Anul acesta programul scurt a avut ca tema dansuri sudamericane: salsa, samba, mambo. Fiecare pereche a avut programul alcatuit fie din doua, fie din trei parti. Cea mai des folosita melodie a fost "La historia de un amor". Si mi-au venit mereu in minte versurile, invatate cu mai mult de patru decenii in urma de la o prietena din Venezuela:
Es la historia de un amor Como no hay otro igual Que me hizo comprender Todo el bien, todo el mal, Que me dio luz a mi vida Apagandola despues Ai, que vida tan oscura Sin tu amor no vivire
E povestea unei iubiri Cum nu e alta asemeni Ce m-a facut sa inteleg Tot ce-i bine, tot ce-i rau. Care mi-a adus lumina in viata Si mi-a stins-o apoi Ah, ce viata-ntunecata Fara dragostea ta nu voi mai trai
Am urmarit o parte din program pe TVR 2 comentatori fiind Alina Alexoi si Marius Negrea iar la una din pauze m-am mutat pe Eurosport in speranta ca va comenta din nou Florin Gafencu impreuna cu Yvonne Ghita, dar de data asta comentator a fost Nicolae Bellu. Am ramas totusi pe ES.
Intai trebuie sa reamintesc ca mie imi vine destul de greu, cu toata experienta, sa apreciez intotdeauna daca o pereche a fost mai buna decat alta. Arbitrii au criteriile lor, uneori subiective, in orice caz mai avizate decat ale mele. Insa dealungul anilor s-a intamplat sa vad cate o pereche care sa imi mearga la inima desi se afla pe la mijlocul clasamentului si de cele mai multe ori la competiile ulterioare acea pereche avansa pe scara valorilor.
Prima pereche pe care am vazut-o, Madison HUBBELL / Zachary DONOHUE m-a impresionat prin programul executat in viteza, cu ridicari spectaculoase.
Despre urmatoarea, din Uzbekistan, Anna NAGORNYUK / Viktor KOVALENKO, am aflat ca a fost anul trecut la Brasov, la Grand Prix de juniori. Din pacate la Nisa s-a prezentat destul de slab, se vedea ca e o pereche inca nesudata, care mai are inca mult de lucru. AA chiar a comentat ca la dans cuplurilor tinere le e mai greu sa se afirme si de aceea longevitatea e mare. Asta era valabilm mai ales cand era in vigoare vechiul sistem de evaluare, acum o pereche tanara, cum e cea rusa despre care voi vorbi mai tarziu, intra in top ten daca este valoroasa si talentata.
Foarte simpatica mi s-a parut fata din perechea australiana Danielle OBRIEN / Gregory MERRIMAN. Desi au fost ultimii calificati mie mi-a placut cum se misca, cum s-au sincronizat, mi s-a parut ca promit f mult. Acum e adevarat ca ei au reprezentat Australia, ambii fiind nascuti in Sydney, dar acum traiesc si se antreneaza in SUA, in Bloomfield, in"fabrica" lui Pascuale Camerlengo si Anjelika Krylova (cei doi antrenori sunt sot si sotie si au o fetita).
Pt ca am vorbit de calificarea in finala e locul sa spun ca pt programul scurt 15 perechi au fost calificate din oficiu, pe baza rezultatelor din competitiile la care au participat in timp ce 10 au participat la calificari unde au prezentat programul liber. Din cele 25 de perechi de la programul scurt doar 20 s-au calificat la programul liber.
Japonezii Cathy REED / Chris REED au demonstrat ca si la dans se cade, ea s-a lovit de el si programul a avut de suferit, ca si notele.
Din Harbin a venit o pereche chineza Xintong HUANG / Xun ZHENG Ma asteptam sa fie ceva mai rigizi, insa coregrafia Nataliei Liniciuk si-a spus cuvantul si au evoluat mult mai bine decat m-am asteptat. Totusi una dintre ridicari mi s-a parut ca a fost executata cu oarecare dificultate. Si pt ca am vorbit de ridicari la programul scurt a existat o ridicare de legatura care nu avea voie sa depaseasca 3 secunde, putine perechi au reusit sa se incadreze in timp si atunci ridicarea nu a primit nici un punct, si o ridicare "normala" dar care nici ea nu are voie sa depaseasca 6 secunde, in caz contrar se penalizeaza scazandu-se un punct, care poate fi f valoros in economia concursului.
Mie nemtii Nelli ZHIGANSHINA / Alexander GAZSI nu-mi plac, imi tot vin in minte Kati Winkler/ Rene Lohse si comparatia e net in defavoarea celor mai tineri. Pe cat de simpatici erau KW/RL pe atat de antipatici imi sunt NZ/AG, de aceea nu mi-a placut nici programul lor. Dar Alimei i-a placut, i-a laudat mult, deasemenea MN a avut cuvinte de lauda la adresa lor. Sigur, eu sunt subiectiva, dovada notele destul de bune date de arbitri. Martin Skorznitzky, care ii antreneaza la Oberstdorf a fost destul de multumit.
Blondul din perechea engleza Penny COOMES / Nicholas BUCKLAND mi se pare cel mai frumos dintre toti dansatorii, cu trasaturile lui atat de fine. La perechea asta impresioneaza diferenta mare de inaltime dintre parteneri, ea 1,52 el 1,82. Comentatorii nostri au amintit ca si Evghenii Platov este cam de aceeasi inaltime ca NB, dar Oksana Grishciuk, partenera lui EP e ceva mai inalta, sau cel putin asa imi amintesc eu. Mi-a placut cum au interpretat PC/ NB muzica. La final el a sarit si MN ne-a explicat ca exista o camera de filmat suspendata de tavan, web, care se plimba peste capetele celor din patinoar si spre aceea a sarit Nicholas.
Speranta rusilor Ekaterina BOBROVA / Dmitri SOLOVIEV la o medalie s-a prabusit in momentul in care Katia a reusit (si ea) sa cada. Pesemne chiar o fi ceva in apa din Nisa. Degeaba au dansat ei cu o viteza de-mi taia respiratia mie, privitoarea, cazatura i-a aruncat in josul clasamentului, fara vreo speranta de recuperare la programul liber.
Mie mi-a placut cum au interpretat programul francezii Pernelle CARRON / Lloyd JONES mai ales atunci cand Ima Sumak, care a interpretat una din partile muzicale, a ridicat vocea sus, sus de tot cum numai ea stie iar ei au executat o ridicare suprapusa exact pe momenmtul acestei ridicari de voce (ce mai , era un fel de tipat). Am fost si eu mirata ca au primit note asa de mici, spectatorii au fost chiar revoltati, deh, erau de-a lor.
Cand a intrat pe gheata perechea rusa Ekaterina RIAZANOVA / Ilia TKACHENKO ma intrebam care dintre ei o sa cada. Nu a cazut niciunul, ba chiar au avut un program destul de frumos si reusit.
O rochie sexy, de tigroaica, a avut fata din perechea canadiana Kaitlyn WEAVER / Andrew POJE Ei au demonstrat inca odata ca scoala canadiana de dans este valoraoasa, au avut un program f frumos, cu o interpretare excelenta a muzicii. Aproape toate perechile care pe care le-am vazut au patinat in viteza, chiar daca o parte din melodii au fost ceva mai lente, (de fapt ritmurile sudamericane sunt, dupa cum se stie, mai rapide, mai energice). au acoperit f bine gheata (aveau de executat o linie de pasi in fata arbitrilor si alta in partea opusa) si au demonstrat o tehnica de patinaj destul de bine pusa la punct.
Una din perechile mele favorite este cea a italienilor Anna CAPPELLINI / Luca LANOTTE Au interpretat excelent muzica, au patinat cu viteza, sincronizati, cu siguranta. Ceea ce a facut de multe ori diferenta in notarea perechilor a fost modul in care au executat twizzelurile, de fapt este vorba de cel mai greu element in dans, char mai greu decat ridicarile. Si fiindca a venit vorba de ridicari nu incetez sa ma minunez de unde scot unii ridicari asa de originale si interesante.
Primii din grupa "cea mai cea" au fost rusii Elena ILINYKH / Nikita KATSALAPOV care au venit, din calificari. Au avut un program asa de complex, asa de elaborat incat mi s-a parut ca timpul s-a dilatat ca sa incapa in el toate miscarile lor. Am vazut partea asta pe Eurosport si NB a comentat ca a fost un program perfect, ei au fost bine sincronizati dar nu au avut originalitate, au avut automatisme, le lipseste culaorea care vine cu varsta, cu experienta. Avand in vedere ca e vorba de cel mai tanar cuplu de dans iar NB a arbitrat ceva concursuri la viata lui devine si mai corecta observatia Alinei ca perechile tinere (la dans) se afirma mai greu.
Si au inceput sa intre pe gheata cei antrenati de aceste genii antrenoristice: Marina Zueva/ Igor Spielbam. e uluitor cum au reusit ei sa slefuiasca cele trei perechi prezente la acest campionat incat fiecare sa-si pastreze stilul propriu dar sa ajunga, cel putin doua dintre ele, la cel mai inalt nivel mondial. Au intrat intai americanii Meryl DAVIS / Charlie WHITE Eu cred ca sortii nu le-au fost favorabili pt ca mi s-a parut ca arbitrii, atunci cand au apreciat programul lor, au lasat loc de mai bine pt rivalii si prietenii lor canadieni. Au fost perfect sincronizati, NB a remarcat capacitatea lor de a accelera iesita din comun, precum si naturaletea si puterea de a incanta publicul. YG a afirmat "asa se fac twizzleurile" eu insa am remarcat ca indiferent de ritmul muzici, rapid sau lent, ei au patinat cu aceeasi viteza.
Mie canadienii Tessa VIRTUE / Scott MOIR (nu va pot spune cat m-a enervat la progranmul liber Alina Alexoi care spunea mereu Scot Moar, si nu e prima data, i-a intrat rau de tot in reflex, cand toti, dar absolut toti crainicii de sala indiferent unde a evoluat acesta pereche, i-au zis Moir, asa cum se citeste, pt ca tipul e englez, nu freancez) mi-au placut mai mult. E o asemenea chimie intre ei incat pareau ca plutesc deasupra ghetii. Nici macar un pic de gheata nu a zburat din patinele lor, in timp ce la altii raman norisori de gheata dupa ce trec. YG se minuna cum se face departajarea. NB a lamurit-o ca o face calculatorul care elimina cea mai mare si cea mai mica nota si face media celor ramase. Inainte se acordau locuri, acum locurile le stabileste calculatorul.
E adevarat insa ca depinde si ce bagi in calculator iar la componente e loc pt subiectivism, dar nu si pt manarit, ca inainte (vezi Olimpiada de la Salt Lake City, proba de perechi) NB a comentat astfel despre TV/SM "acuratete la pasi, bine lucrat cu genunchii, muchii adanci, curate, miscari bune ale corpului" Eu atat pot sa adaug: ce inseamna sa fii specialist (ma refer la NB) stii ce si cum sa apreciezi. Inainte de a se da notele am apreciat ca ei vor fi pe locul intai. Me smart!
A treia pereche antrenata de cuplul cel genial (care cand erau sportivi nu reuseau sa ajunga pe podium, parca nici chiar in top, daca am inteles eu bine, important e ca stiu sa-i invete pe altii ce sa faca fara sa se foloseasca de exemplul personal, procedand dupa principiul "fa ce zice popa") e de origine japoneza Maia SHIBUTANI / Alex SHIBUTANI dar a reprezentat cu brio USA, reprezentand o surpriza la alte competitii prin rezultatele f bune obtinute la o varsta destul de tanara. Au avut un program destul de frumos, care l-a entuziasmat pe NB dar nu si pe arbitri, spre dezamagirea celor doi cand au vazut notele, clar se asteptau la mai mult.
Desi presiunea publicului asupra lor a fost f mare Nathalie PECHALAT / Fabian BOURZAT s-au comportat f bine, reusind un program bun, desi nu la nivelul celor de peste ocean care se bat intre ei de cativa ani pe primele medalii. Trebuie admirate tenacitatea si puterea de a indura ale Nataliei, car si-a fracturat piramida nazala cu putin timp inainte de concurs, avand mari probleme cu respiratia, dar a insistat sa fie lasata sa concureze in ciuda avizului contrar al medicilor. A evoluat cu un pansament pe nas si s-a descurcat f bine. Ei au fost ultimii la start dar si-au tinut firea extraordinar de bine. La sfarsitul programului spectatorii s-au ridicat in picioare si i-au aplaudat indelung.
NB a comentat ca fiind de 11 ani impreuna se vede ca e un cuplu rutinat, ca se cunosc f bine si doar intamplarea i-ar putea duce la o greseala, ei intra atat de bine in program incat nu mai percep ce se intampla in jurul lor. Tot NB a remarcat ca sunt f expresivi si ca nici macar o clipa nu le-a lipsit zambetul de pe buze.
Ice Dance - Short Dance |
