Bachanalele și PARISul.

 Toată gâlceava iscată de festivitatea de deschidere a Olimpiadei de la Paris mi-a prilejuit o scurtă rememorare a ce am citit de-a-lungul vieții despre mitologia Greciei antice, dar și reîntâlnirea cu unul dintre pictorii pe care îl iubesc cel mai mult, Jan Bruegel cel Bătrân, numit și ”de catifea” precum și unul dintre cei cu care a colaborat, el pictând peisajele, Hendrik Van Balen. Am mai pus așa, ca un fel de condiment, și un tablou de Frans Floris, contemporan cu ei. 

Vă invit să uităm un pic de grijile și necazurile vieții și să privim cum își imaginau marii maeștri din Țările de Jos în secolul al 16-lea că se distrau zeii și zeițele Greciei Antice.

Întâi vreau să vă întreb: Mai e cineva care nu a auzit de călcâiul lui Ahile? Este dovada că grecii antici știau că nimeni pe lumea asta, fie el zeu nemuritor sau semi-zeu muritor nu este invulnerabil.

Thetis, mama lui Ahile, știind cât de predispusă e omenirea la gâlcevi și războaie a dorit să își ferească pruncul de orice l-ar fi putut răni. Și atunci l-a scăldat în apa râului Lethe, care i-ar fi oferit mult dorita invulnerabilitate.

Numai că zeița a trebuit cumva să țină de ceva pruncul ca nu cumva să cadă și să se înece. Și l-a ținut de călcâi. Și ce să vezi, în timpul războiului troian taman acolo a intrat săgeata ucigașă. Scriu din memorie, de aceea nu vă spun cine i-a venit de hac, pentru că nu-mi amintesc.

În schimb știu că nunta lui Thetis și Peleus a fost ceva ”di granda”, cea mai cea din toate nunțile știute și neștiute vreodată pentru că la ea au participat toți zeii și zeițele... Adică aproape toate zeițele pentru că Eris, zeiță răzbunării nu a fost trecută pe listă.

Și știți și voi că un asemenea afront nu putea fi trecut cu vederea. Și poate ați citit undeva sau ați auzit ce i-a trecut răutății de muiere, pardon, zeiță, prin cap. Anume a făcut ea un frumos măr de aur, a scris pe el ”Celei mai frumoase” și l-a aruncat în mijlocul invitaților la nuntă.

Nefericitul (sau poate fericitul pentru o vreme) care a prins mărul era un prinț frumos ca toți prinții din povești, pe nume PARIS. restul e nu doar mitologie, ci chiar istorie și Homer a avut grijă să o consemneze.

1. A Bacchanal by Jan Bruegel The Elder (Velvet) and Hendrik Van Balen

2. Frans Floris - Banquet of the Gods

3. Jan Bruegel The Elder and Hendrik Van Balen - Olympisches Gottermahl.

4. The Feast of Gods by Hendrik Van Balen I and Jan Brugel I

5. The Wedding Banquet of Bacchus and Ariadne by Hendrik Van Balen I și Jan Bruegel I Poate nu e lipsit de interes nici modul cum a ilustrat celebra nuntă Peter Paul Rubens

Dreptatea lui Traian

Nu știu câți dintre bravii urmași ai lui Traian știu, atunci când cântă imnul, că slăvitul împărat a fost nu numai un strălucit om de arme, dovadă fiind cucerirea Daciei, ci și un am vestit pentru simțul dreptății, lăudat de Dio Cassius și pomenit de Dante printr-o întâmplare ilustrată, între alții, de un pictor drag inimii mele, Rogier van der Weyden.

Așa am și aflat despre întâmplarea în sine, căutând pe net mai multe informații despre opera lui Rogier van der Weyden decât cele pe care le aveam deja. Din păcate opera originală a pictorului, care fusese prilej de pelerinaj fiind expusă în holul Primăriei din Bruxelles, a fost distrusă (ironia sorții) în timpul unui bombardament francez din 1695, fiind totuși cunoscută datorită unei copii pe o tapiserie de Pasquier Grenier aflară în Muzeul de Istorie din Berna.

Povestea un este deloc complicată: o mamă s-a prezentat în fața împăratului reclamând că unul dintre soldații săi i-a ucis fiul. Împăratul i-a spus că tocmai este pe picior de plecare la război împotriva dacilor și o să asculte mai pe îndelete când se întoarce.

Mama i-a replicat că nu e sigur că se va întoarce și atunci Traian a decis pe loc să ucidă soldatul care a comis crima. Unii spun că mai mult, i-ar fi oferit drept compensație pe unul dintre fiii săi.

Rogier van der Weidden a ilustrat și altă dovadă de justiție oferită de Herkinbald, legendar Duce de Brabant, care, aflând că unul dintre nepoții săi a violat o fecioară l-a ucis pe acesta pe loc.

Justiția lui Traian a fost ilustrată de mai mulți artiști, în Wikipedia în engleză sunt mai multe imagini decât în cele în spaniolă și italiană.

https://en.wikipedia.org/wiki/The_Justice_of_Trajan_and_Herkinbald

https://es.wikipedia.org/wiki/Justicia_de_Trajano

https://it.wikipedia.org/wiki/Giustizia_di_Traiano

Imagini

1, Tapiseria lui Pasquier Grenier, copie după opera lui Rogier van der Weyden
2. The Justice of Trajan (La clémence de Trajan) by Noël Hallé
3. The Justice of Trajan by Eugène Delacroix, 1840

4. The Justice of Trajan by Hans Sebald Beham