Votati pt Parcul National Retezat

De ceva timp aud la Radio Romania Actualitati acest indemn dar pana azi nu m-am obosit sa memorez adresa pe care o dau. De fapt eu am pus aici link direct la adresa de la care se porneste votarea.

E putin cam complicat pt ca e nevoie de inregistrare iar antispamul e cam distorsionat, dar cred ca mandria nationala de a avea o nominalizare in cele 261 din intreaga lume merita un mic efort.

Nu-mi fac iluzii ca parcul nostru va ajunge in primele 7 nominalizate, poate nici chiar in primele 77 (azi e cam jos sub linie in grupa in care e nominalizat, grupa E, linia e la locul 11, PNR e pe locul 33), dar am sentimentul datoriei implinite.

Si nu, nu cred ca SRR face aceasta campanie la sugestia blondei Nutzi (atentia nu a fost atat de concentrata pe anunt incat sa retin si cine a avut ideea), prea ocupata cu slagare pe alese (Land of choice), biciclete si alte marafeturi.

In alta ordine de idei, pt cine nu a aflat inca, iata care sunt cele sapte minuni moderne ale lumii:

The Pyramid at Chichén Itzá (before 800 A.D.) Yucatan Peninsula, Mexico

Christ Redeemer (1931) Rio de Janeiro, Brazil

The Roman Colosseum (70 - 82 A.D.) Rome, Italy

The Great Wall of China (220 B.C and 1368 - 1644 A.D.) China

Machu Picchu (1460-1470), Peru

Petra (9 B.C. - 40 A.D.), Jordan

The Taj Mahal (1630 A.D.) Agra, India

Moartea lui Fulger

Acesta este poemul cel mai drag mie din toata opera lui Cosbuc, chiar daca in el e vorba de moarte. Eu am inteles din versurile lui ca nu e cazul sa ma tem de moarte, ci sa pretuiesc viata, desi atunci cand l-am citit prima data inca nu trecusem prin multe din incercarile descrise in "Pacient in Romania".

Moartea lui Fulger

In goana roibului un sol
Cu frau-n dinti si capul gol,
Rasare, creste-n zari venind,
Si-n urma corbii croncanind
Alearga stol.

(Din studiul introductiv al lui I. Popper: Uneori, impresia ca ne aflam in fata unui ecran cinematografic, care, pt a sugera miscarea, aduce obiectul filmat pana in primul plan, umpland cu el panza, este inevitabil......Calaretul a trecut. Pe ecran ramane numai un card de corbi care simbolizeaza, in ideea poetului, tema intregii balade, moartea.)

El duce regelui raspuns,
Din tabara. Si tine-ascuns
Sub straiul picurand de ploi
Pe cel mai bun dintre eroi--
Atata semn de la razboi
Si-a fost de-ajuns.

Pe Fulger mort! Pe-un mal strain
L-a fulgerat un brat hain!
De-argint e alb frumosu-i port
Dar ros de sange-i albul tort,
Si pieptul gol al celui mort
De lanci e plin.

Sarmanul crai! Cand l-avazut
Si cand de-abia l-a cunoscut,
Cu vuiet s-a izbit un pas
De spaima-n laturi si-a ramas
Cu pumnii stransi, fara de glas
Ca un pierdut.

Sa-i moara Fulger? Poti sfarma
Si pe-un voinic ce cuteza
Sa-nalte dreapta lui de fier
Sa prinda fulgerul din cer?
Cum pier miseii, daca pier
Cei buni asa?

Dar maine va mai fi pamant?
Mai fi-vor toate cate sunt?
Cand n-ai de-acum sa mai privesti
Pe cel frumos, cum insuti esti,
De dragul cui sa mai traiesti.
Tu, soare sfant?

Dar doamna! Suflet pustiit!
Cu parul alb si despletit
Prin largi iatacuri alerga,
Cu hohot lung ea blastema,
Si tot palatul plin era
De plans cumplit.

La stat si umblet slaba ce-i!
Topiti sunt ochiiviorei
De-atata vuiet ne-ntrerupt,
Si glasul stins si-obrazul supt
Si tot vestmantul doamnei rupt
De mana ei.

--"De dorul cui si de-al cui drag
Sa-mi planga sufletul pribeag,
Intreaga noapte nedormind,
Ca s-aud roibii tropotind,
Sa sar din pat, s-alerg in prag,
Sa te cuprind!

Nu-l dau din brate nimanui!
Inchideti-ma-n groapa lui---
Ma lasi tu, Fulgere, sa mor?
Iti lasi parintii-n plans si dor?
O, du-i cu tine drag odor,
O du-i, o du-i!

Ah, mama, tu! Ce slaba esti!
N-ai glas de vifor, sa jelesti;
N-ai mani de fier, ca fier sa frangi;
N-ai mari de lacrami, mari sa plangi,
Nu esti de foc, la piept sa-l strangi,
Sa-l incalzesti!

(Poetul m-a ajutat sa inteleg si mai bine durerea simtita de o vecina care a jelit luni de zile una din fete care i s-a prapadit pt ca a ales sa nasca acasa si nasterea n-a decurs cum trebuie, fiind dusa prea tarziu la spital, precum si mai tarziu am inteles deasemenea de ce mama-mare, o femeie de o bunatate rara, impacata deja cu ideea ca va atinge centenarul, s-a prapadit la 91 de ani, la cateva luni dupa ce fiica ei mai mica s-a stins dupa o lunga suferinta datorata insuficientei cardiace pe care matusa mea o mostenise de la tata-mare)

Si tu, cel spre batai aprins,
Acum esti potolit si stins!
N-auzi nici trambitele-n vai,
Nu vezi cum sar grabiti ai tai--
Radeai de moarte prin batai,
Dar ea te-a-nvins.

Pe piept colac de grau de-un an
Si-n loc de galben buzdugan,
Faclii de ceara ti-au facut
In dreapta cea fara temut,
Si-n mana care poarta scut
Ti-au pus un ban.

Cu faclioara pe-unde treci,
Dai zare negrelor poteci
In noaptea negrului pustiu,
Iar banu-i vama peste rau.
Merinde ai colac de grau
Pe-un drum de veci.

Si-ntr-un cosgiug de-argint te-au pus
Deplin armat, ca-n ceruri sus
Sa fii intreg ce-ai fost mereu,
Sa tremure sub pasu-ti greu
Albastrul cer, la Dumnezeu
Cand vei fi dus.

Mirati si de rasuflet goi,
Vazandu-ti chipul de razboi
Sa steie ingerii-nlemnit;
Si orb de-al armelor sclipit,
S-alerge soarele-napoi
Spre rasarit!...

Iar cand a fost la-nmormantat
Toti mortii parca s-au sculat
Sa-si planga pe ortacul lor,
Asa era de mult popor
Venit sa planga pe-un fecior
De imparat!

Si popi sirag, cadelnitand
Ceteau cetenii de comand--
Si clopote, si plans si vai,
Si-ostenii-n sir, si pas de cai
Si sfetnici, si feciori de crai
Si nat de rand.

Si ma-sa biata! Cum gemea
Si blastama si se izbea
Sa sara-n groapa:--"L-au inchis
Pe veci! Mi-a fost si mie scris
Sa ma destept plangand din vis,
Din lumea mea!

Ce urma lasa soimii-n zbor?
Ce urma pestii-n apa lor?
Sa fii cat muntii de voinic,
Ori cat un pumn sa fii de mic,
Cararea mea si-a tuturor
E tot nimic!

Ca tot ce esti si tot ce poti,
Parere-i tot daca socoti--
De mori tarziu ori mori curand,
De mori satul, de mori flamand,
Totuna e! Si rand pe rand
Ne ducem toti!

Eu vreau cu Fulger sa raman!
Ah, Dumnezeu, nedrept stapan
M-a dusmanit traind mereu
Si-a pizmuit norocul meu!
E un pagan si Dumnezeu,
E un pagan.

De ce sa cred in el de-acum?
In fata lui au toti un drum,
Ori buni ori rai, tot un mormant!
Nu-i nimeni drac si nimeni sfant!
Credinta-i val, iubirea vant
Si viata fum!"

Si-a fost minune ce spunea!
Grabit poporul cruci facea
De mila ei, si sta-ngrozit.
Si-atunci un sfetnic a venit
Si-n fata doamnei s-a oprit
Privind la ea.

Un sfant de-al carui chip te temi,
Abia te-aude cand il chemi:
Batran ca vremea, stalp ramas,
Nascut cu vremea intr-un ceas,
El parca-i viul parastas
Al altor vremi.

Si sprijin pe toiag catand
Si-ncet cu mana ridicand
Sprancenele, din rostu-i rar,
Duios cuvintle rasar:
--"Nepoata draga! de-n zadar
Te vad plangand.

De cum te zbuciumi, tu te stangi
Si inima din noi o frangi--
Ne doare c-a fost scris asa,
Ne dori mai rau cu jalea ta:
De-aceea, doamna, te-am ruga
Sa nu mai plangi.

Pe cer cand soarele-i apus
De ce sa plangi privind in sus?
Mai bine ochii-n jos sa-i pleci,
Sa vezi pamantul pe-unde treci!
El nu e mort! Traieste-n veci,
E numai dus.

N-am cap si chip pe toti sa-i spui,
Si-as spune tot ce stiu, dar cui?
Ca de copil eu m-am luptat
In rand cu Volbura-mparat
Si stiu pe Crivat cel turbat
Ca tara lui.

Ce oameni! Ce sunt cei de-acum!
Si toti s-au dus pe-acelasi drum.
Ei si-au plinit chemarea lor
Si i-am vazut murind usor;
N-a fost nici unul plangator
Ca viata-i fum.

Zici fum? O, nu-i adevarat.
Razboi e, de viteji purtat!
Viata-i datorie grea
Si lasii se-ngrozesc de ea---
Sa aiba tot cei lasi ar vrea
Pe neluptat.

De ce sa-ntrebi viata ce-i?
Asa se-ntreaba cei misei.
Cei buni n-au vreme de gandit
La moarte si la tanguit,
Caci plansu-i de nebuni scornit
Si de femei! (cam misogin sfetnicul!)

Traieste-ti, doamna, viata ta!
Si-a mortii lege n-o cata!
Sunt crai ce schimba-a lumii sorti,
Dar daca mor, ce grija porti?
Mai simte-n urma cineva
Ca ei sunt morti?

Dar stiu un lucru mai pe sus
De toate cate ti le-am spus:
Credinta-n zilele de-apoi
E singura tarie-n noi,
Ca multe-s tari, cum credem noi
Si mane nu-s!

Si-oricat de amarati sa fim
Nu-i bine sa ne dezlipim
De cel ce vietile le-a dat--
O fi viata chin rabdat,
Dar una stiu: ea ni s-a dat
Ca s-o traim!"

Ea n-a mai plans, pierdut privea
La sfetnic, lung, dar nu-l vedea
Si n-a mai inteles ce-a zis
Si nu vedea cum au inchis
Sicriul alb--era un vis
Si ea-l traia.

Senini de planset ochii ei
Vedea barbati, vedea femei, (dezacordurile apartin poetului)
Cu spaima muta-n jur privea.
Din mult nimic nu-ntelegea;
Si sa muncea sa stie. ce-i?
Si nu putea.

I-a fulgerat deodata-n gand
Sa rada, caci vedea plangand
O lume-ntreaga-n rugaciuni--
"In fata unei gropi s-aduni
Atata lume de nebuni!
Sa mori razand..."

Si clopotele-n limba lor
Plangeau cu glas tanguitor;
Si-adanc din bubuitul frant
Al bulgarilor de pamant,
Vorbea un glas, un cantec sfant
Si-naltator:

--" Nu cerceta aceste legi,
Ca esti nebun, cand le-ntelegi!
Din codru rupi o ramurea,
Ce-i pasa codrului de ea:
Ce-i pasa unei lumi intregi
De moartea mea!"

Solutie de criza

Din JGJ

All about...

De ani de zile sunt abonata la newsletterul http://www.wwrecipes.com/ . Am invatat multe lucruri de la el mai ales in primii ani, cand oferea gratis si retete primite de la alti abonati. Ca orice lucru bun, intre timp a inceput sa produca profit pt posesorul sitului si pt a afla mai multe lucruri ar trebui sa platesc. Totusi ofera inca unele informatii gratuite si citesc cu multa placere All about herbs , All about spices, All about fruits si multe altele, pe care cunoscatorii de engleza le pot gasi aici.

Caldura mare, moncher!

Pt ca de cateva zile luna mai a devenit o luna de vara bucurestenii au luat cu asalt nu numai strandurile ("La 5 ligheane", adica Strandul Ciurel, sau Crangasi, cu greu se mai gasea un loc la plaja) ci si Herastraul. Nu m-am speriat de cei cativa nori de pe cer (ciro-stratus, nu sunt nori de ploaie, in plus meteorologii au anuntat seceta, deci as putea pune umbrela in repaos, totusi ieri a fost utila pt ca au cazut cativa stropi de ploaie) si m-am numarat si eu printre ei pt ca voiam sa vad trandafirii cei multi de pe insula.

M-am bucurat de frumusetea si varietatea lor, apoi am facut doua poze puradeilor care au transformat lacusorul dinspre malul lacului Herastrau in piscina. Unul dintre puradei mi-a multumit pt ca l-am fotografiat facandu-ma din nou sa remarc faptul ca nu numai ca nu e nevoie sa cer permisiunea copiilor de a-i poza ci ei chiar sunt gata sa-mi ceara sa le fac poze.

In Gradina Japoneza am regasit aceeasi atmosfera de calm si relaxare dintotdeauna. Mai multe poze facute azi se gasesc aici si aici

Poti gasi pretutindeni frumusete...

Frumusetea trebuie sa stii numai sa o vezi. Azi am fost la cimitir pt o trista comemorare si privirea mi-a fost atrasa de ceva incredibil: o tufa de trandafir care etala cu opulenta numeroase flori galbene si roz, pe aceeasi ramura, si avea multe ramuri! Cum in poseta mea incapatoare rareori imi lipseste camera foto am inceput imediat sa fotografiez minunea, prilej pt multii cersetori f bronzati sa se napusteasca asupra noastra din toate colturile cimitirului. Noroc ca am fost prevazatori si ne-am pregatit sa-i putem omeni pe toti macar cu un leut.

Imi pare bine ca pozele sunt destul de clare pt ca batea vantul cam tare incat de doua ori a trebuit sa tin ramura cu mana ca sa nu se mai miste floarea.

Am vazut dupa aceea ca si alte persoane, inclusiv paznici,au inceput sa pozeze tufa aceea incredibila, ba chiar doua vizitatoare au si rupt cateva flori din ea.

Astept cu interes

De cateva zile citesc in New York Times diverse ponturi si recomandari pt economisirile atat de necesare pe timp de criza dar ce am citit azi m-a amuzat nespus:

Minnesota was looking for a bargain on the tiniest walleye fish, known as frylings, that the state stocks in some of its lakes. Wisconsin needed more of the longer fingerlings for its fishing lakes. So the neighbors have decided to share fish — Wisconsin’s frylings for Minnesota’s fingerlings — along with hundreds of other items: bullets for the police, menus for prisoners, trucks for bridge inspections and sign language interpreters.

Si articolul continua cu alte si alte exemple bazate pe colaborari si mai ales pe trocuri intre multe alte state incat astept cu interes momentul cand si muncitorii lor vor fi platiti cu borcane sau cutii de conserve, tevi sau ce or mai reusi marile uzine ramase inca in USA sa produca. Pe urma ii invitam la noi sa invete cum sa iasa din acest rahat, impartasindu-le din vasta noastra experienta in domeniu.

Si acum cateva strategii de supravietuire comentate de subsemnata:

I went back to using cloth towels over the very non-green convenience of paper towels. I actually rinse and re-use plastic bags too! (Ehei, noi am fost acolo!)

1. Donate clothes you don't wear to charity. 2. Don't buy anything new. 3. Actually wear the clothes you own (OMG).
(Cand am fost in USA am ramas surprinsa de cantitatea de haine cumparata de unele persoane, cate un carucior de autoservire plin! Ma intrebam cand Dumnezeu au timp sa le poarte, oricat de numeroasa ar fi familia)

Drink water. It's good for you and free! (Apa pe gratis? Unde? Chiar si apa de izvor poate sa coste, nu mai vorbesc de cea de la robinet. Si apa din fantana costa pt ca fantana, cum am invatat din basmul cu fata babei si fata mosului, trebuie intretinuta in stare de functionare)

Bring lunch from home. It might not always be that exciting but it's a huge savings! (Sfantul pachetel de acasa, cate batai de cap ne dadea in anii 80, cand nu stiam unde sa gasim ingredientele necasare cand rafturile erau goale, iar imbuibatii astia de americani mancau la pranz la restaurant. Bine le-a facut criza :)))

Grow as much of your food as you can and then, prepare to can. Learn the art of safe food preservation. (Deh, ei au case cu gradina, nu stau la bloc ca cei mai multi oraseni romani. Bine zis arta conservelor!)

LESS Amazon, Borders & BN and MORE Public Library
Si inca una cu acelasi sens:
Read newspapers and magazines online. Most are free. Check out books from local library. (Cele mai multe carti bune le-am citit de la biblioteci publice. Ar fi cazul sa invete si ei aceasta arta :))

Un sfat "Amish": Lose your television. Take a walk with family or friend after dinner. Read yourself to sleep. Welcome the new day.

I keep cookbooks from the '30s-'40s. Big range of recipes with basic ingredients. No radichio or imported items and common local produce. (Pai da, inapoi la "cook from scrach", nu folosind semipreparate)

Iata un sfat pt d-na lui Dono, care i-a promis ca-i face guler masina de facut paine daca o s-o primeasca drept cadou de Craciun: Bread makers. Someone you know owns a bread maker and never uses it. You can save $10 to 20 bucks a week depending on family size.

Dintr-o poveste

Poezia de mai jos a fost publicata de George Cosbuc in 1869. Orice asemanare cu prezentul nu e intamplatoare, desi multe "imprumuturi" citate de poet s-au incetatenit atat de bine incat avem a da si altora.

Port strain si carti straine,
Tot ce din straini ne vine:
A ne-ntrece cu ocara
Si-a batjocori mereu
Ori hulind pe Dumnezeu
Si nesocotind barbatii
Care ne ridica tara,
Ori umbland ca apucatii
Sa ne batem vecinic pieptul:
De-am fi oricat de nemernici
Sa ne credem toti puternici,
Toti cu cap si toti cu dreptul
De-a fi calcatori de lege
Si-ntr-un sat fara de caini:
Astea sunt deocamdata
Voi, iubitii mei romani,
Marfa cea mai cautata.
O, dar nu te-nspaimanta:
Nu la noi, se intelege,
Ci-ntr-o tara-ndepartata
Sub pamant pe undeva.

Dar eu am luat cartea-n mana cu gand sa transcriu alta poezie, tot de Cosbuc:

LUPTA VIETII
Gazel
Copiii nu-nteleg ce vor:
A plange-i cumintia lor'

Dar lucrul cel mai las in lume
E un barbat tanguitor
(Holograf: "Si Baietii plang cate-odata")

Nimic nu-i mai de ras ca plansul
In ochii unui luptator.

O lupta-i viata; deci te lupta
Cu dragoste de ea,cu dor.

Pe seama cui? Esti un nemernic
Cand n-ai un tel hotarator.

Tu ai pe-ai tai! De n-ai pe nimeni,
Te lupti pe seama tuturor.

E tragedie naltatoare
Cand, biruiti, ostenii mor,

Dar sunt erai de epopee
Cand bratul li-e biruitor.

Comediant e cel ce plange (Auzi, marinelule?)
Si-i un neom, ca-i dezertor.

Oricare-ar fi sfarsitul luptei
Sa stai luptand, caci esti dator (Dar tu, draga Stolo?)

Traiesc acei ce vreau sa lupte,
Iar cei fricosi se plang si mor.

De-i vezi murind, sa-i lasi sa moara,
Caci moartea e menirea lor.

Acum exact noua ani, pe peretele de la arhitectura cineva a transcris aceasta poezie, pe care o stiam de mult pe de rost. Nu stiu la cine s-a gandit cel ce a afisat-o acolo, eu m-am gandit la toti cei care au dorit sa implineasca dreptatea oriunde s-au aflat si au cazut prada celor rai, ca si la faptul ca totul se plateste pe lumea asta, si binele si raul.

EX OSSIBUS ULTOR
(Din mormant se ridica razbunatorul)

A fost un tanar imparat --
De la misei a smuls averea
Si-a smuls de la tirani puterea
Si multi nebuni a spanzurat.
Dar patru insi vorbind in soapte
L-au dus in giulgiuri invalit
Si-n codrul cel mai tainuit
L-au ingropat tarziu in noapte.

Cei tari au zis "A fost misel!
Ne-a prigonit prea multa vreme."
Iar popii fulgerau blasteme
In cei ce mai vorbeau de el:
Nici voie sa-si cerneasca portul
Nici drept sa-l planga n-au avut
Si niciodata n-au stiut
In ce pamant le doarme mortul.

Si nu vor sti! Caci groapa lui
In blastemat pamant se-ascunde
Nici soare-acolo nu patrunde
Nici plangerile nimarui.
Jurat-a Iadul sa-ngradeasca
Cu nopti de veci acest mormant;
Iar brazii tac, ca nici un vant
Nu-i clatina, ca sa vorbeasca.

Dar noaptea-n zare, uneori,
Cand e furtuna-n departare
La margini de-orizont rasare
Un fulger alb, tarziu spre zori,
Si-ntr-una spre padure-arata
Si scapara spre ea mereu:
E, parc-arata Dumnezeu
Spre groapa cea de mult uitata.

Iar intr-o noapte va lovi!
Si spintecata de lumina
Fugi-va noaptea cea haina,
Si brazii-n flacari or vorbi;
Si-atunci, cu fulgerul tovaras,
Iesi-va mortul imparat,
Si-n Iadul lor, de-unde-au plecat,
S-or prabusi tiranii iaras.

Candva am sa transcriu si poemul care imi place f mult pt intelesurile lui filozofice "Moartea lui Fulger", dar acum vreau sa inchei intr-o nota mai optimista.

PSALM

Inchinati-va popoare!
Dumnezeu e bun--
El a pus in soare focul
Verii-a tot incalzitoare (omul a produs incalzirea globala)
Inima-i e sfantul soare,
Si-alte luni El pune-n locul
Lunilor ce-apun.

Inchinati-va popoare!
Dumnezeu e drept--
Binecuvanta-va anii
Celui ce-n dreptate moare.
Insa jalnic plangatoare
Vor avea-o-n veci tiranii
Inima din piept!

Inchinati-va popare!
Dumnezeu e sfant--
Cel ascuns e-n veci de fata,
Cel etern intr-una moare!
Va-nchinati, ca-nvingatoare
El renaste-a sa viata
Dintr-al sau mormant!

Parfum de mai

Caprifoi

Salcie alba (catina)

Gladita

Tei salbatic

Iasomie si maces alb

Daca in aprilie explodeaza florile pomilor fructiferi cu parfumul suav al corcodusilor si cel dulceag al salcamilor, in mai strazile iubitei mele capitale (cel putin cele pe care circul eu) incep sa se invaluie in parfumuri tari de salcie alba (catina), gladita (un copac cufrunze ca de salcam, dar mai mici si pastai lungi si late, maron inchis), iasomie, caprifoi, tei salbatic si, last but not least, trandafiri.

Iar florile albe de cires si de capsun au lasat locul fructelor parfumate sau doar dulci si zemoase.

Tzatziki

Acum ca ne-au napadit caldurile am hotarat sa aplic in mod creativ ce am invatat de la TV si de la Allrecipes asa ca m-am dus la Cora si am cumparat o cutie de iaurt Cedra de oaie si bivolita. Fac destulde rar operatia asta pt are un mare continut de grasime (7%) dar e f gustos si ceva mai apropiat de iaurtul natural de oaie preparat pe vremuri de ciobani si vandut la putina celor care il comandau, Tatitzu fiind printre ei.

Am scurs zerul printr-o panza curata (zerul nu l-am aruncat ci l-am baut, pt ca are calciu), am taiat ff marunt (in reteta scrie ca se rad dar n-am vrut sa risc sa-mi rad iar degetele) cativa castraveti curatati de coaja (aproape un kg) pe care i-am scurs de zeama (pe care am aruncat-o, pt ca are in compozitie compusi daunatori de sulf, cei care stau bine cu tensiunea pun sare, nu si eu) si i-am amestecat cu iaurtul. Am stors si zeama unei lamai, am pus cam doua linguri de ulei extra virgin de masline (grecesc) si mult marar si am lasat castronul la frigider un timp ca sa se amestece aromele. L-am servit cum scrie la retete, cu piept de curcan la gratar (ma rog, acolo scrie friptura si atat) aromat cu piper si usturoi de la Fucs (mai are si alte ingrediente) si boia dulce de ardei.

Ecologica

Viitorul tarii e asigurat! Se invata mersul pe bicicleta din frageda pruncie. Aceste fotografii le-am facut la cererea protagonistilor. Adulti, luati aminte si urmati exemplul lor: folositi bicicleta cat mai des!

Astazi am mai facut poze la niste flori din cartier ce se pot vedea aici.