea cat eram copil,--se spune ca unde da mama creste, in cazul meu e cat se poate de adevarat-- e drept ca faceam si boacane, dar si ea era extrem de nervoasa si vesnic nemultumita, deh, se maritase cu un militar crezand ca va trai toata viata la oras dar el a devenit invalid de razboi si au trebuit sa se stabileasca pt totdeauna la tara, acum nu mai vrea ea sa plece din casa ei ca sa vina la noi la oras). Motivul intarzierii a fost simplu: gasisem ceva interesant de citit.

Pt ca la Magazinul Universal din sat se aduceau la vanzare si carti, care insa se vindeau nu pe bani, ci pe oua, luam oua din cuibar si le duceam ca sa-mi cumpar carti. Mama mea a crezut multa vreme ca le-am imprumutat de la Biblioteca Caminului Cultural. In ultimii ani de viata Tata-mare, care era grav bonav de inima, citea f multe carti imprumutate de la biblioteca. ii placea f mult sa citeasca, din domenii cat mai variate, desi avea numai trei clase primare. As zice ca aschia nu sare departe de trunchi. Si nepotica citeste f mult deja, runs in the family.

La un moment dat, cand eram deja la liceu si devorasem mare parte din continutul bibliotecii scolii, f bogat de altfel, am constatat ca am cam inceput sa uit ce am citit si mi-am facut niste fise de lectura, dar nu m-a tinut mult. Cand am terminat facultatea fiind independenta si fara catel sau purcel am completat cateva caiete cu citate si comentarii din lecturile de atunci (am citit intre altele Faraonul lui Prus care mi-a placut enorm, cam tot atunci s-a facut si filmul care, bineinteles, m-a dezamagit, am citit si Joia dulce a lui Steinbeck, eh, dar cate nu am citit...). Din fericire desi m-am tot mutat de la o gazda la alta pana sa ma stabilesc in actuala locuinta mi-am luat caietele cu mine, pt ca altfel s-ar fi intamplat si cu ele acelasi lucru ca si cu manualele, caietele de scoala si de cursuri la facultate, oracolul de la sfarsitul liceului si brosura publicata de Liceul Matei Basarab cu ocazia Centenarului (si Universitatea a sarbatorit Centenarul cand eram studenta, dar conducerea a facut din asta mai degraba un eveniment politic decat unul cultural) adica le-ar fi pus Mamitza pe foc, nu din lipsa de lemene, ci pt ca a vrut sa arda trecutul, chiar daca nu-i apartinea in intregime. Mi-a ars si fotografii, si atunci fotografiile se faceau greu si costau destul de mult.

Cele mai multe carti bune le-am imprumutat de la multele bibiloteci la care am fost abonata (pana si in Fagaras, unde am stat doar o luna ca sa facem practica la Combinatul Chimic, m-am abonat la biblioteca). In februarie 89 fiica mea cea mica m-a dus sa ma inscriu la Biblioteca Engleza, pe atunci in curtea Ambasadei, intr-un fel de baraca, si timp de cativa ani am citit numai carti in engleza. Habar nu aveam cand m-am inscris cat de mult imi vor folosi acele lecturi in cele doua sejururi de cate 6 luni in USA, Utah sau mai tarziu in Irlanda, ca sa nu mai spun cat de mult imi folosesc inca si acum, cand lucrez atat de mult la computer, sau cand incerc sa vad cate un film sudcoreean titrat in engleza. Inainte de a iesi la pensie era greu sa se gaseasca de cumparat carti, dar am reusit sa-mi fac o mica biblioteca personala cu carti care si acum asteapta sa fie deschise si citite.

Dar nu numai cititul a fost hobby pt mine. La un moment dat era la moda sa se poarte lucruri cu motive populare romanesti. Mi-am cumparat cateva albume cu modele si am inceput sa cos in punct de cruciulita. Am cusut o ie pe care i-am daruit-o, dupa ce am purtat-o eu un timp, fiicei mai mici ca sa arate americanilor un exemplar de arta populara romaneasca (am cusut si cu matase alba pe fond alb, cele care au acest hobby stiu cat e de greu), precum si mai multe fete de masa. Imi facea mare placere sa calculez cum sa asez mai bine modelul pe material ca sa obtin un efect cat mai estetic. Totusi fiica mea cea mare m-a intrecut, ea este cu adevarat dotata, ca si cea mica, in ce priveste lucrul manual. Fiica cea mare nu numai ca a cusut un model in diagonala, dar l-a si intors pe dos, ca sa zic asa, cosand in sensul opus, (daca reusesc sa ma fac inteleasa), lucru pe care eu nu l-as fi reusit in veci.

Mamitza m-a invatat, pe vremea cand erau la moda milieurile (care, in ciuda numelui, care vine din frantuzescul milieu=mijloc, nu stateau neaparat in mijloc) sa crosetez cu picioruse simple, duble sau triple. Mai sunt si acum pe undeva pe la tara niste milieuri crosetate de mine, daca nu le-o fi aruncat si pe ele in foc. Din matase le-am crosetat fetelor niste rochite si mie mai multe bluzite.

Am invatat sa lucrez si goblen, unul din ele a fost inramat de mamitza si slava, Domnului, nu a luat calea focului, ci sta cuminte in cui pe un hol in casa ei. Pt ca lucrul in laborator presupunea existenta a nenumarati timpi morti, cand asteptam sa se termine reactiile sau sa se evapore diverse probe care durau un timp am invatat si sa tricotez. Pe vremea aceea era mai greu sa se gaseasca lucruri tricotate industrial, tot ce produceau fabricile noastre plecand la export pt plata datoriei externe (spre deosebire de azi, cand s-a facut o mare datorie externa ca sa importam lucruri fabricate de altii) incat cineva priceput la tricotat era binevenit la casa omului, soacra mea nu mai contenea spunand "ce maini de aur ai", in schimb sotul meu nu era deloc incantat de faptul ca eu aveam ca hobby privitul la Tv (la bulgari, desigur) in timp ce mainile imi mergeau tricotand adesea pe neve.

Cand se asculta muzica pe casete unul din hobbyuri era sa inregistez casete cu melodiile preferate, schimbarea suportului a dus la renuntarea la acest hobby. Imi mai placea in tinerete sa merg la cinema, preferam si prefer filmele cu mesaj, cele de actiune au cam inceput sa ma plictiseasca, mai ales din cauza violentei lor. Am urmarit, ca toata lumea, o multime de seriale, imi plac cele cu familii numeroase, care au de rezolvat tot felul de probleme mai mult sau mai putin asemanatoare cu ale celor de "clasa mijlocie", n-am gustat prea tare Dallasul, dar mi-a placut Casa Brudddenbrock, vazuta la bulgari, de ex.

In 90 am gasit o carte intitulata "Masajul DO-IN" cu ilustratii si explicatii atat de bine facute incat am invatat sa fac acest tip de automasaj si presopunctura, lucru care m-a ajutat f mult timp, pana cand din varii motive am renuntat la el, in principal pt ca il complicasem f mult si devenise extrem de cronofag. La inceput ascultam la radio, la Activ FM, tot felul de talk-showuri la care luam parte activa (scuzati jocul de cuvinte) in timp ce imi faceam acest tip de masaj, era ceva f distractiv. Apoi am plecat in USA, moderatorii au plecat si ei care incotro, unul din ei facea matinalul la TVR1, iar eu am renuntat la masaj.

Un hobby despre care inca nu am vorbit este mersul pe jos. In ultimii doi ani de liceu am stat la capatul dinspre Stadion al Vetrei Luminoase (ciudat e ca matusa la care am stat are acum mari probleme cu vederea, dar n-are nici o legatura cu scoala de deficienti de vedere din apropierea acelei locuinte, acum ea s-a mutat la tara, ci cu ereditatea, nici Mama-mare sau o alta sora a mamei, --sau o verisoara de al doilea a mea sau chiar eu-- nu au stat prea bine cu vederea dupa 80 de ani) si imi placea sa merg km intregi pana la liceul Matei Basarab, nu-mi placea insa sa merg la defilare. Si acum imi place sa merg pe jos, desi ma cam dor picioarele dupa un mars mai sustinut. Cred ca s-a inteles asta din Jurnalul de Calatorie (din Cork) si din relatarile despre excursia la Paris.

Astrologia a reprezentat si ea un timp un hobby, dar nu a durat prea mult pt ca e mult prea complicata, chiar daca se pare ca as avea ceva talent la interpretarea unei harti astrale.

Multa vreme am dezlegat cu multa placere cuvinte incrucisate din Rebus Flacara, cumparam revista in fiecare luna si cautam acele careuri cu definitii incalcite si pe cat posibil poetice. Dar autorii acelor careuri erau mult mai in varsta decat mine, au inceput sa mearga pe rand pe alte taramuri, mai bune poate, si ucenicii parca nu s-a u mai ridicat la inaltimea lor. Imi placea sa incerc sa intru in mintea lor sucita si simteam mare bucurie cand le descifram modul de a gandi, chiar daca munceam zile intregi la cate un semenea careu. Mai dezleg si acum careuri din revista Maxim, am cumparat un exemplar la recomandarea Mihaelei, dar nu e acelasi lucru.

Sudoku inca mai e un hobby pt mine, cateodata seara cand nu reusesc sa adorm dezleg cateva mai usurele. Sotul meu imi aducea intr-o vreme mereu ziarul Ring pt Sudoku, dar de multe ori nu reuseam sa dezleg acele jocuri, mi se pareau mult prea grele. Cand zic ca dezleg unele usurele ma refer la cele din Super Sudoku, acestea sunt echivalentul careurilor din Rebus Flacara, cunoscatorii stiu deja asta.

De cand am capatat gustul lucrului la calculator si am primit cadou o camera foto digitala am trei hobbyuri despre care deja cititorii mei fideli stiu destule. Unul din ele este fotografiatul si alcatuirea de albume pe care le public pe Picasa. Din 2008 de cand am capatat camera numai pt uzul personal am facut peste 10000 de fotografii, nu toate reusite. Multumita Irfanului, un program cu adevarat minunat, pot sa mai ajustez uneori culoarea (cand e vorba de poze facute din avion, de ex) sau sa tai din poze numai partea mai reusita (camera are niste pete, banuiesc ca senzorul trebuie curatat, nu stiu pe nimeni care sa stie sa faca aceasta operatie, cineva sugera sa fac in asa fel incat petele sa devina uniforme, asta ar insemna sa obtin numai poze f inchise la culoare) dar cel mai important lucru e ca imi permite sa le reduc la dimensiuni acceptabile pt publicat incat sa nu consum prea mult din MB pusi la dispozitie de Picasa.

Intretinerea acestui blog este alt hobby recent, am cam neglijat in ultima vreme sa o fac sa o fac din lipsa de timp.

Tot in legatura cu pasiunea mea pt fotografii, dar si dragostea fata de pictura si arta in general (prefer arta figurativa, dar sunt si lucrari abstracte, cum ar fi cele ale lui Vasarely sau Escher, de ex, care imi plac f mult) am capatat de curand un alt hobby, cel al alcatuirii de ppsuri. M-a instruit sotul meu f sumar (norocul meu ca prind destul de repede) cum sa procedez, am invatat cum sa pun si muzica parazitand alte ppsuri (cred ca f multi autori de ppsuri fac asta, am vazut un pps cu imagini subacvatice care aveau ca fond sonor niste...ciripituri de pasarele) si asa am ajuns sa public pe Slideshare 146 de ppsuri pana acum. Pt cele mai noi am folosit fotografiile facute la Paris iar pt cele avand ca subiect pictori (Aivazovschi, de ex) am folosit materiale de pe net.

De altfel primul pps produs de mine l-am trimis cu timiditate numai catorva prieteni pt ca l-am facut folosind poze de orhidee cu copyright (fara sa anunt autorul pozelor) luate de pe net. Acum, cand propriile mele ppsuri au copyright parca nu mi-ar place sa circule pe emailuri ca folclor, fara sa se precizeze sursa. Multe din ppsurile mele de inceput sunt mute, fara fond sonor.

Bun, acum ca v-am dat linkurile pt cele mai noi hobbyuri ale mele (o sa le pun din nou imediat in clar) va invit sa imi vizionati operele si sa-mi spuneti ce parere aveti, asta daca aveti timp, bunavointa si interes.

http://www.slideshare.net/viorea4u

http://picasaweb.google.com/viorea4u/

http://picasaweb.google.com/101293546446068173264

UPDATE: Nu stiu ce nu i-a placut programului de incarcare pe SlideShare la Aivazovschi de a trebuit sa-l incarc de trei ori. De data asta am verificat daca mai apare vreo eroare si am sters variantele nereusite incarcate deja.

http://www.slideshare.net/viorea4u/aivazovschi-4942245

duminică, 8 august 2010

Despre Resveratrol

Tot de la b. d. am primit si textul de mai jos. Stiind cat sunt de pretentioasa in ce priveste acuratetea surselor a avut grija ca textul sa fie semnat si a dat si sursa emailului, anume Dr. Florin J. Russu de la www.biotop.ro

Despre resveratrol s-a discutat mult in ultima vreme in presa internationala, recomandandu-se cititorilor nu numai consumul de fructe f inchise la culoare, in special struguri negri, ci si consumul zilnic al unui pahar de vin rosu (atentie, paharul are 150ml, nu un litru!) pentru protectia impotriva bolilor de inima. Cu toate ca in via de la "mosie" avem si struguri negri care dau vin rosu tot n-am fost convinsa sa ma apuc sa beau zilnic vin, doar la f rare ocazii. Prefer apa minerala.

Am constatat insa ca in mod instinctiv am cumparat pt copiii nostri veniti intr-o prea scurta vizita nu numai afine ci si struguri f inchisi la culoare, precum si prune. Eram tentata sa cumpar si coacaze negre, dar m-am gandit ca e destul cate fructe am cumparat. Deasemenea primavara fac adevarate excursii ca sa caut salata rosie, pt ca simt ca imi face bine. Din pacate varza rosie nu este recomandata pt hipotiroidieni.

Am pastrat textul exact asa cum a fost scris cu exceptia unui cuvant pe care l-am adaugat pt ca nu era clar sensul frazei. Greselile de exprimare apartin autorului, nu mie.

RESVERATROL

A sosit în sfârșit vara și odată cu ea au început să apară fructele și legumele de culoare..NEAGRĂ (practic ceva intermediar între indigoul spre negru și vișiniul cel mai închis) !

De ce vreau să vă atrag extrem de serios asupra acestei minunății de culoare, o veritabilă binecuvântare a lui Dumnezeu ? Deoarece aceste fructe și legume de culoare NEAGRĂ conțin... un colorant polifenolic numit RESVERATROL, adică de departe cel mai puternic factor natural anti-oxidant cunoscut !!!

Când am folosit în limbaj medical cuvântul ”anti-oxidant” primul lucru la care trebuie să vă gândiți este ”anti-cancer” (atât prevenție, cât și terapie naturală), anti-îmbătrânire și status antiinflamator ; dar nu numai atât !

Dar oare această minune a cerului (Resveratrolul) să știe să facă doar atât ? Nici pe departe ! Hai să vedem împreună :

- Întâi de toate se găseşte în general în fructele de culoare indigo-vișiniu spre negru (dar nu numai) : dude NEGRE, cireșe NEGRE, struguri NEGRI, sâmburii de struguri NEGRI (dar și albi), mure NEGRE, corcodușe NEGRE, coacăze NEGRE, prunele închise la culoare, AFINE, varza roșie, ceapa roșie, merele VIOLET, salata Lollo, lintea NEAGRĂ, fasolea NEAGRĂ, dar şi din varza de Bruxelles (care poate fi consumată şi fiartă), fragi, alune. Ultimele 3 sunt varietățile de legume și fructe care nu prezintă culoarea NEAGRĂ, dar conțin totuși Resveratrol într-o cantitate mică !

- Resveratrol există într-o cantitate de 50-100 mg / g pieliţă de strugure, mai mult decât dublul oricărei alte surse identificate

- Este SINGURUL anti-oxidant care acționează direct pe gena Matusalemică (sau ”gena longevității”) având capacitatea de a crește durata și calitatea vieții

- Are și efect de potențator de efect (bioflavonoid) pentru toate mineralele și vitaminele întâlnite în cale, amplificând efectele acestora de zeci-sute de ori !!!

- Are un potenţial anti-oxidant de 50 de ori superior vitaminelor C şi E la un loc

- Este de 10-20 de ori mai puternic decât vitamina E în protecţia anti-oxidativă a LDL-colesterolului

- ¯ nivelul sangvin al colesterolului total şi al trigliceridelor

- Este un vasodilatator arterial

- Se opune expansiunii fibroase a cicatricei post-infarct miocardic

- Încă din 1985 se ştie că are capacitatea de a inhiba agregarea plachetară indusă de trombină şi ADP (Kimura) => efect anti-trombotic

- Are efecte anti-SIDA, antivirale (virusurile hepatitice, dar nu numai !), antialergice (inhibând eliberarea Histaminei),antibacteriene şi antiinflamatoare

- elasticitatea articulaţiilor, stimulând sinteza fibrelor de colagen atât la nivel articular, cât și în piele (astfel având şi un rol cosmetic). Preîntâmpină ridarea şi îmbătrânirea pielii, menţinându-i elasticitatea şi tinereţea

- Are efect protectiv faţă de boala Alzheimer prin blocarea proteinei NF-Kb, împiedicând astfel microglia să distrugă neuronii

- Există studii încurajatoare referitoare la potenţialul terapeutic al său în ceea ce priveşte şi alte boli neuro-degenerative

- toleranța la efort, performanțele fizice și psihice

- durata de viaţă şi potenţialul reproductiv la animalele de experienţă pe care a fost testat (cu 15-30%)

Capac la toate, se mai comportă şi ca un hormon fito-estrogen, adică :

a) Reprezintă cel mai puternic fixator de Calciu în / din oase (alături de exerciţiul fizic), prevenind și combătând eficient osteoporoza

b) Conferă protecţie vasculară majoră, chiar şi la bărbaţi

c) Combate tulburările de climacteriu

d) Ajută la regularizarea ciclului menstrual şi se opune oricăror manifestări dismenoreice

e) Chiar în exces, conferă protecţie împotriva cancerului de sân şi col uterin şi nu induce cancer

f) Protejează celulele nervoase împotriva efectelor devastatoare ale stresului + măresc durata de viață a acestora + se opun apoptozei (morții) acestora !

g) Crește eliminarea renală a acidului uric, prevenind acumularea sa și riscul de a dezvolta gută sau litiază urică

h) (Fito-) estrogenii sunt substanţe inductoare enzimatice (hepatice) cu rol în detoxifierea organismului, dar nu numai : creşte sinteza antioxidanţilor endogeni, a substanţelor necesare corpului etc.

Alte surse de fitoestrogeni : spirulina, soia, frunzele de păpădie și de pătrunjel, salata (lăptuca), granulele de polen, seminţele de mărar, grape-fruit- ul roşu

Am afirmat mai sus că Resveratrolul se comportă și ca un hormon fito-estrogen, dar NU prezintă nici unul dintre efectele nu întotdeauna de dorit, sau ”adverse” ale estrogenului natural (adică cel produs de organism) :

a) Risc de cancer de sân, endometru (uter) și de prostată, hormonul estrogen (dar NU și cel fito-estrogen !) fiind și hormon de creștere

b) Creșterea sânilor la ambele sexe, indiferent de vârstă, hormonul estrogen (dar NU și cel fito-estrogen !) fiind și hormon de creștere

c) Edeme ale membrelor inferioare prin retenția hidro-salină consecutivă

d) coagulabilității sângelui cu risc trombo-embolic

e) riscul de a dezvolta forme de hipertensiune arterială extrem de rezistente la tratament

f) ¯ fertilității masculine și a potenței

Nu aș dori să închei acest mesaj fără a le aduce la cunoștință tuturor prietenilor mei, cărora le dedic acest articol, cea mai mare minune a naturii create de Dumnezeu (după părerea mea !), o bogăție de anti-oxidanți într-un singur produs : sucul de varză roșie.

Gustul acestuia va putea fi „dres”, la cei care nu-l prea suportă, adăugând peste el suc de morcov, iar datorită faptului că poate conține fibre celulozice dure va fi strecurat prin tifon ”în 4” (cvadruplu).

Reţineţi câteva aspecte esenţiale despre varza roşie :

- conţine resveratrol = cel mai puternic factor natural anti-cancerigen cunoscut, potenţator de efect pentru toate celelalte minerale şi vitamine + distrugător al vaselor care alimentează tumora + blochează metastazarea celulelor maligne ;

- conţine sulforafan = substanţă care distruge vasele care alimentează tumora ;

- conţine indol-3-carbinol = substanţă care dă distrugere tumorală directă ;

- conţine vitamina B 17 = produce distrugere tumorală directă

- reprezintă o sursă majoră de vitamina C. Având în vedere termolabilitatea acestei vitamine şi faptul că ea se oxidează repede la aer, sucul de varză roşie va fi consumat imediat după ce a fost preparat

- este cea mai bogată sursă cunoscută de luteină şi zeaxantină, 2 antioxidanţi fundamentali şi extrem de potenţi, cu specificitate pentru macula lutea, dar nu numai. Cercetările privind degenerarea maculei la vârste înaintate au dovedit rolul protector important al luteinei (6 mg/zi de luteină administrată timp de 6 luni, scade incidenţa degenerării maculei cu 43%). Efectul luteinei este amplificat de licopen, colorantul roşu din legume (tomate) şi cea mai mare parte a fructelor. Luteina previne degenerescenţ a maculară la persoanele diabetice.

...şi dacă ar fi numai aceste efecte ar fi mai mult decât suficient pentru sucul de varză roşie, dar nu sunt nici pe departe singurele efecte !

ATENȚIE !!!

- Persoanele care NU au cancer în acest moment pot consuma TOATE alimentele menționate mai sus de culoare NEAGRĂ pentru a beneficia de cât mai mult Resveratrol

- Însă persoanele care au în acest moment cancer le sfătuiesc să se abțină de la folosirea strugurilor negri (cresc nepermis de mult glicemia și pot reduce¯ drastic imunitatea acelor persoane) și a oricăror alimente NEGRE dar acre (coacăze) sau insuficient coapte, deoarece acestea induc aciditate în organism, factor major stimulator al dezvoltării tumorale. Rețineți aceste precauții esențiale !!! Acestora din urmă le recomand sucul de varză roșie, dudele, cireșele, corcodușele NEGRE, afinele...

Vă doresc numai bine + să ne bucurăm de acest factor NEGRU pentru sănătatea noastră !

Cu drag,

Dr. Mărginean Călin

Foaie verde, foaie lata

Draga de b. d., care m-a speriat rau zilele trecute din cauza unei viroze care o chinuia, a simtit nevoia sa ma distreze trimitandu-mi un email cu un articol din Ziua veche. Cu ocazia asta mi-am amintit ca Photoeditorul nostru nu mai functiona, asa ca am dat fuga pe net, l-am descarcat (free) si m-am apucat sa vad cum se poate folosi ca sa fac si eu o varianta vesela de brad de tara, bazandu-ma pe faptul ca militarii nostri sunt trimisi in teatre de operatii destul de fierbinti. Ce a rezultat vedeti in imaginea nr 2, celelalte care urmeaza sunt primite pe email impreuna cu textul din articol si anume:

Glumetii de pe internet nu s-au lasat pagubasi si au lansat cateva variante alternative pentru logo-ul cu frunzulita care a tinut prima pagina a presei in ultimele zile.






vineri, 6 august 2010

Atenţie unde îţi laşi datele, te poţi trezi cu facturi din senin.

Cele mai multe newslettere le primesc de la Stiri.rol.ro. Intr-o vreme le primeam chiar in mai multe exemplare identice, si au continuat sa-mi aglomereze cutia postala desi am solicitat de mai multe ori dezabonarea. In timpul CM din Africa de Sud m-am trezit si cu mesaje de la Sportul.rol.ro, desi nici prin cap nu mi-a trecut sa fac abonament. La Hotmail le raportez constant ca spam, la Gmail pur si simplu am dat click pe dezaboneaza-te, fara rezultat deocamdata.

Inainte stirile gen "ziare colorate", adica de barfa erau baza mesajelor, acum au devenit ceva mai serioase si le accept, desi uneori le sterg fara sa le mai deschid. Printre titlurile care mi-au atras atentia, fara sa fie considerate importante de autorii mesajului, a fost si un articol preluat din Adevarul, cu titlul de mai sus. O sa-l copiez pt ca mi se pare demn de a fi citit de cat mai multa lume. Am sa copiez si comentariile.

Atenţie unde îţi laşi datele, te poţi trezi cu facturi din senin.
Cum a cumpărat un tânăr Iphone-uri fără să ştie
Mihaela Stoica
Vineri 6 aug 2010

Acelaşi chip, mai multe identităţi
Cât de mult pot fi protejate datele tale personale? La această întrebare, poliţia dă un răspuns dezarmant: nu foarte mult. De la un simplu xerox sau casele de schimb valutar şi până la instituţiile juridice, există destul de multe riscuri ca datele tale personale să ajungă pe mâna cui nu trebuie, care le poate folosi în acţiuni ilegale.

De la datele electronice, cardul bancar şi până la documentele de identificare, furtul de identitate reprezintă în continuare o problemă pentru mulţi dintre noi. Dincolo de prejudiciile materiale care pot apărea ca urmare a furtului de identitate, un astfel de incident creează mari prejudicii de imagine.

Furtul de identitate este prevăzut în legislaţia românească, respectiv în Codul Penal, art. 293, sub denumirea de „fals privind identitatea” şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, idiferent dacă este folosit pentru a se obţine foloase sau pentru legitimare sau identificare.

Reprezentanţii Poliţiei Române au declarat, pentru adevarul.ro, că în primele şapte luni ale anului în curs au fost sesizate 721 de infracţiuni de fals privind identitatea, iar 236 de persoane au fost cercetate.

“S-a înregistrat însă o scădere cu 4% faţă de perioada similară a anului trecut”, precizează responsabilii în comunicare ai Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

Contracte de telefon cu date false

S.V. (27 ani, Bucureşti), de profesie infomatician, este una dintre victimele celor care folosesc datele altcuiva pentru a obţine avantaje materiale. Pe numele lui au fost încheiate două contracte de telefonie mobilă. „La începutul lunii iulie m-am trezit cu o factură triplă la telefonul mobil. Suma era de numai 200 de lei, dar ştiam că nu am vorbit de atâţia bani. Am sunat la operatul meu de telefonie mobilă, de unde am aflat cu stupoare că mai am încă două contracte încheiate în ultima lună în afară de cel pe care îl aveam deja. Le-am spus că eu nu am decât un singur număr de la ei şi că vreau să ştiu unde le-am încheiat pe celelalte”, îşi începe informaticianul povestea.

După ce a aflat „unde a încheiat cele două contracte noi”, a mers direct în magazinele respective pentru a rezolva problema. „Am mers la centrul comercial Liberty Center, la un Shop şi la un dealer, de unde fuseseră cumpărate, pe numele meu, două Iphone-uri la ofertă cu abonament. La dealer, în momentul în care au căutat contractul, am văzut copia de pe buletin, în care erau înscrise numele, CNP-ul şi o parte din adresă, mai puţin etajul şi apartamentul, toate datele îmi aparţineau. Seria şi numărul de pe cartea de identitate erau greşite, iar poza era a celui care, probabil, s-a folosit de datele mele”.

Totodată, S.V. a aflat astfel că pe numele lui exista şi un act fals de proprietate asupra unei locuinţe. „Timbrul de pe contractul de casă era foarte ciudat. Am mers la notariatul la care s-ar fi făcut acel act şi de acolo am aflat că antetul care se afla pe acel document nu mai exista din 2000, de când se separaseră notarii. Acum era o altă firmă notarială cu un alt antet şi siglă”.

Având o copie de pe respectiva carte de identitate, obţinută de la dealer, informaticianul a mers la poliţie. „Acolo am aflat că nu sunt un caz singular, că au mai primit sesizări de acest gen”.

Marea întrebare a lui S.V. este de unde i-au fost luate datele personale. „Cu operatorul am rezolvat. Mi-au trimis răspuns că s-a rezolvat problema şi că se ocupă ei de recuperarea pierderii. Nu înţeleg însă cum au putut să facă contract cu un buletin fals. Eu sunt genul de tip obsedat, care nu îmi dau datele peste tot. De doar două luni începusem să plătesc şi eu cu cardul pe net, înainte scoteam toţi banii la salariu. Imediat cum am aflat de problema asta, am fost nevoit să îmi blochez contul bancar, am stat cu el blocat vreo trei săptămâni, de frică să nu mă trezesc şi acolo cu surprize”, mai spune el, care nu a dorit să îi dăm numele complet după incidentul petrecut.

De la poliţa RCA la produse AVON

Raluca P. (20 ani, Galaţi), studentă, a încheiat în primăvară un contract de asigurare RCA. În momentul în care a fost încheiată poliţa RCA, printre altele, tinerei i s-a făcut o copie de pe cartea de identitate, care a rămas la firma asiguratoare.

Angajata firmei de asigurare i-a folosit însă datele în scopuri personale, astfel că tânăra a primit la sfârşitul lunii o înştiinţare de la compania de AVON că ar avea de plată suma de 4.000 de lei.

„Părinţii mei tot primeau, de câteva luni, în cutia poştală plicuri de la distribuitorul de cosmetice, pe care le aruncau, crezând că sunt publicitate. La sfârşitul lunii iunie, am primit însă o înştiinţare că am de plătit o restanţă de 4.000 de lei la AVON”, povesteşte Raluca, adăugând că nu a fost niciodată distribuitor al companiei de vânzări directe.

Ulterior, tânăra a aflat că angajata firmei de asigurări se folosise de datele ei pentru a lua produse. „Era coordonatoare de mult timp la AVON şi avea mulţi agenţi în subordine. Ea s-a folosit de numele şi de datele mele pentru a lua produse”, mai spune tânăra, care a depus plângere la poliţie pe numele ei.

Întrebaţi despre acest caz, reprezentanţii companiei AVON, care nu sunt singurii specializaţi în vânzările directe, afirmă că se iau măsuri drastice în cazul coordonatorului.

"Pentru a deveni reprezentant al companiei, o persoană trebuie să completeze un formular în care sunt specificate datele personale şi pe care îşi dă semnătura că este de acord cu toate cele stipulate în formular. De asemenea, trebuie să prezinte o copie a buletinului, care la înscriere este confruntată cu originalul de faţă cu persoana doritoare să devină reprezentant.

Dacă se întâmplă că o persoană nu doreşte să devină reprezentant şi îşi dă seama că cineva s-a folosit de identitatea ei, în cazul în care ne comunică acest lucru, îi recomandăm să meargă la poliţie pentru a declara acest fapt şi întotdeauna susţinem persoana respectivă în rezolvarea cazului. Coordonatorul care a folosit identitatea cuiva fără acordul persoanei respective este sancţionat şi se ajunge până la rezilierea contractului cu acesta şi la plata daunelor către persoana care a avut de suferit", afirmă Stela Toderaşcu, PR Avon Cosmetics.

Creditele de consum şi telefoanele la preţ avantajos, în topul celor mai frecvente fraude realizate cu documente de identitate false

Potrivit Poliţiei Române, cele mai frecvente cazuri de furt de identitate, din acest an, au vizat solicitarea şi obţinerea de credite de consum de la instituţii financiar-bancare, solicitarea şi obţinerea de telefoane şi abonamente la societăţile de telefonie mobilă, vânzarea unor imobile cu procuri false, ridicarea unor sume de bani din conturile bancare şi vânzarea de acţiuni aparţinând altor persoane.

Infracţiunile de fals privind identitatea nu sunt realizate numai de persoane care acţionează singur, ci şi de “grupări infracţionale specializate în săvârşirea de înşelăciuni, furturi auto etc. care apelează la indivizi cunoscuţi care deţin aparatura necesară şi pot falsifica aceste documente”.

Documentele de identitate pot fi falsificate în totalitate sau în parte, de regulă prin schimbarea pozei titularului cu a autorului. Poliţiştii spun că este foarte greu să îţi dai seama ca persoană fizică dacă un act de identitate este fals. “În afară de elementele vizibile, gen tricolor, culoare, sunt unele elemente care nu se pot sesiza cu ochiul liber, cum sunt cele chimice, de textură a materialului”, afirmă inspectorul de poliţie Olga Menaev.

Poliţiştii recunosc că sunt într-o continuă provocare în privinţa furtului de identitate.

“Cu cât evoluează tehnica, cu atât este mai uşor de falisficat, iar noi trebuie să facem faţă noilor provocări, ca să spunem aşa”, mai spune ea.

De la un simplu xerox, la notar, siguranţa datelor personale poate fi în pericol

Furtul de identitate se poate face în diverse situaţii având în vedere faptul că cei care falsifică documente de identitate pot procura date personale dintr-o varietate de surse. Documentele de identitate sunt prezentate pentru o serie de operaţiuni derulate în mod curent în activităţile cotidiene (ex: pentru ridicarea de bani sau scrisori recomandate la unităţile poştale, la recepţiile spaţiilor de cazare, la casele de schimb valutar, pentru achiziţionarea/închirierea unor produse etc.).

“De la faptul că te duci să faci un xerox de pe buletin, până la faptul că la notariat, unul dintre angajaţi îţi poate folosi datele în scopuri ilicite, reprezintă un pericol”, mai spune reprezentantul IGPR.

De asemenea, pot fi folosite de autori şi actele pierdute sau furate.

Ce trebuie să faci pentru a-ţi proteja datele personale

Potrivit IGPR, cetăţenii care se confruntă cu astfel de cazuri sunt sfătuiţi să se adreseze cu o sesizare unităţilor de poliţie pe raza cărora a fost comisă fapta sau unde domiciliază.

Restul cetăţenilor, în vederea prevenirii, sunt sfătuiţi să nu răspundă tatonărilor făcute de autori pentru a intra în posesia datelor personale, să nu divulge date cu carater personal unor persoane neautorizate, să verifice calitatea înscrisurilor prezentate şi autenticitatea acestora sau a mesajelor recepţionate, să păstreze cu grijă şi să nu înstrăineze sau să piardă înscrisuri ce conţin date de identitate.

Instituţiile private trebuie să se protejeze cu aparate performante

Potrivit reprezentanţilor poliţiei este de datoria instituţiilor private ca să achiziţioneze aparatură tehnică cu ultraviolete care să poată depista dacă datele sunt false. "Cunoaştem instituţii bancare care au astfel de aparate, trec buletinul prin ele şi văd dacă este fals. Aceste aparate ţin de politica fiecărei instituţii, însă este în interesul lor să le aibă pentru că ele pot suferi de pe urma faptului că o persoană vrea să fie sau se dă drept client folosind date false".

5 comentarii

teofil05.Aug.10-23:37hs
S-au platit bani grei pentru informatizarea datelor din domeniul evidentei populatiei. Ar fi interesanta (si plina de surprize) o ancheta a modului cum s-a facut alegerea firmei care a facut informatizarea.
Apoi, daca s-au descoperit carti de identitate cu acelasi chip, dar cu nume diferite si cnp-uri diferite, va dati seama ce se intimpla cu aceste carti de identitate la alegeri ! Este interesant de facut o analiza si a datelor persoanelor (prelucrate de softuri). S-ar putea sa apara surprize mari !
OARECARE06.Aug.10-00:49hs
c.i. romanesti au prea putine elemente de siguranta,pot fi falsificate f/usor,firmele care solicita aceste documente nu au personal specializat,orice substituire poate trece neobservata.recent am fost contactat pe tel. fix de catre o firma care efectua asa zise sondaje,dar,intamplator,stiau exact numele si loc.de dom, plus alte date personale.cu insistente si amenintari am reusit sa aflu ca obtinusera datele mele de la romtelecom,e normal sa fie puse la dispozitia oricui niste baze de date ????
Vladislav06.Aug.10-01:11hs
Cu astfel de indeletniciri de pe miristea romanesca se mai ocupau si cei din zona IT; fosta revista XtremPC (SC Romas Comercial SRL). Isi mai aduce cineva aminte de ea? Cineva? Nimeni! Este la locul binemeritat, adica la cosul de gunoi!!!
Sub aspectul unor concursuri cu premii din domeniul IT se cereau participantilor date cu caracter personal.
Alex06.Aug.10-05:50hs
Un dintre cauze este faptul ca CNP este inscris pe cartea de identitate si este prea usor accesibil pentru toata lumea. In SUA, Social Security Number (SSN - echivalentul CNP) este pe un carton separat si trebuie protejat ca ochii din cap.
bubu06.Aug.10-09:42hs
asta se intampla pt ca, in Romania oricine are voie sa-ti ceara ID-ul. eu stiu, ca doar politia are voie sa te legitimeze...dar la noi, la casa de schimb iti ia CI-ul. La hotel iti ia CI , la Posta iti ia CI, azi maine si la magazinul din cotl iti trebuie ci pt a cumpara o paine. oriunde mergi, in orice instutie, sau oriunde altundeva, ai nevoie de 5 copii xerox ale CI. Nu mi se pare normal. ar trebui inventat un alt sistem de identificare! degeaba exista sisteme informatice ultraperformante care protejeaza bazele de date, cand oricine poa sa-ti copieze buletinul, sub orice mod! Cel putin CNP-ul are trebui trecut altundeva, nu pe CI. pe un card separat. ala e cel mai important numar din viata omului, dar noi il completam pe orice rahat de cerere, la orice chiosc. In unele tari din Ue, nici macar nu au CI. modalitatea de a certifica ca tu esti persoana respectiva, se rezuma in a duce o poza de-a ta la medicul de familie, si a fi semnata de acesta!! iar, pt a obtine un pasaport, dureaza muulte saptamani! singurul lor id e certificatul de nastere, plus un card cu National Insuarance Number (ma refer la cazul UK) . si culmea, se poate! numa la noi trebuie sa cari o servieta de acte, numa pt a te legitima.....nici nu ma mir ca o sa ma trezesc intr-o zi ca am vreun apartament prin....Constanta, sau mai stiu eu pe unde + ratele la electrocasnice.....

O sa mai comentez si eu aici ca mama mea, pe atunci in varsta de 88 de ani (pe 4 august a pasit in la 89-lea an, LA MULTI ANI, MAMITZO!), a primit o instiintare de la BRD ca are de platit o rata pt un card de credit. M-am agitat, am mers la politie ca sa intreb daca sunt mai multe persoane cu acelasi nume in localitate, am aflat ca sunt in sate aferente comunei, am dedus ca vreuna din acele persoane e fericita posesoare de card de credit, am vorbit cu postasul sa nu-i mai aduca mamitei scrisori de la BRD, am intrebat la banca daca a facut cineva card pe numele mamei mele, mi-au cerut CNPul ei si mi-au spus ca nici vorba sa aiba card, am mers la filiala cea mai apropiata de noi si le-am predat somatia, sa se spele cu ea pe cap (intai m-au trimis la Slobozia, apoi au renuntat vazand ce fata am facut) si, sa bat in lemn, n-am mai avut alte surprize.

Vreau sa ma mai racoresc nitel spunand ca BRD-ul are cele mai tampite reguli in relatiile cu clientii, degeaba sunt unele angajate dragute si saritoare, pt ca regulile sunt reguli.

Daruri

Suzeta imi daruieste mereu cate un gand al zilei al lui Omraam Mikhaël Aďvanhov, pe care ea il primeste pt ca e abonata la Prosveta. Toate sunt extrem de interesante si ar merita sa fie republicate (pt ca sunt deja publicate pe situl respectiv). Pt azi am ales unul care e f strans legat de o situatie din familia noastra.

În toate ţările, există obiceiul de a aduce ceva persoanelor pe care le vizităm: nişte flori, câteva prăjituri, o cutie cu bomboane. Această tradiţie, foarte veche, este bazată pe o lege:
nu trebuie să ne prezentăm într-o vizită cu mâinile goale. Şi nu numai atât, dar este de dorit să ne înfăţişăm mereu în faţa altora cu DORINTA de a le aduce nişte lucruri BUNE din INIMA şi SUFLETUL nostru.
Este deci foarte important să nu salutaţi pe cineva ţinând în mână un recipient gol, pentru a nu-i transmite ceva gol pentru restul zilei. Atunci când trebuie să vă întâlniţi cu un prieten,
să nu ţineţi niciodată în mână un coş, o găleată sau o sticlă goale. Dacă trebuie neapărat să aveţi un recipient, umpleţi-l. Nu este necesar să aibă un conţinut deosebit, poate fi numai APA care este unul dintre lucrurile cele mai preţioase în ochii Creatorului. Şi prezentaţi-vă în faţa acestui prieten cu GANDUL de a-i îi aduce sănătatea, bucuria, împlinirea, toate
binecuvântările.

Las la o parte faptul ca partea doua trateaza o superstitie inradacinata in floclorul nostru, mai ales la tara, aceea ca daca iti iese in cale cineva cu o galeata goala iti merge rau. La noi la bloc oamenii duc galeata cu gunoi la ghena, si e mai greu s-o aduci tot plina in casa. Deci sansa de a aduce ghinion vrand sa-ti faci curat in casa e destul de mare intre vecinii care nu au tobogan de gunoi. Din fericire problema la blocul nostru a fost rezolvata de Urban care ne da gratuit pungi de gunoi in fiecare luna. Ar mai fi o problema cu peturile care se arunca la gunoi si pe care nu e cazul sa le duci acolo pline cu apa ca sa le aduci sanatate, bucurie implinire si binecuvantari vecinilor intalniti in cale.

Si pt ca tot am vorbit de vecini o sa mai spun ca la blocul nostru vecinii sunt, daca e sa credem administratorii succesivi, de un soi mai deosebit, mai reci si mai neprimitori decat in alte blocuri. Au constatat asta vrand sa ne bage pe gat --in casa, de fapt-- repartitoare de caldura, locatarii nefiind prea dornici sa le tot calce pragul cititorii de repartitoare in fiecare luna.

Din cauza asta cand s-a pus problema sa apelam la o vecina pt a face din cand cand cate o vizita (contra cost) mamitzei, pt a o face sa indure mai usor departarea de noi, cea care s-a descurcat mai bine a fost sora mea. Dar cum ea suporta mai greu deplasarea pe timp de vara cea care tine legatura cu vecina sunt eu. Ce e interesant in acesta relatie de buna vecinatate si un soi de contract tacit e ca vecina, care merge la mamitza in fiecare zi, desi are serviciu, are grija de fiecare data sa nu mearga cu mana goala, desi atat eu cat si sora mea i-am atras atentia ca nu e nevoie sa faca un efort atat de mare.

Vecina a insistat insa ca pur si simplu nu poate intra in casa cuiva fara sa aiba o atentie cat de mica. Mai rar asemenea oameni.

miercuri, 4 august 2010

Herastrau 31 iulie 2010- Fotoreportaj

Cel mai apropiat parc (mai mare) de noi este Herastraul. De aceea merg de cateva ori pe an sa-l vizitez si de fiecare data gasesc ceva nou, interesant. De data asta nepotica a fost tare curioasa sa vada si ea paunii, incat am petrecut cea mai mare parte din timp in fata volierei lor, asteptand ca o fetita f tenace, care parea ceva mai mica decat nepotica nostra, sa traga pana la marginea gardului o pana mare de paun cu ajutorul unor bete pe care verisorul ei le legase cu fire de iarba. Pana la urma au intervenit adultii, intai fiica mea a gasit o ramura mare uscata cu ajutorul careia i s-a procurat nepotelei o pana de marime mijlocie din coada paunului alb (de admirat altruismul fetitei tenace care i-a daruit pana nepotelei, e drept cva cea pe care se atraduia ea sa o culeaga era mai mare) aflat in plin proces de naparlire si apoi bunica ei a adus o ramura mai lunga, inca verde, cu care a desavarsit recuperarea penei pe care se straduise timp de aproape o ora sa o aduca la indemana. Marturisesc ca am contribuit si eu atat fizic, ajutand-o sa traga pana nepotelei, cat si cu indicatii tehnice, dar asta abia spre final.


Nu stiu ce cautau jandarmii calare in parc, se pare ca le facea placere sa fie fotografiati.

F aproape de intrarea dinspre Arcul de Triumf a aparut un monument in amintirea lui Michael Jackson.

Am admirat mereu profesionalismul celor ce se ocupa de decoratii in acest parc, covorul acesta vegetal e doar o mica dovada a maiestriei lor.

Fantanile aflate pe aleea dinspre Piata Charles de Gaule (fosta I V Stalin, fosta Aviatorilor, viitoare...?) ofera mereu alte si alte flori de sezon in jardinierele ce le inconjoara.

Pe Laugh Cork erau doar doua lebede negre, in incinta din Herastrau sunt ceva mai multe, dar de talie mai mica,.

Pe langa lebede negre sunt si lebede albe, dar si mai multe soiuri de gaste.

Lebada alba, de talie mai mare decat cea neagra, pare mai majestuoasa.

Am ajuns in sfarsit la voliera cu pauni. Aici e un paun si o paunita.

Stiam ca masculii pauni au nevoie de un fel de harem, aici mi s-a parut ca sunt mai multi masculi decat femele.

Ma intreb cum suporta Huski, avand stramosi aproape de Cercul Polar, canicula din Bucuresti

Exista si paunite albe.

Una din paunitele albe s-a asezat unde parea umbra mai deasa.

Ma asteptam ca acest paun sa-si desfaca de tot coada, desi a trecut sezonul imperecherilor, cand masculii fac parada de coada lor rotata ca sa impresioneze femelele (la pasari e invers ca la oameni, masculii se gatesc ca sa cucereasca femelele, in timp ce ele n-au nevoie de haine boieresti ca sa ia in stapanire cel mai frumos mascul)

Cel care ne-a prezentat mandretea de coada a fost un alt paun, mai putin decorativ dar mult mai dispus sa pozeze pt oameni.

Nepotica a tinut sa-i faca si ea o poza. Era destul de greu pt ca obiectivul trebuia bagat printre ochiurile gardului de sarma in asa fel incat sa ai un unghi bun de fotografiat.

Iata-l in toata splendoarea.

S-a rotit ca sa-l admiram bine.

Apoi s-a alaturat celuilalt paun, cel mai decorativ.

Paunului alb i-au mai ramas doar cateva pene in coada. Chiar cand fetele se straduiau sa culeaga o pana aflata mai spre centrul volierei s-a scuturat si a lepadat o pana mare, ca o sabie, chiar langa gard, spre bucuria verisorului fetei rabdurii si tenace.

Jandarmii toropiti de caldura au dus caii la umbra.

" Colegul" calului de mai sus.

Pe malul Herastraului se poate pescui.

Daca nu se prinde peste macar un martz sau o linie tot se pot castiga la table.

Totusi unii au prins peste, si inca destul de marisor.

Intr-una din incintele expozitionale din multimea de orhidee din primavara a mai ramas doar una.

In schimb erau mai multe aranjamente florale, cum e cel din trandafiri de mai sus.

Un frumos aranjament de carciumarese (zinia, in engleza)

Alt aranjament frumos.

S-au folosit tot felul de flori.

Exista si o expozitie cu vanzare de vaze, carti postale, etc, dar si acest superb aranjament din trandafiri diferit ciolorati.

Anturiumul e impresionant prin aspectul de lacuit al florilor sale ciudate, viu colorate in rosu.

E frumoasa alaturarea de tablouri si plante aranjate artistic, cu bun gust.

Fiind cald copiii n-au mai calarit curcanul.

Si caprioara a fost lasata in pace.

Gascanul respira usurat, nici un parinte nu tine sa-i faca poze odraslei tinandu-l de gat.

In zare se vede Televiziunea Romana. Noi ne luam la revedere de la parc, pana data viitoare.

Prietenii si mesajele in lant

Recunosc ca am fost inspirata sa aleg acest subiect de o intrebare a lui Inah.
Se intreba ea ce ii mana pe prietenii ei sa-i trimita mesaje in lant. Eu cam stiu "ce ii (le) mana" pe unele persoane care imi trimit mesaje religioase. Au grija de sufletul meu si al celor pe care ii am in adress book si, mai ales, vor sa ridice la un nr cat mai mare spamerii. Pt ca nu odata aceste mesaje se termina asa: "trimite la n prieteni si mie. Astfel vei afla cati prieteni ai". Si daca eu nu vreau sa aflu? E simplu, pt ca sa trimit un asemenea mesaj (cel mai adesea impachetat frumos cu imagini si muzica, sub forma de pps, asa cum e cazul celui al carui text il voi copia intr-un final) trebuie sa-mi placa mult, dar mult, mult de tot. Daca nu, lantul se rupe la mine. Si n-am sa cred in veci ca mi s-ar trage vreun necaz din asta, in ciuda oricarei amenintari, oricat de vehementa.

Ppsul despre care am vorbit mai sus a fost publicat pe mai multe situri si asta pt ca folclorul internautic se bazeaza pe lucruri deja publicate. Nu cred ca rudele si prietenii pe care i-am fericit cu ppsuri facute de mine (mute, pt ca nu stiam sa fac ppsuri cu muzica) si inca nepublicate au simtit nevoia imperioasa sa trimita si altora creatiile mele (cu o singura exceptie). Acum, de cand le public pe slideshare au scapat de attachmentele cu ppsurile mele, dar retrimit din cele "folclorice" atunci cand ma incearca demonul pe care englezii il numesc Share. Bineinteles ca textul de mai jos, copiat de pe pps, e religios, ca altfel ce haz ar avea?

10 intrebari pe care Domnul nu ti le va pune in ziua aceea

1... Domnul nu te va intreba ce fel de masina ai condus. Te va intreba pe cati din cei ce nu aveau un mijloc de transport i-ai luat in masina ta.

2... Domnul nu te va intreba cati metri patrati a avut casa ta.
Te va intreba cate persoane ai primit, cu drag, in casa ta!

3... Domnul nu te va intreba cu ce fel de haine te-ai imbracat.
Te va intreba pe cati ai ajutat sa se imbrace.

4... Domnul nu te intreba cat de mare a fost salariul tau. Te va intreaba daca te-ai injosit pentru a-l obtine

5...Domnul nu te va intreba ce profesia ai avut. Te va intreba daca ai pus in slujba profesiei tale tot ce ai avut mai bun!

6…Domnul nu te va intreba cati prieteni ai avut. Te va intreba doar pentru cati oameni ai fost un prieten.

7… Domnul nu te va intreba pe cine ai avut vecini. Te va intreba ce fel de vecin ai fost tu.

8…Domnul nu te va intreba despre culoarea pielii tale. Te va intreba despre caracterul tau.

9... Domnul nu te va intreba de ce ti-a luat asa de mult ca sa iti aduci aminte de el.
Te va lua cu dragoste de mana si te va conduce la Poarta Raiului.

10... Domnul nu te intreba catre cati oameni vei trimite acest mesaj. El stie deja hotararea ta.

Am primit acest mesaj de la cineva care crede ca eu sunt omul ce va avea grija ca acesta sa fie trimis catre sufletele pastratoare de singurele valori reale ce ne definesc ca oameni in fata semenilor si a Divinului!

Stii proverbul: Prietenii sunt ca stelele.
Nu ii vezi mereu, dar stii ca ei sunt, intodeauna, acolo.
Daca si tu simti la fel, bucura-ti prietenii

Ei, dragii mei prieteni, v-ati bucurat?

Nepotica mea si fluturii

Se stie ca orice copil incearca sa imite pe cei din apropierea lui. De cand am capatat camera foto si am facut poze in prezenta ei, nepotica a prins gustul producerii de fotografii. Si daca eu abia am reusit sa fac o poza unei albilite pe o petunie, si acel fluturas abia vizibil, ea a pozat trei fluturi pe flori diferite.