The Sound of Silence

 https://www.youtube.com/watch?v=NAEppFUWLfc

Simon & Garfunkel Sound Of Silence

Hello darkness, my old friend

I've come to talk with you again

Because a vision softly creeping

Left its seeds while I was sleeping

And the vision that was planted in my brain

Still remains

Within the sound of silence

In restless dreams I walked alone

Narrow streets of cobblestone

'Neath the halo of a street lamp

I turned my collar to the cold and damp

When my eyes were stabbed by the flash of a neon light

That split the night

And touched the sound of silence

And in the naked light I saw

Ten thousand people maybe more

People talking without speaking

People hearing without listening

People writing songs that voices never shared

No one dared

Disturb the sound of silence

"Fools," said I, "you do not know

Silence like a cancer grows

Hear my words that I might teach you

Take my arms that I might reach you"

But my words like silent raindrops fell

And echoed in the wells of silence

And the people bowed and prayed

To the neon god they made

And the sign flashed out its warning

In the words that it was forming

And the sign said "

The words of the prophets are written

On the subway walls

And tenement halls

And whispered in the sound of silence" Și traducerea (făcută de mine) în română:

Bună, Întunericule, vechi prieten

Hai să stăm din nou de vorbă

Pentru că o viziune se furișează încet

In timp ce să dorm încerc.

Și viziunea ce mi-a fost plantată in creier rămâne

In interiorul Sunetului Tăcerii.

În somnul neliniștit am mers singur

Pe străzile pavate cu piatră

Sub haloul unui felinar de stradă

Mi-am întors gulerul către frig si umezeala

Când ochii mi-au fost fulgerați de strălucirea unei lămpi de neon

Care au străpuns noaptea

Și au atins Sunetul Tăcerii.

Și in lumina puternică (în text zice golașă) am văzut

Zece mii de oameni sau poate mai mult

Oameni vorbind fără să grăiască

Oameni auzind fără să asculte

Oameni scriind cântece care niciodată nu au cunoscut vocea

Nimeni nu a îndrăznit

Să tulbure Sunetul Tăcerii.

"Proștilor", le-am zis "nu știți

Că tăcerea crește ca un cancer

Ascultați-mi vorbele care v-ar putea învăța

Să-mi prindeți brațele ca sa pot ajunge la voi"

Dar vorbele mele au căzut ca picuri de ploaie

Și ecoul lor a răsunat în puțurile tăcerii.

Și oamenii s-au închinat si s-au rugat

La zeul de neon ce l-au creat

Și reclama și-a fulgerat avertismentul

(in text zice semnalul, dar fiind vorba de neon cred e mai potrivit reclama)

In vorbele ce se formau

Și reclama zicea

"Vorbele Profeților sunt scrise

Pe pereții de la metrou

Și in holurile blocurilor

Și sunt șoptite in Sunetul Tăcerii"

Boxer of Quirinal, Greek Hellenistic bronze sculpture of a sitting nude boxer at rest, 100-50 BC, Palazzo Massimo alle Terme, Rome

Mi-a plăcut fotografia fără să știu ce este. Am găsit pe Google că este un laborator R&D (Research & Development) în China. Mi s-a părut că are legătură cu mesajul cântecului, de a înlocui prosternarea în fața lui Dumnezeu cu prosternarea în fața tehnologiei. R&D labs have a heavy focus on prototyping and experimentation and exist to promote in-house innovation and inventing. (Google)

Lost You Forever 2

Am așteptat cu răbdare să se difuzeze tot sezonul 2 din serialul chinezesc ”Lost You Forever”. Citisem cartea, deci nu mă mai interesează ce o să se întâmple (deși am cam ordinea în care s-au petrecut lucrurile) ci cum vor reuși realizatorii serialului să redea bogăția de emoții, sensuri și înțelesuri din roman.

Spre cinstea lor s-au descurcat foarte bine, nu cred că se putea mai bine de atât. Îmi plac foarte mult jocul actorilor, costumele, scenografia, peisajele, toate sunt, după părerea mea, la superlativ. Poate dacă nu citeam cartea nu mi-ar fi plăcut atât de mult.

 Traducătoarea romanului ”Lost you forever” ne-a spus că ultima parte a cărții, Cartea III-a, intitulată chiar ”Lost You Forever” este despre CangXuan dar mie mi s-a părut că din carte nu reiese asta atât de pregnant.

Dar serialul, și mai ales felul în care actorul Zhang Wanyi interpretează rolul m-a făcut să înțeleg și mai bine de ce este el protagonistul acestei părți a romanului și a serialului.

Cu toate astea dintre cei trei curtezani principali ai eroinei (Chisui Fenglong nu ținea cu adevărat la ea, a acceptat să se căsătorească mai mult din rațiuni politice) cititoarele romanului (și eu) l-au apreciat cel mai puțin pe CangXuan. L-am apreciat abia când am văzut cât de mult suferă că a ales calea bunicului său de a avea putere. A ales acea cale pentru a putea să o protejeze pe ea și exact din această cauză a pierdut-o.

Majoritatea comentatoarelor și traducătoarea nu și-au ascuns admirația pentru ”băiatul rău” Xian Li, în ciuda faptului că el s-a purtat, în chip de demon, nu de fals uman, cel mai puțin curtenitor cu ea.

Nu e mai puțin adevărat că la un moment dat și-a oferit propriul sânge ca să o vindece , dar asta după ce și l-a împrospătat pe al lui de mai multe ori cu al ei, când ea era doctor în acel orășel uitat de lume. Dar loialitatea față de cel care l-a înfiat și l-a crescut cu dragoste a fost o piedică importantă în calea iubirii lor. Cel cu care am ținut eu, pentru devotamentul său nețărmurit (”ea e însăși viața mea”) și pentru faptul că era singurul care corespundea sfatului dat de bunicul prințesei, acela de a o pune înaintea oricăror sentimente și interese este Yi Shiqi, adică ”vulpea cu nouă cozi”, care uita toate abilitățile sale în prezența ei, Tushan Jing.

Nici nu știți cât m-a enervat bunica lui care pur și simplu s-a pus de-a-curmezișul fericirii sale numai pentru a-și satisface propriile ambiții și interese. M-a enervat chiar mai mult decât soția lui cea necredincioasă și fratele cel odios. Am admirat la el și faptul că a iubit copilul știind că nu e al lui, considerând că acel copil nu are nici o vină.

Chiar dacă multora dintre cititoare acest personaj le-a părut plictisitor mie mi s-a părut perechea ideală a ei, cel care i-a putut oferi traiul simplu și liniștit după care a tânjit toată viața renunțând de dragul ei la toate onorurile lumii. Încă nu am văzut tot serialul, sunt încă sub impresia copleșitoare a cărții. Am mai uitat ordinea în care s-au petrecut evenimentele dar în final am simțit o mare satisfacție că lucrurile au decurs cum m-am așteptat.

Plăcintă cu carne de pui.

 Aproape un kg carne de pui fiartă și mărunțită (am făcut piftie, mie îmi place pitia fără carne, doar cu morcovi fierți) 0,5 kg ceapă roșie tocată mai mare, trei ouă, 100 g cașcaval, 2 lingurițe iaurt tip grecesc, 300g foi plăcintă din făină integrală.

Cimbru, oregano, măghiran, coriandru boabe măcinat, turmeric, mult piper negru măcinat.

Am înăbușit ceapa, am adăugat carnea, când s-a răcit un pic am pus ouăle bătute.

Am tapetat forma cu hârtie de copt unsă cu ulei, am pus umplutura pe foi și am încercat cu oarece succes să le rulez, am uns cu două lingurițe iaurt stil grecesc și am pus la cuptor la 180C jumătate de oră. Între timp am ras cașcavalul și am presărat pe plăcintă, încă 10 minute la cuptor.

Bachanalele și PARISul.

 Toată gâlceava iscată de festivitatea de deschidere a Olimpiadei de la Paris mi-a prilejuit o scurtă rememorare a ce am citit de-a-lungul vieții despre mitologia Greciei antice, dar și reîntâlnirea cu unul dintre pictorii pe care îl iubesc cel mai mult, Jan Bruegel cel Bătrân, numit și ”de catifea” precum și unul dintre cei cu care a colaborat, el pictând peisajele, Hendrik Van Balen. Am mai pus așa, ca un fel de condiment, și un tablou de Frans Floris, contemporan cu ei. 

Vă invit să uităm un pic de grijile și necazurile vieții și să privim cum își imaginau marii maeștri din Țările de Jos în secolul al 16-lea că se distrau zeii și zeițele Greciei Antice.

Întâi vreau să vă întreb: Mai e cineva care nu a auzit de călcâiul lui Ahile? Este dovada că grecii antici știau că nimeni pe lumea asta, fie el zeu nemuritor sau semi-zeu muritor nu este invulnerabil.

Thetis, mama lui Ahile, știind cât de predispusă e omenirea la gâlcevi și războaie a dorit să își ferească pruncul de orice l-ar fi putut răni. Și atunci l-a scăldat în apa râului Lethe, care i-ar fi oferit mult dorita invulnerabilitate.

Numai că zeița a trebuit cumva să țină de ceva pruncul ca nu cumva să cadă și să se înece. Și l-a ținut de călcâi. Și ce să vezi, în timpul războiului troian taman acolo a intrat săgeata ucigașă. Scriu din memorie, de aceea nu vă spun cine i-a venit de hac, pentru că nu-mi amintesc.

În schimb știu că nunta lui Thetis și Peleus a fost ceva ”di granda”, cea mai cea din toate nunțile știute și neștiute vreodată pentru că la ea au participat toți zeii și zeițele... Adică aproape toate zeițele pentru că Eris, zeiță răzbunării nu a fost trecută pe listă.

Și știți și voi că un asemenea afront nu putea fi trecut cu vederea. Și poate ați citit undeva sau ați auzit ce i-a trecut răutății de muiere, pardon, zeiță, prin cap. Anume a făcut ea un frumos măr de aur, a scris pe el ”Celei mai frumoase” și l-a aruncat în mijlocul invitaților la nuntă.

Nefericitul (sau poate fericitul pentru o vreme) care a prins mărul era un prinț frumos ca toți prinții din povești, pe nume PARIS. restul e nu doar mitologie, ci chiar istorie și Homer a avut grijă să o consemneze.

1. A Bacchanal by Jan Bruegel The Elder (Velvet) and Hendrik Van Balen

2. Frans Floris - Banquet of the Gods

3. Jan Bruegel The Elder and Hendrik Van Balen - Olympisches Gottermahl.

4. The Feast of Gods by Hendrik Van Balen I and Jan Brugel I

5. The Wedding Banquet of Bacchus and Ariadne by Hendrik Van Balen I și Jan Bruegel I Poate nu e lipsit de interes nici modul cum a ilustrat celebra nuntă Peter Paul Rubens

Dreptatea lui Traian

Nu știu câți dintre bravii urmași ai lui Traian știu, atunci când cântă imnul, că slăvitul împărat a fost nu numai un strălucit om de arme, dovadă fiind cucerirea Daciei, ci și un am vestit pentru simțul dreptății, lăudat de Dio Cassius și pomenit de Dante printr-o întâmplare ilustrată, între alții, de un pictor drag inimii mele, Rogier van der Weyden.

Așa am și aflat despre întâmplarea în sine, căutând pe net mai multe informații despre opera lui Rogier van der Weyden decât cele pe care le aveam deja. Din păcate opera originală a pictorului, care fusese prilej de pelerinaj fiind expusă în holul Primăriei din Bruxelles, a fost distrusă (ironia sorții) în timpul unui bombardament francez din 1695, fiind totuși cunoscută datorită unei copii pe o tapiserie de Pasquier Grenier aflară în Muzeul de Istorie din Berna.

Povestea un este deloc complicată: o mamă s-a prezentat în fața împăratului reclamând că unul dintre soldații săi i-a ucis fiul. Împăratul i-a spus că tocmai este pe picior de plecare la război împotriva dacilor și o să asculte mai pe îndelete când se întoarce.

Mama i-a replicat că nu e sigur că se va întoarce și atunci Traian a decis pe loc să ucidă soldatul care a comis crima. Unii spun că mai mult, i-ar fi oferit drept compensație pe unul dintre fiii săi.

Rogier van der Weidden a ilustrat și altă dovadă de justiție oferită de Herkinbald, legendar Duce de Brabant, care, aflând că unul dintre nepoții săi a violat o fecioară l-a ucis pe acesta pe loc.

Justiția lui Traian a fost ilustrată de mai mulți artiști, în Wikipedia în engleză sunt mai multe imagini decât în cele în spaniolă și italiană.

https://en.wikipedia.org/wiki/The_Justice_of_Trajan_and_Herkinbald

https://es.wikipedia.org/wiki/Justicia_de_Trajano

https://it.wikipedia.org/wiki/Giustizia_di_Traiano

Imagini

1, Tapiseria lui Pasquier Grenier, copie după opera lui Rogier van der Weyden
2. The Justice of Trajan (La clémence de Trajan) by Noël Hallé
3. The Justice of Trajan by Eugène Delacroix, 1840

4. The Justice of Trajan by Hans Sebald Beham 

Paradoxul Ucigașului, Crimă și Pedeapsă

Unul dintre personajele serialului ”A Killer Paradox” este un hacker care se crede un erou (Hero) chemat să facă justiție dincolo de limitele legii.

Hacker Noh Bin (played by Kim Yo-han) în ”A killer Paradox”

Și pentru că scenariul nu a epuizat întâmplările din sursa scenariului, lăsând loc pentru sezonul următor, am decis să urmăresc alt serial negru, japonez de data asta, ”Antihero”, care încă din momentul 2:29 al episodului 1 pare a da răspuns la întrebarea ”care e de fapt Paradoxul ucigașului”?

Răspunsul este cât se poate de deprimant ”În momentul în care ai devenit un ucigaș viața ta s-a terminat”

Dar nu am trecut cu vederea faptul că un rol important în partea doua a serialului sud-coreean este conferit cărții lui Dostoievski, ”Crimă și Pedeapsă” iar eu am citit cam de multișor cartea și nu-mi aduceam aminte toate nuanțele narațiunii am căutat în Wikipedia articolul care îi este dedicat. .

https://ro.wikipedia.org/wiki/Crim%C4%83_%C8%99i_pedeaps%C4%83

Citatul următor din acest articol mi-a amintit un film american care a adus protagoniștilor Susan Sarandon și Sean Penn precum și regizorului Tim Robbins multe premii, ”Dead Man Walking”

” ideea că mântuirea este o opțiune posibilă pentru toți oamenii, chiar și pentru cei cu păcate grave.”

https://en.wikipedia.org/wiki/Dead_Man_Walking_(film)

În serialul sud-coreean mi se pare că se pune mai mult accent pe ideea că personajul principal creează impresia că ar avea o putere supranaturală care îi permite să identifice oamenii răi sau imorali înainte ca justiția omenească să îi pedepsească., deși el nu este convins pe de-a-ntregul de acest lucru Faptul că în episodul 8 cartea este distrusă prin foc lasă loc la mai multe așteptări pentru sezonul următor, îndepărtate de învățăturile care s-ar putea trage din romanul lui Dostoievschi. 

Hackeri cu abilități ieșite din comun, care îi sunt un real sprijin personajului principal au mai fost și în alte seriale, deși nu cu acceptarea sacrificiului de sine în slujba idealului, ca în ”A Killer Paradox” au mai fost și în alte seriale dintre care aș aminti două sud-coreene : ”Healer și ”Taxi Driver”

Kim Mi Kyung în ”Healer”

Ah Go Eun în ”Taxi Driver”

Acer pseudoplatanus LC (Sycamore maple)

 Am apelat la Pl@ntNet identification ca să aflu numele exact al arborelui care mi-a atras atenția cu frumusețea lui proiectată pe albastrul intens al cerului. Eu îl știam de arțar dar Wikipedia în limba română și Google susțin că ar fi Paltin de Munte. În schimb Wikipedia în engleză spune clar ” is a species of maple... maple adică arțar.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Paltin_de_munte

https://en.wikipedia.org/wiki/Acer_pseudoplatanus

Acer Pseudoplatanus (Paltin de Munte)

Există pe străzile Bucureștiului, ca arbore decorativ, un copac înrudit dar care se deosebește de arțar prin fructele sale care par niște mingi mici țepoase agățate de o tijă. Acela este Platanul (Platanus orientalis).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Platanus_orientalis

Fructe de Platanus Orientalis

Ca să mă zăpăcească complet de cap familia asta de copaci mai conține și Acer platanoides, care este tot o specie de arțar, care face samare și nu mingiuțele acelea drăgălașe pe care cred că le-am văzut cu toții. Wikipedia spune clar ”Not to be confused with Acer pseudoplatanus.” Ei bine acesta este Paltin de câmp, adică Arțar (sic!) și decorează și el străzile Bucureștiului.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ar%C8%9Bar

Acer Plantanoides (Paltin de Câmp)

”Arțarul (Acer platanoides), numit și paltin de câmp,[3] este o specie de arbori din familia Aceraceae”

Wikipedia în limba română spune în mod eronat că el a fost ales ca simbol al Canadei. Trebuie știut că acest soi de arțar sau paltin ce o fi el, numit în engleză Norway Maple nu are seva aceea dulce care se recoltează în America și mai ales Canada din Acer saccharum sau Acer nigrum și se folosește la îndulcirea clătitelor lor (pancakes).

https://en.wikipedia.org/wiki/Acer_platanoides

Sugar_Maple_foliage_during_autumn_along_Parkway_Avenue_in_Ewing,_New_Jersey.jpg foto by Famartin Și pentru că m-am lăudat cu fotografiile personale ale frumosului arțar din apropierea locuinței mele, iată-le!

În ultima fotografie puteți vedea ce bine se înțelege arțarul nostru, venit de pe la munte, cum îi zice numele de Paltin de Munte, cu Albizia Julibrissin, Arborele de Mătase, venit de prin Persia.

https://en.wikipedia.org/wiki/Albizia_julibrissin

Vă sfătuiesc să citiți articolul despre platan pentru că este foarte interesant, chiar dacă poate prea lung pentru perioada agitată pe care o trăim.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Platanus_orientalis

A Killer Paradox

 Începusem să mă întreb dacă faptul că urmăresc cu sufletul la gură thrillere dar mă plictisesc seriale romantice la care lumea se extaziază (King The Hotel, de ex) este un semn că mi-a îmbătrânit sufletul când mi-am amintit de filmele urmărite cu maxim interes la televiziunea bulgară în cadrul ”Studio X” și m-am liniștit, filmele, serialele și cărțile polițiste m-au pasionat de când mă știu..

Singura dată când am pierdut ocazia de a vedea unul din filmele transmise în acel Studio a fost când am avut un accident pentru că am plecat din Câmpulung spre București noaptea deoarece numărul nostru nu circula a doua zi. A intrat un par dintr-o căruță care transporta lemne prin parbriz. Dacă nu îmi aplecam capul era posibil să mă decapiteze. Una din multele ocazii în care am scăpat de moarte ca prin urechile acului.

Vă spun toate astea pentru că am ”binge” trei episoade dintr-un thriller menit să pună pe gânduri privitorii pe teme de viață și moarte, responsabilitate și spirit civic, anume ”The Killer Paradox”. Am aflat despre el citind biografia unui actor drag inimii mele de când juca rolul unui (fost?) gangster în ”My Liberation Notes”, Son Suk Ku (손석구) pe care l-am revăzut tot într-un rol de gangster, cât se poate de negativ. Actorul având o personalitate charismatică nu m-a putut face să îl urăsc pe omul cel rău (mai puțin rău aici).

Pe Choi Woo Shik l-am mai văzut în ”Parasite”, ”You are my destiny” și ”Our Beloved Summer” dar acolo nu m-a impresionat deloc. Aici însă are un rol greu și, cel puțin până acum, se achită foarte bine de sarcina complicată care îi revine.

Când visele se împlinesc

Crap pe Varză

Cred că deja știți că dorm mai mult dimineața. Într-o dimineață m-am tot trezit și am adormit imediat la loc având un vis recurent, se făcea că mâncam pește, ba marinat, ba afumat....
L-am sunat pe soțul meu și i-am povestit ce am visat și el a luat imediat măsuri (întrebând în prealabil dacă era vorba de pește mare de la pescărie sau pește mic din congelator) venind acasă cu o minunăție de crap de 3.4kg.

Am uitat să îi fac poze în deplinătatea mărimii sale, fiind ocupată să pregătesc, la sugestia lui, varza pe care tot el o cumpărase pentru coleslaw și să o pun într-o tavă adâncă tapetată cu hârtie de copt. Abia după ce el l-a curățat, l-a dezmățat, i-a scos osul amar de la cap și a decupat capul și coada pentru o viitoare ciorbă (borș) de pește (a care se vor mai adăuga, la vremea lui, și pești din cei mici din congelator, mi-am amintit de poze. Am asezonat crapul cu Cajun Mix (pe care îl aduc copiii din Irlanda, pentru că la noi nu am găsit nicăieri și am trecut la executat poza 1.

Înainte de a-l băga la cuptor am amestecat varza cu Ajvar (pastă de ardei și vinete) bulgăresc, am pus între pește și varză câțiva cartofi mari tăiați în jumătate, am umplut burta peștelui cu ciuperci brune, celery și pătrunjel, am stropit totul cu multă zeamă de lime (cumpărate de la Mega image la jumătate de preț, am avut grijă să fie mai mult verzi pentru că cele galbene nu sunt tot atât de bune) am pus apa cu care am clătit borcanul în tavă și am pus deasupra roșii micuțe dar nu cherry și am acoperit totul cu folie de aluminiu. Foto 2.

După o oră de copt la cuptor la 220grade am scos tava, am întors peștele pe partea cealaltă având grijă să pun din nou roșiile deasupra și cam un pahar de vin roșu, l-am mai ținut la cuptor cam jumătate de oră. Foto 3. Totul a fost pătruns bine în afară de cartofii aflați chiar sub crap pe care i-am mai fiert (după ce am servit masa) în sosul de la pește vreo 20 de minute.  

Vremea Țiganilor (Time of The Gypsies) Amintiri

 Azi au avut loc în București două reprize puternice de ploaie torențială, care au declanșat pe telefon avertizări meteo. Așa cum m-am așteptat la știri au apărut imagini cu străzi inundate, lucru care mi-a adus în memorie  o seară de vară la Mamaia unde, împreună cu Anca, am mers să vedem vestitul film al lui Custurica, ”Vremea Țiganilor”. Erau niște nori negri și amenințători pe cer și cel mult vreo 12 spectatori au avut aceeași idee ca a noastră.

Filmul a fost extrem de interesant nu numai datorită celor care se petreceau pe ecran și a muzicii extraordinare a lui Goran Bregovici, dar și uni fenomen care parcă a ținut de supranatural. Când în film erau scene cu ploaie torențială se abăteau și asupra noastră, a spectatorilor torente reale de ploaie torențială. Și au fost destule scene din acestea.

Spre cinstea operatorului filmul a rulat până la sfârșit, nimeni nu a plecat, am rezistat toți eroic iar la final am reușit să prindem ultimul troleibuz spre Constanța, unde locuiam la familia Cristescu, oameni atât de cumsecade încât puteam spune că în anii în care ne-am petrecut o parte din vară în casa și apoi apartamentul lor am devenit prieteni de familie. Prietenia s-a stins când eu am început să am grave probleme de sănătate.

Troleibuzul nu ne-a dus până în Constanța, s-a oprit la intrarea în Mamaia din cauza unei inundații care transformase străzile în lacuri și râuri. Am mers prin apă până la vremelnicul acasă unde ne aștepta doamna foarte speriată. Neexistând atunci telefoane mobile nu am avut cum să o anunțăm că mergem la film și întârziem. Oricum s-ar fi speriat din cauza potopului care tocmai trecuse.

Am făcut duș foarte cald, ne-am pus hainele la uscat și am băut ceaiul fierbinte oferit de gazda noastră. Nu am răcit fiind astfel dovada vie că dacă nu sunt viruși nu este nici răceală.

Din linkurile de mai jos puteți afla câte ceva despre film.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vremea_%C8%9Biganilor

https://www.cinephilia.net.au/show_movie.php?movieid=1355

Filmul poate fi văzut, cu subtitrări în limba română:

https://filmehd.se/dom-za-vesanje-vremea-tiganilor-1988-filme-online.html

Emir Custurica