National Treasures of South Korea

V-am spus deja ca, la recomandarea lui Dany, vizionez o comedie care la inceput parea usurica si fara pretentii, dar f premiata (l-a depasit pe City Hunter), The Greatest Love. Dar inca din primul episod comedia a facut valuri si a creat o mare isterie in randul fanelor lui Kim Nam Gil pt ca eroul, un Hallyu star f bogat si extrem de increzut l-a intrebat pe managerul sau, in timp ce privea la TVul din masina unde rulau scene din Queen Seon Deok daca el a refuzat acel rol (rolul lui Bi Dam) pt rolul din Fighter, filmul care tocmai plictisise de moarte audienta la avanpremiera. Raspunsul a fost ca filmul (nici macar nu se spune ca e serial) nu are mare audienta, e sub 5%. 

Admiratoarele lui Bi Dam, fanatice inraite ca orice fane adevarate, au luat foc. Cum indrazneste un oarecare Cha Seung Won (cel ce interpreteaza in TGL rolul lui DOk Go Jin, superstarul) sa se considere mai important decat Kim Nam Gil? Pt ele se pare ca nu conteaza ca e vorba doar de o gluma, nici ca regizorul lui QSD e acelasi cu cel din TGL si deci el a aprobat categoric gluma respectiva, ele sunt revoltate si gata (e vorba de fanele din Filipine). Or fi revoltate si cele din Romania, sper totusi ca ele au simtul umorului mai dezvoltat, doar sta in firea poporului nostru sa faca chiar si haz de necaz.

Dar nu despre fane si fanatism voiam eu sa vorbesc acum, ci despre cum imi imbogatesc eu cunostintele despre cultura coreeana chiar si pe acesta cale mai neobisnuita. In episodul 6, pe care tocmai l-am vazut, doua personaje discuta despre National Treasures. Cum de a venit vorba despre ele ii las pe eventualii spectatori sa inteleaga dupa ce vor vedea serialul, pe mine m-a interesat ce este cu tezaurele astea nationale si am procedat exact ca unul dintre personaje, am dat un search sa vad despre ce e vorba si iata ce am aflat.

The National Treasures of Korea are a numbered set of tangible treasures, artifacts, sites, and buildings which are recognized by South Korea as having exceptional artistic, cultural and historical value. The title is one of the eight State-designated heritage assigned by the administrator of the Cultural Heritage Administration (CHA) in accordance with the Cultural Heritage Protection Act after deliberation by the Cultual Heritage Committee.

Tezaurele Nationale ale Coreei sunt un nr de obiecte de tezaur, artefacte (obiecte artizanale) locuri si cladiri care sunt recunoscute de Coreea de sSud ca avand o exceptionala valaore artistica, culturala si istorica. Titilul este ....(nu mai traduc, cred ca se intelege si asa) 

The first list of Korean cultural treasures was designated by Governor-General of Korea in 1938 during the Japanese occupation with "The Act of Treasures of the Joseon dynasty".
In 1955, the South Korean government declared as National Treasures the items previously on the Korean Treasures Preservation Order issued during Japan's occupation of Korea. The current list dates to December 20, 1962, when the Cultural Protection Act was enacted by the Supreme Council for National Reconstruction. There were 116 items on the "National Treasures" list at that time, with others designated as "Treasures".

Prima lista a Tezaurelor culturale coreene a fost intocmita de Guvernatorul General al Coreei in 1938, in timpul ocupatiei japoneze cu numele de "Actul Tezaurelor dinastiei Joseon".

In 1955 Guvernul Coreei de Sud a declarat ca tezaure nationale exemplarele din Ordinul de Protejare a tezaurelor Coreene emis anterior in timpul ocupatiei japoneze a Coreei. Lista actuala dateaza din 20 Decembrie 1962 cand Actul De Protejare a Culturii a fost emis de Consiliul Suprem  pt Reconstructia Nationala. Erau 116 exemplare pe lista de Tezaure Nationale la acea data, in timp ce existau si altele numite doar Tezaure.

Discutia dintre cei doi a inceput cu mentionarea primului Tezaur National, care a fost incendiat, documentandu-ma am aflat ca a fost vorba de un incendiu provocat (intentionat) in 2008. Este vorba despre o poarta a Seulului, numita Sungnyemun, (Poarta Ceremoniilor Exaltate ar suna traducerea din engleza) dar denumita de japonezi Namdaemun (Marea Poarta de Est)  si a fost inceputa in 1395 si terminata in 1398. A fost reconstruita in 1447 si renovata apoi de mai multe ori. Initial a fost folosita pt a primi emisarii straini, a controla accesul in capitala si pt a tine la distanta tigrii siberieni. 

Pe la inceputul secolului 20 au fost demolate zidurile care inconjurau Seulul "pt a face traficul mai eficient". Zidurile dimprejurul portii au fost demolate cu prilejul vizitei Printului Mostenitor al Japoniei. In 1907 poarta a fost inchisa pt public pt ca autoritatile japoneze de ocupatie au construit o linie de tramvai electrica in apropiere (in Wikipedia trebuie sa fie o greseala deoarece Coreea a fost ocupata incepand cu 1910) A fost avariata grav in timpul razboiului Coreean si a fost reinaugurata in 1963, fiind inscrisa pe lista Tezaurelor nationale in 1962 la #1. I s-a dat foc in 2008, cum am mai zis si  este in curs de renovare. 

 Celalalt personaj se pare ca avea ceva lacune in ce priveste cultura (chiar i s-a recomandat sa mai studieze) pt ca a confundat acest Tezaur National cu o alta poarta, Dongdaemun, Marea Poarta de Est, numita initial Heung-injimun ("Gate of Uplifting Mercy") Si care este doar un tezaur, nu unul national si era principala poarta de intrare in Seul. A fost construita in 1397 si reconstruita in actuala forma in 1869. Confuzia este oarecum de inteles deoarece ambele au aspect de pagoda, a doua este vestita pt spectaculoasele imagini nocturne.

In apropiere e  Dongdaemun Market (one of Korea's largest and most popular) and Dongdaemun Sports Stadium.

S-a mai mentionat in serial si Tezaurul national #2 , Wongaksa Pagoda, o pagoda de piatra cu zece nivele. Personajul pare astfel sa se inscrie bine in notiunea de geek, tocilarul din episodul cu povestea inspirata de "Camellias", mai ales ca poarta si niste ochelari cu o rama neagra lata, care de altfel ii vin f bine, mie imi place mult acest personaj (am o inclinatie evidenta ca in filme si seriale sa prefer looserii, personajele care nu au nici o sansa sa cucereasca inima eroului principal). In ce context a fost mentionata, avand in vedere ca e vorba de o comedie, las in continuare privitorii sa descopere si sa se distreze. Ce mi s-a parut interesant e ca dupa discutie personajul cel tocilar a mers la computer si  a cautat poza cu acest Tezaur national, ba chiar a si printat-o. 

Wongaksa Pagoda is a twelve metre high ten-storey marble pagoda in the center of Seoul, South Korea. It was constructed in 1467 to form part of Wongak-sa temple, that King Sejo had founded two years before on the site of an older Goryeo-period temple, Heungbok-sa. The temple was closed and turned into a kisaeng house by the (later deposed) king known as Yeonsan-gun (1476 – 1506, r. 1494-1506), and under his successor, King Jungjong (1488 – 1544, r.1506–1544) the site was turned into government offices. The pagoda and a memorial stele commemorating the foundation of Wongaksa alone survived. 

Pagoda Wongaksa este o pagoda de marmura de 12 m inaltime  si zece nivele aflata in centrul Seullui, in Coreea de Sud. A fost construita in 1467 ca facand parte din templul Wongak-sa, fondat cu doi ani inainte de regele Sejo in locul unui templu mai vechi din perioada Goryeo, Heungbok-sa. Templul a fost inchis si transformat intr-o casa de Gisaeng (la Euforia se difuzeaza un serial istoric a carui actiune se desfasoara intr-o casa de gisaeng) in timpul regelui Yeonsan-Gun, ( este regele din "The King and The Clown", filmul atat de apreciat desi actorii erau cvasi necunoscuti la acea vreme si bugetul a fost unul redus) iar in timpul succesorului sau, regele Jungjong (regele din Dae Jang Geum) a fost transformat in birouri guvernamentale. Au supravietuit numai pagoda si o stela memoriala comemorand fondarea Wongaksa

Cum in Wikipedia poza este a unei pagode protejate de o caseta de sticla iar in serial apare fara caseta ma cautat si eu pagoda asa cum apare pe film si am gasit ceva asemanator 

Wongaksa Pagoda se afla in mijlocul unui parc numit Tapgol si asa apare numele pagodei in poza din Wikipedia. Modelul dupa care s-a facut acesta pagoda este la Muzeul National al Coreei si se numeste Gyeongcheonsa Pagoda. Totusi, pe lista National Treasures, pe care o sa o copiez partial mai jos  acesta pagoda, construita in timpul regelui Chunmok in 1348, se afla abia la pozitia 86.

Si pagoda acesta, ca si cea de la nr 2 , e tot din marmura, spre deosebire de majoritatea pagodelor din Corea, facute din granit.

Dar discutia nu s- oprit aici ci geek-ul nostru a fost nevoit sa faca in continuare parada de eruditie (si tineti minte, nu avea ca mine computerul la indemana, acum inteleg pe undeva de ce ma tot piseaza Vodafone cu oferte de legatura web pe mobil) si sa spuna si care e Tezaurul National #3. Spre cinstea lui si a scenaristelor, surorile Hong (Hong Mi Ran & Hong Jung Eun) raspunsul a venit destul de repede: Buckhansan Fortress care comemoreaza expeditia (de fapt expansiunea regatului in valea raului Han) regelui Jinheung. Este de fapt o stela datand din vremea regatului Silla, ridicata in jurul anului 555 si plasata initial pe varful Bibong de pe Muntele Bukhan, apoi mutata in  Gyeongbokgung Palace pt ca era f erodata de cei 1400 de ani scursi  si trebuia protejata.  Acum se afla in  National Museum of Korea.  Monumentul a fost redescoperit in 1816 in timpul domniei Imparatului  Sunjo de catre  Chusa Kim Jeonghui, un faimos caligraf.  Am gasit doua poze, se pare ca in locul initial unde a fost stela s-a construit un monument comemorativ.

Reamintesc iubitorilor de Sageukuri (seriale istorice) ca Regina Seon Deok a construit un observator astronomic care exista si azi si care se afla si el bineinteles pe lista Tezaurelor Nationale, la nr 31, Cheomseongdae, Gyeongju.

Dar eroina serialului, neinduratoare,  nu s-a multumit cu atat ci a cerut sa-i spuna si ce se afla pe lista la nr 128. Tocilar, tocilar, dar are si memoria lui o limita, incat a trebuit sa recunoasca faptul ca nu stie, de aceea m-am hotarat sa copiez din Wikipedia o parte din lista:

List of national treasures

Designated December 20, 1962 

1. Namdaemun, also known as Sungnyemun, Jung-gu, Seoul. Severely damaged in a fire on February 10, 2008.
2. Wongaksa Pagoda, Ten storied stone pagoda of Wongaksa temple site, Tapgol Park, Jongno-gu, Seoul
3. Bukhansan Monument commemorating the border inspection of Bukhansan by King Jinheung, National Museum of Korea, Seoul
4. Stupa of Godalsa temple site, Yeoju County
5. Twin-lion stone lantern of Beopjusa temple, Boeun County
6. Seven storied stone pagoda in Tap-pyeong-ri, Chungju
7. Stele of Bongseon Honggyeongsa, Cheonan
8. Stele accompanying pagoda of Buddhist priest Nanghyehwasang, Seongjusa Temple, Boryeong
9. Five storied stone pagoda of Jeongnimsa temple site, Buyeo County
10. Three storied stone pagoda in front of Baekjangam Hermitage, Silsangsa Temple, Namwon
11. Stone pagoda of Mireuksa temple site, Iksan
12. Stone lantern in front of Gakhwangjeon Hall of Hwaeomsa temple, Gurye County
13. Geungnakjeon Hall of Muwisa temple, Gangjin County
14. Yeongsanjeon Hall of Geojoam Hermitage, Eunhaesa Temple, Yeongcheon
15. Geungnakjeon Hall of Bongjeongsa temple, Andong
16. Seven storied brick pagoda in Sinse-dong, Andong
17. Stone lantern in front of Muryangsujeon Hall of Buseoksa temple, Yeongju
18. Muryangsujeon Hall of Buseoksa Temple, Yeongju
19. Josadang Hall of Buseoksa temple, Yeongju
20. Dabotap (Many Treasure Pagoda) at Bulguksa, Gyeongju
21. Seokgatap (Sakyamuni Pagoda), the three-storied pagoda at Bulguksa, Gyeongju
22. Yeonhwagyo and Chilbogyo bridges of Bulguksa temple, Gyeongju
23. Cheongungyo and Baegungyo bridges, a double-sectioned staircase and bridge that leads to the entrance of Bulguksa, Gyeongju
24. Seokguram grotto and Buddha statue, Gyeongju
25. Monument of King Taejong Muyeol of Silla, Gyeongju
26. Seated gilt-bronze Vairocana Buddha statue of Bulguksa temple, Gyeongju
27. Seated gilt-bronze Amitabha Buddha statue of Bulguksa temple, Gyeongju
28. Standing gilt-bronze Bhaisajyaguru Buddha statue from Baengnyulsa Temple, Gyeongju
29. Bell of King Seongdeok. Sacred bell of King Seongdeok the Great, Gyeongju National Museum, Gyeongju
30. Stone pagoda of Bunhwangsa temple, Gyeongju
31. Cheomseongdae, Gyeongju
32. Tripitaka Koreana at Haeinsa, Hapcheon County
33. Monument in Changnyeong commemorating the border inspection by King Jinheung, Changnyeong County
34. Three storied stone East Pagoda in Suljeong-ri, Changnyeong County
35. Four-lion-supported three storied stone pagoda of Hwaeomsa temple, Gurye County
36. Bronze bell of Sangwonsa temple, Pyeongchang County
37. Three storied stone pagoda in Guhwang-dong, Gyeongju
38. Three storied stone pagoda of Goseonsa temple site, Gyeongju
39. Five storied stone pagoda in Nawon-ri, Wolseong, Gyeongju
40. Thirteen storied stone pagoda of Jeonghyesa temple site, Gyeongju
41. Iron buddhist flagpole of Yongdusa temple site, Cheongju
42. Wooden triptych Buddhist statue of Songgwangsa temple, Suncheon
43. Edict of King Gojong of Goryeo, Songgwangsa Temple, Suncheon
44. Three storied stone pagoda and stone lantern of Borimsa temple, Jangheung County
45. Seated clay Buddha statue of Buseoksa temple, Yeongju
46. Wall painting in Josadang Hall of Buseoksa temple, Yeongju
47. Stele for Buddhist Priest Jingamseonsa of Ssanggyesa temple, Hadong County
48. Octagonal nine storied pagoda of Woljeongsa temple, Pyeongchang County
49. Daeungjeon Hall of Sudeoksa temple, Yesan County
50. Haetalmun Gate of Dogapsa temple, Yeongam County
51. Gate to an official inn in Gangneung
52. Jangkyeongpanjeon - structure housing the Tripitaka Koreana (Haeinsa Temple Janggyeong Panjeon) (Haeinsa Temple Depositories)
53. East Stupa of Yeongoksa, a Silla-period temple on the slopes of Jirisan, in Gurye County
54. North Stupa of Yeongoksa, Gurye County
55. Palsangjeon Hall of Beopjusa temple, Boeun County
56. Guksajeon Hall of Songgwangsa temple, Suncheon
57. Stone pagoda of Buddhist Priest Cheolgamseonsa of Ssangbongsa temple, Hwasun County
58. Seated iron bhaisajyaguru Buddha statue at Janggoksa temple, Cheongyang County
59. Stele that accompanied the stupa of National Preceptor Jigwangguksa of Beopcheonsa temple, Wonju
60. Celadon incense burner with lion-shaped lid, National Museum of Korea, Seoul
61. Celadon wine pot in the shape of a dragon, National Museum of Korea, Seoul
62. Mireukjeon Hall of Geumsansa temple, Gimje
63. Seated iron Vairocana Buddha statue of Dopiansa temple, Cheolwon County
64. Lotus shaped stone basin of Beopjusa temple, Boeun County
65. Celadon incense burner with unicorn-shaped lid, Gansong Art Museum, Seoul
66. Celadon kundika with inlaid willow, bamboo,lotus, reed and mandarin duck designs, Gansong Art Museum, Seoul
67. Gakhwangjeon Hall of Hwaeomsa temple, Gurye County
68. Celadon vase with inlaid crane and cloud designs, Gansong Art Museum, Seoul
69. Certificate of meritorious subject for Sim Jibaek for his distinguished service in helping to establish the Joseon Kingdom, Dong-A University, Busan
70. Hunmin Jeongeum
71. Dongguk Jeongun, dictionary of correct Korean pronunciation
72. Gilt-bronze Buddha triad with inscription of cyclic year of Gyemi (563 CE)
73. Gilt-bronze Buddha triad in miniature shrine
74. Celadon water dropper in the shape of a duck
75. Bronze incense burner with inlaid silver decoration of Pyochungsa temple, Miryang
76. War diary, letter file and draft copies of war report of Admiral Yi Sunsin, Hyeonchungsa, Asan
77. Five storied stone pagoda in Tamni, Uiseong County
78. Geumdong Mireuk Bosal Bangasang, Gilt-bronze maitreya in meditation, National Museum of Korea, Seoul
79. Seated gilt-bronze Buddha statue in Guhwang-ri, Gyeongju, in the National Museum of Korea, Seoul
80. Standing gilt-bronze Buddha statue in Guhwang-ri, Gyeongju, in the National Museum of Korea, Seoul
81. Standing stone maitreya statue of Gamsansa temple, National Museum of Korea, Seoul
82. Standing stone amitabha statue of Gamsansa temple, National Museum of Korea, Seoul
83. Bangasayusang, Gilt-bronze maitreya in meditation, National Museum of Korea, Seoul
84. Rock-carved triad buddha in Seosan
85. Gilt-bronze triad Buddha with the inscription of cyclic year of Sinmyo (571 CE), Yongin
86. Gyeongcheonsa Pagoda from Gyeongcheonsa Temple, a 10-story stone pagoda, National Museum of Korea, Seoul
87. Gold crown from the Geumgwanchong tomb, Gyeongju National Museum, Gyeongju
88. Girdle and pendants from Geumgwanchong tomb, Gyeongju National Museum, Gyeongju
89. Gold buckle, National Museum of Korea, Seoul
90. A pair of golden earrings, Old Silla period (500-600AD). Found in Pubuchong Tomb, Pomun-dong, Gyeongju City, Gyeongsangbuk-do.
91. A stoneware vessel in the shape of a warrior on horseback, from the Old Silla period, around 500-600AD. Found in Geumnyeong-chong, Noseo-dong, Gyeongju City, Gyeongsangbuk-do.
92. Celadon kundika with willow and water fowl designs in silver, National Museum of Korea, Seoul
93. White porcelain jar with grape design in underglaze iron, National Museum of Korea, Seoul
94. Celadon bottle in the shape of a melon, National Museum of Korea, Seoul
95. Celadon openwork incense burner, National Museum of Korea, Seoul
96. Celadon pitcher in the shape of a tortoise, National Museum of Korea, Seoul
97. Celadon vase incised with lotus and arabesque designs, National Museum of Korea, Seoul
98. Celadon jar with inlaid peony designs, National Museum of Korea, Seoul
99. Galhangsa Temple 3-Story stone pagoda, National Museum of Korea, Seoul
100. Namgyewon Monastery 7-Story stone pagoda, National Museum of Korea, Seoul
101. Memorial Stupa for the Most Reverend Jigwang of Beopcheonsa temple, National Museum of Korea, Seoul
102. Memorial Stupa for the Most Reverend Hongbeop of Jeongtosa temple, National Museum of Korea, Seoul
103. Twin-lion stone lantern of Jungheungsanseong Fortress, Buk-gu, Gwangju
104. Stupa for Priest Yeomgeo from Heungbeopsa temple, National Museum of Korea, Seoul
105. Three storied stone pagoda in Beomhak-ri, Sancheong, National Museum of Korea, Seoul
106. Stone triad amitabha with attendants and 28 other buddhist images, with an inscription of the cycle year Gyeyu, Cheongju
107. White porcelain jar with grape design in underglaze iron, Ewha Womans University, Seoul
108. One thousand Buddha stele with Gyeyu inscription, Gongju
109. Gunwi triad Buddha and grotto, Gunwi County
110. Portrait of Yi Jehyeon, National Museum of Korea, Seoul
111. Portrait of An Hyang, Yeongju
112. Three storied stone pagoda of Gameunsa temple site, Gyeongju
113. Celadon bottle with willow design in underglaze iron, National Museum of Korea, Seoul
114. Celadon bottle in the shape of a muskmelon with inlaid peony and chrysanthemum designs, National Museum of Korea, Seoul
115. Celadon bowl with inlaid arabesque design, National Museum of Korea, Seoul
116. Celadon ewer in the shape of a gourd with inlaid peony design, National Museum of Korea, Seoul

Designated March 3, 1964

117. Seated iron vairocana Buddha statue of Borimsa temple, Jangheung County

118. Gilt-bronze maitreya, Yongin

119. Standing gilt-bronze Buddha with inscription of the seventh year of Yeonga era, National Museum of Korea, Seoul

120. Sacred Bell of Yongjusa temple, Hwaseong

121. Hahoetal and Byeongsantal masks, Andong

122. Three storied stone pagoda of Jinjeonsa temple site, Yangyang County

Designated February 28, 1966

123. Relics found from the five storied stone pagoda in Wanggung-ri, Iksan, Jeonju National Museum, Jeonju

124. Seated marble bodhisattva statue of Hansongsa temple, National Museum of Korea, Seoul

125. Green-glazed funeral urn with stone case, National Museum of Korea, Seoul

Designated September 16, 1967

126. Relics found inside three storied Seokgatap pagoda of Bulguksa temple, Gyeongju (28 subentries)

Designated December 19, 1968

127. Standing gilt-bronze avalokitesvara bodhisattva statue of Samyang-dong, National Museum of Korea, Seoul

128. Standing gilt-bronze avalokitesvara bodhisattva statue, Hoam Art Museum, Yongin

129. Standing gilt-bronze bodhisattva statue, Hoam Art Museum, Yongin

130. Five storied stone pagoda of Jukjang-dong, Seonsan, Gumi

Kim Yu Jong

Ideea excelenta a TVR-ului de a difuza seriale sud-coreene ne-a ingaduit noua, romanilor, sa intredeschidem o fereastra catre acesta cultura atat de indepartata si, in unele privinte, diferita de a noastra. Multe persoane, in special femei, au fost atat de cucerite de ce au vazut pe micul ecran incat au inceput sa caute pe net si alte seriale, grupuri muzicale, retete culinare, etc.

Desigur ca o parte dintre internauti nu au asteptat TVRul si deja cunosteau destule despre "Tara Diminetilor Linistite" inca dinainte de a se difuza "Giuvaerul Palatului= Dae Jang Geum". Stiu ca unele persoane mai tinere au inceput si sa invete limba coreeana. Poate cine stie, in curand vom avea destui cunoscatori ai acestei limbi care sa traduca cu acuratete si operele literare dintre care unele au fost scrise de un geniu al literaturii coreene dar care, ca orice geniu din secolele trecute, s-a prapadit tare devreme.

Am aflat despre el urmarind un serial care mi-a fost recomandat insistent de draga mea prietena Dany, "The Greatest Love". Este o comedie romantica si la orice m-as fi asteptat, numai sa imi trezeasca interesul pt literatura nu. Insa, la fel ca si in alte seriale in care se face apel la cultura literara a personajelor (vezi "Secret Garden" cu referintele la mica sirena a lui Andersen sau la mitul pasarii spin in serialul cu acelasi nume "Thorn Birds", precum si un serial al carui nume nu-mi vine acum in minte in care eroina vorbeste de o poveste cu un taietor de lemne care a gasit o zana si i-a ascuns hainele ca sa nu mai plece, dar in final i-a redat hainele pt a fi libera sa ramana cu el daca vrea, n-am gasit povestea pe net, desi am cautat-o) si in acest serial personajul principal, infatuatul star Dok Go jin, face, in felul lui caracteristic, apel la o poveste, una despre camelii.

Bineinteles ca m-am gandit imediat la "Dama cu Camelii" a lui Dumas, nici vorba, povestea era total diferita. Am folosit faptul ca daca ma uit online pot sa dau filmul inapoi si sa-l opresc incat sa imi fie usor sa inteleg bine subtitrarea (destul de deficitara, sunt multe scene in care apare "empty" in loc de dialog) si astfel o sa pot redea traducerea povestii:

Eroina este o fata decenta, draguta, si de familie buna. Nu ii lipseste nimic (e perfecta) si e o persoana f buna. Dar cumva acea persoana s-a indragostit de un tocilar (geek) din vecini. Era un tip cam miorlait si incurca lume. totusi femeia i-a oferit un cartof delicios pe care l-a gatit punandu-si tot sufletul in el. Dar miorlaitul i-a refuzat cartoful. Si cum crezi ca s-a simtit eroina? Ar fi putut sa se simta doar stangace si stanjenita. Dar tocilarul avea un pui (in subtitrare apare cuvantul chicken=pui, din imagini se deduce ca era vorba de fapt de un cocos) la care tinea. Dupa ce eroinei i-a fost refuzat cartoful ea a inceput sa necajeasca puiul, cu rautate si neincetat. Tocilarul a plans pana i-au secat lacrimile. Si a rugat-o sa-l ierte, sub un copac de camelii de culoarea flamingo.

Starul din serial distorsioneaza insa povestea si in locul tocilarului o vede pe Ae Jung, care la un moment dat ii spune ca a citit si ea cartea "The Camellia Flower" si nu are de gand sa se culce cu el. In acel moment am inceput sa ma intreb daca nu cumva exista intr-adevar o asemenea carte si daca nu se poate citi traducerea ei online. Si cum Google e un minunat motor de cautare am apelat imediat la el. Nu a fost usor, pt ca la inceput tot ce-mi oferea erau carti despre camelii, care au niste flori minunate, dar nu asta voiam eu.

Am reusit insa sa gasesc un site f interesant, numit "Best Love Dictionary" unde la cuvantul kkoht=floare se face referire exact la cartea pe care o cautam, "Camellias" de Kim Yu Jong. Pentru cei care pot comanda carti pe net si sunt interesati de literatura coreeana (din sud, pt ca in nord, asa cum am citit intr-o carte de calatorii scrisa de un scriitor roman care a participat la un congres al scriitorilor pe vremea lui Kim Ir Sen, nu e voie sa se publice opere literare decat daca sunt scrise de un "colectiv de autori") tradusa in engleza recomand un f interesat articol, "What to Start Reading in Translated Korean Literature". Pt cumparat "Camellias" recomand acest link.

Scriitorul a trait intre 1908-1937, a murit de tuberculoza si a avut o viata "ca un roman" fiind indragostit, asa cum se intampla si in povestea lui, de o persoana aflata pe o treapta sociala superioara si care refuza sa ii raspunda pozitiv sentimentelor sale. El a ramas orfan de mic si la un moment dat a fost nevoit sa-si abandoneze studiile si sa se intoarca in satul natal unde, pe langa activitatea de scriitor, s-a ingrijit de copiii defavorizati pe care i-a ajutat sa mearga la scoala. Sa nu uitam ca el a trait in perioada in care Coreea era sub stapanire japoneza.

In "Camellias" e vorba despre un baiat simplu, de la tara, de care se indragosteste o fata aflata pe o treapta sociala superioara. Ea este f agresiva in exprimarea sentimentelor sale si baiatul, cam speriat, o respinge, lucru care este interpretat ca o lupta de clasa. Atunci ea se supara si ii chinuie cocosul la care le tinea f mult, Povestea cica e umoristica dar mare parte din umor se cam pierde la traducere (nu degeaba zic eu tradutorre=tradittore). O alta povestioara, pe care insa nu am pucat inca sa o citesc, se gaseste tradusa in engleza aici

Intr-un f interesant videoclip se vorbeste despre o alta poveste, intitulata "Spring, spring", avand ca inspiratie un personaj real, tot un flacau de la tara pe care il cam terorizeaza socrul si nevasta, in loc sa ii ia lui apararea, trece de partea socrului. Videoclipul este vorbit intr-o engleza f clara (probabil de coreeni) si are subtitluri in spaniola. Dupa ce am privit cu atentie acel videoclip m-am gandit ca ar putea exista unul si despre "Camellias si nu m-am inselat, pe acesta il inserez aici. Videoclipurile sunt facute de o institutie care se ocupa cu traducerea operelor scriitorilor coreeni si pe aceeasi pagina exista linkuri si catre alte videoclipuri, despre alti scriitori.

La multi ani, Ioane!

Sa nu fiu inteleasa gresit, urarea se adreseaza ambelor sexe.

Buna ziua ti-am dat....

De cand am blog pot sa spun, fara exagerare, ca viata mea s-a schimbat. Mai exact s-a schimbat de cand Ciupercutza m-a incurajat sa scriu iar Dono m-a pus in blogroll. De atunci am facut cunostinta, fie direct, prin devirtualizari, fie indirect, prin email, cu o multime de oameni deosebiti, despre care pot spune ca au devenit prietenii mei, care m-au si ajutat la nevoie. Ba chiar am si participat la o nunta de bloggeri, eveniment de care imi amintesc si acum cu drag.

Pana acum am avut o singura experienta, nu neaparat neplacuta ci mai degraba stanejnitoare, cu cineva care ma tot bombarda cu tot felul de invitatii pe hi5, incat a trebuit sa bag in spam intreaga retea ca sa scap de spamurile (mesajele nesolicitate) respective. Omul nu e rau intentionat, e numai puternic inclinat spre prietenii cu sexul frumos si faptul ca are un simt artistic f dezvoltat nu a fost suficient ca sa faca sa imi dispara senzatia de stanjenire in ce il priveste.

Iata insa ca de curand cineva a scris un comentariu despre Vasile Militaru si s-a oferit sa imi trimita si alte materiale despre acest poet care a avut atat de suferit cand in tara noastra s-a instaurat comunismul. Pt ca in comentariu omul isi dadea adresa de email nu l-am publicat (si nici nu o sa-l public, doar nu degeaba am bifat moderarea pt comentarii) si am raspuns pozitiv la oferta.

Ei, dar nu degeaba spun coreenii ca "nu exista pranz gratuit" in sensul ca "totul se plateste pe lumea asta" pt ca in acest caz e f valabila zicala "buna ziua ti-am dat, belea mi-am capatat", in cutia mea postala au inceput sa curga zilnic nenumarate mesaje, cele mai multe cu atasamente, fara nici o legatura cu poetul atat de indragit de amandoi.

Mai e o zicala cu aplicatii practice in viata mea " Dumnezeu nu bate cu maciuca". Pe la inceputurile lucrului meu cu calculatorul aveam obiceiul, daca imi placea vreun text umoristic, sa-l copiez si sa-l trimit imediat prietenilor. Am invatat repede ca e bine sa-l trimit ca "undisclosed recipient" adica sa folosesc optiunea BCC ca sa nu dau ocazia vanatorilor de adrese sa le culeaga pe cele ale prietenilor si rudelor, totusi pe una dintre prietene sigur am agasat-o cu glumitele mele nesolicitate (ce mai, spam in toata regula), incat pur si simplu a rupt legatura cu mine in mod unilateral.

Marturisirea pacatelor mele nu se incheie aici. Cand am invatat sa fac ppsuri am inceput sa le trimit, tot nesolicitate, multora din lista mea de adrese. Acum, cand am o lista enorma de ppsuri care asteapta sa fie deschise (poate sa am timp de ele in alta viata, ca in asta nu cred) incep sa inteleg cam ce simteau recipientii ppsurilor mele, chiar daca erau undisclosed. Totusi toti au fost politicosi si nu mi-au spus nimic.

In schimb cand am decis sa folosesc propunerea Blogger-ului ca atunci cand public ceva sa trimita el prin email la 10 persoane articolele respective se pare ca am atins culmea spamului. Fiind vorba de persoane f apropiate o parte din ele si-au luat inima in dinti si m-au rugat sa le sterg de pe lista, ceilalti cu spus "nici o problema, citesc doar ce ma intereseaza si atat". Cum blogul meu e greu sa fie incadrat intr-o categorie anume cred ca pana la urma fiecare a gasit cate ceva de citit, sau macar cateva poze de privit. Din fericire pt propria stima au existat si persoane care au solicitat sa fie trecute pe acea lista de privilegiati.

Dar omul despre care v-am vorbit mai sus se pare ca simte o mare placere sa primeasca emailuri cu atasamente, altfel nu pot sa-mi explic insistenta cu care imi umple mie zilnic cutia postala, desi l-am rugat, cat de politicos am putut (e drept ca l-am si avertizat ca daca nu-mi respecta rugamintea il bag in spam) sa nu trimita mai mult de un email la 2-3 zile. Doar se spune inca din evanghelii sa nu faci altora ce nu-ti place tie.

Mai am eu o prietena care imi trimite multe emailuri, cu ea e alta situatie, am facut schimb de poze de famile si de autobiografii, stiu ca e f inimoasa si inclinata sa faca binele cu forta (si ce bine mi-a prins acesta inclinatie cand farmacistii au decis sa nu mai importe hormoni tiroidieni si mi-a facut ea rost...nu intru in amanunte, dar nu stiu cand si cum voi reusi sa-mi arat intreaga recunostinta) si mai stiu ca are nevoie de schimbul nostru zilnic de mesaje ca de aer.

Omului care ma spameaza insa nu ma simt datoare, pt ca i-am trimis si eu materialele pe care le aveam cu opere ale lui Vasile Militaru. Inutil sa spun ca s-a facut ca nu intelege rugamintea de a rari mesajele , ba chiar m-a sfatuit ca ppsurile sa le depozitez pe un disc exterior, ca sa nu-mi incarc prea tare hard diskul. Mersi de sfat, pe mine lipsa timpului ma obliga sa le las nedeschise in primul rand, lipsa de spatiu deocamdata e secundara, as putea sa o rezolv cu un simplu delete.

Poate nu ma apucam sa fac publica acesta experienta f neplacuta daca nu as fi primit de curand un email cu subiectul "Fw: Redirecţionat: Fwd: Ultimul album al lui Florin Salam:Delicios". E adevarat ca era vorba de o gluma si ca eu, berbeaca cum sunt, am cedat primului impuls si n-am asteptat sa se descarce poza cu o caseta in care in loc de banda magnetica erau desenate doua felii de salam ci am scris furioasa "URASC MANELELE! Daca imi mai trimiti asa ceva chiar bag mesajul in spam!"

Raspunsul nu s-a lasat asteptat:  "STIU SI EU DAR TREBUIA SA TE UITI E O FOTOGRAFIE ... DACA MA MAI AMENINTI TE STERG DIN LISTA N-AM NEVOIE DE INCA O GAITA CLAR ?" completat, cum altfel, cu inca un email: "A fost a doua para cand ma ameninti sper ca e si ultima data n-am nevoie de istericalele nimanui Clar ?"

Acum va intreb pe voi; ce sa fac, sa il raportez ca spam sau nu? Mai ales ca omul si-a facut cont pe face book special ca sa fim prieteni (prevad ca ma blocheaza, ei si?)

Logica

Cele de mai jos le-am primit pe email (multumesc Suzeta). Ca mai toate chestiile de genul asta care circula ca folclor, sunt sigura ca pot fi gasite pe n situri dar nu mai stau sa caut pe cate si unde, pur si simplu am sa aplic metoda copy/paste si gata, cu felicitari pt persoana, deocamdata anonima pt mine, care le-a produs:

Raspunsurile unor elevi inteligenti...
Tuturor elevilor care au raspuns ca mai jos, li s-a dat nota 4, desi ar fi meritat 10...
 
 Raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. In ce batalie a murit Alexandru Macedon?
- In ultima sa batalie.

2. Unde a fost semnata Declaratia de Independenta?
- In josul paginii.

3. Care este cauza principala a divortului?
- Casatoria.

4. Ce nu se poate manca la micul dejun?
- Pranzul si cina.

5. Cu ce se aseamana o jumatate de mar?
- Cu cealalta jumatate.

6. Cum poate un om sa reziste opt zile, fara sa doarma.
- Foarte simplu - doarme noptile.

7. Cum se poate ridica un elefant, cu o singura mana?
- Nu veti gasi nicaieri un elefant cu o singura mana.

8. Daca ai avea trei portocale si patru mere intr-o mana
si patru portocale si trei mere in cealalta mana, ce ar insemna ca ai?
- Niste maini foarte mari.

9. Daca la opt oameni le-au fost necesare 8 ore ca sa cladeasca un zid,
cat timp le-ar trebui la patru oameni sa faca acelasi lucru?
- Nici un pic de timp - zidul a fost deja facut.

10. Cum poti arunca un ou pe o pardoseala de beton, fara sa crape?
- Pardoseala de beton e greu de crapat.

Batranete, haine grele

Nu sunt cine stie ce juna tinerica (ho, stiu ca e un pleonasm) dar oricum mama mea e mult mai in varsta decat mine. Si pt ca inca doua din surorile sale au sarit bine de pragul celor 80 de ani ma uit cu durere ce poate face batranetea din om. Mamita era o persoana, cum se zice pe la noi "spirt", plina de energie si dragoste de viata, extrem de interesata de ce se intampla in lume (de ex ea a fost cea care, in nine-eleven, adica 11 Septembrie 2001 mi-a telefonat sa-mi spuna ca s-a intamplat ceva grav in USA, pt ca eu fusesem la piata si nu deschisesem nici radioul, nici televizorul).

De cativa ani insa a inceput sa o cam ia razna, sa aiba tot felul de idei ciudate, sa-si creeze amintiri false, etc, semne clare ca la mansarda se petrece ceva nu prea in regula, eu insa am insistat sa ramana in casa ei, in mediul pe care il cunostea atat de bine. Din pacate se pare ca nu a fost o idee buna pt ca in ajunul Craciunului anului trecut, asa cum stiu cititorii mei fideli, si-a fracturat soldul si a ramas sa locuiasca in Bucuresti, in grija mea. 

Poate ar fi fost bine sa fi mers si la sora mea, dar aceasta e f bolnava (aviz fumatorilor: desi faptul ca a supravietuit peste 8 ani unei operatii de cancer pulmonar gradul IIIb nu va recomand sa continuati acest obicei pt ca sufera atat de mult cum poate nici nu va vine a crede) si nu se pune problema sa poata avea grija si de Mamita.

Eu degeaba am facut in facultate Pedagogie si am luat nota mare atat la teorie cat si la practica pt ca, in comparatie cu socrii mei, sotul sau fata mai mica, nu am pic de talent pedagogic. De aceea pt mine a fost o binecuvantare ca atunci cand m-am prezentat la postul care mi-a fost repartizat mi s-a spus ca e ocupat, pt ca astfel am reusit sa plec din invatamant. Ca lucrul in laboratorul de chimie, in mediu toxic, nu a fost cel mai prielnic pt sanatatea mea e alta poveste.

Deci eu am grija ca Mamita sa fie curata, hranita, plimbata pe afara, sa aiba cu cine sta de vorba si sa sa ii explic ce se intampla in serialele coreene la care ne uitam amandoua, din cand in cand ii dau cate ceva de facut ca sa se simta utila, dar nu am rabdare si nici putere sa ma ocup de ea 24 h din 24 timp de 7 zile pe saptamana si astfel sunt momente cand ar trebui sa aiba totusi o ocupatie de una singura in asa fel incat sa-si puna si creierul la contributie. Fiica a incercat cu Sudoku, dar desi au reusit impreuna sa rezolve cateva mai usurele totusi Mamita singura nu s-a prea indemnat sa se distreze in acest fel. 

Cand am fost in Salt Lake City am gasit intr-un magazin de jucarii un joc numit Shape By Shape, un fel de Tangram mai complicat. Acum trebuie sa va spun ca mie dintotdeauna mi-a placut sa ma joc, fie chiar si numai dezlegand cuvinte incrucisate sau mai nou Sudoku. Intr-o vreme erau tare la moda tot felul de jocuri logice sau numai de indemanare care se puteau juca atat de copiii cat si de parinti. Tangramul e de fapt un joc chnezesc f vechi care consista dintr-un patrat care se taie in sapte si apoi din piesele respective se fac tot felul de figuri. Daca vreti sa va jucati mergeti aici. E f interesant, deja am intrerupt un pic redactarea articolului pt ca sa fac primele puzzle-uri.

Ei, acel joc SBS e putin diferit, are mult mai multe piese, bicolore, care trebuie aranajate in forma fixa de patrat, in dotare are si niste cartele cu diverse figuri care se pot forma prin imbinarea piselor diferit colorate. Iar fiica mea mai mica a avut, cu rabdarea si talentul ei pedagogic, ideea sa o puna pe Mamita sa rearanjeze piesele. Ei bine, de atunci in fiecare zi mamita reuseste sa refaca cel putin una dintre figurile de pe cartele (sunt vreo 60) si asta ii ridica mult stima de sine, lucru care ne bucura pe toti.

Masa de Revelion

M-am laudat eu ca nu am facut abuz cu prilejul festinului de Craciun, insa Cel de Sus nu bate cu maciuca, cand mai aveam putin pana la trecerea dintre ani a dat peste mine ceva ce, dupa toate probabilitatile, a fost o viroza abdominala importata direct din Irlanda. Din fericire nu a avut urmari grave, m-am doftoricit cum m-am priceput mai bine si acum pot sa-mi amintesc cu drag ce bunatati am pregatit pt invitatii la masa de Revelion, desi mie nu mi-a prea ars de ghiftuit, am recuperat insa in primele zile dupa Anul Nou folosind ceea ce americanii privesc cu oroare, adica left-overs, resturile de la masa festiva.

Masa am inceput-o devreme, pe la 17:30, cand am servit doar o gustare cu ficatei prajiti in amestec de ulei de masline si unt, ca garnitura am avut fasole pastai galbena murata, si somon marinat tras in tigaie cu garnitura de cartofi fierti. Am mai avut si o placinta rumena cu branza, placinta n-am preparat-o eu, am avut incredere in Bella cea bulgareasca si am luat-o gata congelata, numai buna de pus la copt in cuptor.

 Ce a ramas am rearanjat pt masa de seara

Si pt ca exista superstitia ca de la masa de Revelion nu trebuie sa lipseasca pestele pe langa somon am mai preparat si doua stiuci rasol servita cu maioneza, morcovi rondele si capere, stiucile provenind din excursiile de  la pescuit ale sotului meu. Icrele procurate in acelasi mod le-am sarat usor si le-am tinut la congelator, pe 31 Decembrie le-am decongelat si sotul meu a preparat, ca de obicei, o salata din ele.

E un singur platou, fotografiat din doua unghiuri diferite.

Asa a aratat salata de icre dupa ce a fost atacata. In casa de pescar nu puteau fi doar doua feluri de peste, magazinele ofera si macrouri afumate, asa ca am pescuit unul din raft, l-am transat frumos si l-am pus pe masa.

Pentru ca ne plac ciupercile am avut si o tocanita de pleurotus (simpla de tot: ceapa prajita usor, adaugat pleurotusul taiat fasii si tinut totul pe foc pana a scazut lichidul, condimentat totul cu piper din belsug, marar si patrunjel, fara untura de catel din poezioara pt copii cu poarta popii) pe care am ornat-o cu atat de prezentabila carliontata salata Lolo Rossa, care de data asta, spre marea mea mirare, a avut un pret f accesibil,  precum si un platouas cu ciuperci marinate, provenite in cel mai pur stil american dintr-un borcan cumparat de la supermarket.

Pt ciupercile marinate nu m-am ostenit sa fac o poza speciala, le puteti vedea intr-una mai de ansamblu.

De la Craciun ne-au mai ramas andive si Nappa Cabbage, asa ca le-am pus si pe ele in meniu, taiate fasii subtiri si amestecate cu maioneza, ca sa aiba aspect mai "comercial" le-am prezentat ca mai jos

Si pt ca in frigider asteptau si niste foi de salata verde am amestecat-o cu italianca (Lolo Rossa), ceapa taiata pesticori, ulei de masline EV si otet de mere si am ornat-o in prima faza cu floricele de daikon, ridiche japoneza alba, care la noi se aduce din Olanda, apoi cu rosii si branza telemea de la Sibii, de la rudele Chivutei, care stia mai bine decat oricine pe lume ce fel de branza imi place mie, dar s-a maritat, are si plod, si acum a petrecut sarbatorile la casa ei din Marginime.

De la masa nu putea lipsi  friptura, facuta din muschiuleti impletiti dupa o reteta de la TV (am taiat fiecare din cei 3 muschiuleti in doua pe lungime, i-am aplatizat usor si am tras de ei sa devina mai lungi si mai subtiri, apoi i-am impletit ca pe niste codite de scolarita, dar nu gen ritzi-pitzi, i-am pus intr-o tava tapetata cu hartie de copt si cu catei de usturoi, condimentat cu Cajun mix si am turnat din belsug niste vin rosu mai acrut, am acoperit tava cu folie de Al pe care am avut grija sa o perforez usor ca sa nu-mi mai curga sosul in cuptor si am tinut-o la ~ 200 C vreo ora jumatate, sa se topeasca in gura)

Bineinteles ca nu am uitat nici sarmalele noi noute, speciale pt anul nou, condimentate cu piper, coriandru macinat, nucsoara, maghiran si cimbru iar intre ele cu fasii de sorici afumat, boabe de piper, foi de dafin si pasta de tomate. 

Pe langa cozonacul cumparat de sotul meu si ceva prajiturele asortate de la pravalia Stelei (v-am prezentat-o altadata) am preparat o gelatina de fructe pt diabetici, din lapte, felii de portocale, de grapefruit, de banane, boabe de struguri fara samburi si zmeura pusa inca de asta vara la congelator, precum si indulcitor pastile Diamant, vreo 14 pastilute puse in platele cald sa se dizolve.

Gelatina asta a fost buna ulterior combinata cu seminte proaspete de rodii, anul acesta parca nu au mai fost chiar asa de scumpe si au fostsi f coapte. Mi-a prins bine si ca un fel de tratament.

King Geunchogo (istorie)--O sa-i tai capul!

Cred ca pt mine sageuk-urile (serialele istorice coreene) au devenit un soi de drog, altfel nu-mi explic incapatanarea cu care continui sa urmaresc acesta drama in care cam in fiecare episod cel putin un personaj rosteste cel putin odata replica "o sa-i tai capul lui Yeogu!" Dom'le, cand inca din titlu afli ca respectivul mare erou si cuceritor a ajuns din negustor de sare unul din cei mai insemnati regi din Baekje, ce te mai scremi peste 48 (scuzati, 24 de fapt, romanasii nostri au renumerotat ca sa le iasa banul la publicitate, nu stiu exact cu cat succes, ca tot aud cate datorii are televiziunea asta la care contribuim cu totii, volens-nolens) de episoade sa-i tot tai capul? 

Sa nu mai zic ca, lasand la o parte moartea lui Biryu, nici nu mai stiu exact cate personaje, intr-o epoca in care speranta de viata era destul de redusa, scapa cu bine fiind ranite cat se poate de serios si de mortal. Dar parca penultimul episod, cel cu otravirea reciproca a regelui din Wiregung si a criminalei lui sotii a fost cel mai inept, pt ca a ajuns la un moment dat sa ma faca, cu tot super, extra, ultra dramatismul lui, sa izbucnesc in ras. parca scenaristii au tinut mortis sa copieze cele mai dramatice si tragice momente din piesele lui Shakespeare si sa faca din ele o varza intreaga, nu mai spun de jocul artistilor, pacat de ei, cred ca aici viziunea regizorala e incriminanta. 

Pai ce sa crezi altceva cand ea ii toarna otrava in sticla cu vin si il invita sa bea impreuna, avand grija sa guste intai ea din pahar? Apoi beau amandoi cu nadejde (doar e sport national, wtf) si el isi da seama la un moment dat ca ceva e in neregula si ii toarna ei cu forta pe gat restul lichidului, incerca sa o taie cu sabia, dar cade incovrigat la pamant, prilej pt ea sa incerce sa-l stranga de gat dar se prabuseste si ea, in cel mai pur stil Romeo si Julieta, sau Hamlet, sau Regele Lear, sau...mai ganditi-va si voi, ca eu am obosit de atata ras. Dar nuuuu, nicunul nu moare, ambii se trezesc (buni doctori existau in acele vremuri ancestrale, pacat ca li s-a pierdut samanta) dar se fac ca nu...

Iar azi (am inceput articolul inainte de miezul noptii) uite ca scenaristii se hotarasc sa mai scape de niste personaje din schema si asa prea incarcata a serialului (ma mai deranjeaza ceva in sageukuri, costumele folosite in razboaie sunt parca cele mai atractive, mai elaborate si mai interesante dar in asta coifurile sunt in asa fel alese incat lasa cu greu privitorului posibilitatea sa discearca cu atentie trasaturile personajului si, eu cel putin, trebuie sa depun mari eforturi intelectuale ca sa ma prind care cine e si ce hram poarta, pt Mamita saraca efortul e chiar peste puteri, dar sta cuminte si se uita) dar cel putin in cazul lui Euraka (ce sinistru suna Oraha, parca tot oracaie o broasca) scena e cam lipsita de logica. 

Intai ii cere nefericitului si frumuselului Hae Geon (interpretat de Lee Ji Hoon) sa-l puna pe tron pe fiul sau Eunim, pt ca "Yeogu e prea periculos pt Baekje" dar restul discursului si trendul serialului lasa sa se inteleaga ca urmatorul rege musai sa fie Yeogu (ce sa-i faci, nici macar scenaristii astia nu pot rescrie istoria)  si pt asta nenorocitul, ales intempestiv fiu adoptiv trebuie "sa-i taie capul" dar nu lui Yeogu, ci lui Bu Yejong. Ceea ce, dupa multe fasoleli, frumuselul mustacios chiar face (de fapt nu ii taie capul, ci doar il injunghie cu pumnalul, astfel incat muribundul sa mai aiba ocazia sa mai zica ceva, care sa-l puna pe bietul Hae Geon intr-o situatie si mai tampita si mai periculoasa decat era de dorit, din fericire frumuselul scapa cu bine, cel putin deocamdata), macar pt ca nemilosul lui tata ad-hoc ii cere sa renunte la lumina ochilor lui, Yeohwa, care oricum nu avea cum sa ii apartina in veci. 

Exista insa niste invataminte pe care ar trebui sa le tragem din acest episod, rostite cu intelepciune tocmai de cel care avea sa intre in istorie ca un mare cuceritor, anume ca nu intinderea teritoriala a unei tari ii da puterea, ci stabilitatea interna. Pt ca doar se stie ca toate marile imperii dealungul istoriei au inceput sa decada nu atat datorita intinderii lor, ci faptului ca au aparut lupte interne pt suprematie. Se mai spune ca nu cucerirea de noi teritorii trebuie sa fie tinta politica a unui rege, ci administrarea lor astfel incat poporul de baza sa aiba toate avantajele si sa nu fie in pericol de a fi asimilat sau diluat in contactul cu alte popoare. 

Din pacate in acest serial mie mi se pare ca asemenea perle de intelepciune (fara nici o ironie) sau lectii de viata sunt extrem de rare, insistandu-se mai mult pe intrigi, smecherii si scene de lupta. Din fericire, desi e tare uratel si micut, actorul din rolul principal, Kam Woo Sung, confirma talentul pe care l-a dovedit si in "The King and the Clown" unde a jucat alturi de un alt actor care s-a facut remarcat ulterior, frumosul Lee Jon Ki, dupa care suspina o gramada uriasa de fete si chiar femei, dar si mai consacratul interpret al Regelui Yuri din The Kingdom of the Wind sau al Sefului Politiei din Dong Yi.

Dar sa stiti ca nu numai din masochism urmaresc serialul. De ex in acest recent episod mi-a venit inima la loc cand am vazut ca scenaristii s-au indurat si l-au facut pe cel mai drept din fii lui Hae Sosul, anume Yeo Hwi sa isi da seama de unde bate vantul istoriei si sa aleaga cea mai potrivita solutie, alaturandu-se lui Yeogu. Am cautat indelung poze cu acest personaj, dar nu am gasit. In schimb am gasit altele, din care voi pune cateva mai jos.

Aici s-ar putea sa fie Yeohwi, cel din stanga, dar costumele astea....

Meteor Garden, Hana Yori Dango, Boys Over (Before) Flowers

Euforia TV a sesizat f bine trendul aducator de audienta si de ceva vreme si-a programat seriale sud-coreene "de life-style", adica moderne, spre deosebire de TVR si National TV care s-au specializat pe sageuk, adica drame istorice. 

Deja la ora actuala sunt programate pe Euforia 3 seriale pe care le transmit luni-vineri: "Te iubesc la infinit= Loving you a Thousand Times", "Tentatia Ingerului= Temptantion of an Angel" si luni-joi "City Hunter". Cu ceva timp in urma, mai spre vara, au difuzat si "Baieti de Bani Gata= Boys Before Flowers" dar din diverse motive nu l-am urmarit. 

Am vazut insa pe net ca serialul asta nu numai ca a placut f mult pustimii adoratoare de baieti coreeni frumosi, dar l-a si propulsat pe Lee Min Ho in randul starurilor si, pt ca deja vazusem pe net City Hunter eram curioasa ce fel de rol a avut in BBF.

Numai ca nu stiu cum s-a intamplat ca inainte de a cauta un site unde sa urmaresc BBF am aflat dintr-un comentariu ca ar exista si o varianta japoneza, mai veche, Hana Yori Dango (2005), care i-a placut mai mult comentatorului.  Drama Wiki nu numai ca spune ca serialul are la baza o manga (carte de benzi desenate) numita chiar asa, "Hana Yori Dango" (Boys Before Flowers) de Kamio Yoko, dar da si numele serialeleor (drame) inspirate de aceeasi manga: Meteor Garden (taiwaneza, 2001), Boys Before Flowers (coreeana, 2009), Liu Xing Yu (taiwaneza).

Si atunci m-am decis sa urmaresc, oarecum in paralel, primele trei drame, cea japoneza, coreeana si taiwaneza. Am inceput cu HYD, si m-a cucerit de la inceput. Eroina, Makino Tsukushi (interpretata de Inoue Mao) e o eleva de liceu dintr-o familie cu venituri f modeste, are si un frate mai mic. Este tare draguta dar si neinfricata, cam incapatanata si f inimoasa prietena. Ce i se intampla insa in liceul cu f multe fitse poate fi comparat oarecum cu ce aflam de pe la stirile din telejurnale, dar fiind vorba de o alta cultura si de o opera de arta la urma-urmei, unele intamplari sunt in varianta japoneza cam feroce, dupa opinia mea (de ex, din dulapul fetei, aflata in razboi cu F4, grupul de baieti care se poarta ca niste atotputernici stapani in liceul respectiv, sar la un moment dat niste serpi vii).

Ideea baietilor mai ceva decat florile sta intr-un joc de cuvinte intre hrana, flori si baieti, cumva F4 ar fi niste baieti ca florile, manca-i-as. Cum titlul dat de Euforia este destul de adecvat trebuia sa se ilustreze cumva faptul ca respectivii faceau parte din familii extrem de bogate si mai ales, puternice, as remarca scena in care mostenitorul puternicului imperiu financiar Domyoji, Tsukasa (jucat f bine de Matsumoto Jun, care reuseste sa redea atat aspectele comice datorate insuficientei stapaniri a vocabularului limbii japoneze,-- excelenta traducerea in engleza, cu note explicative ale greselilor facute, a trebuit sa ma intorc de cateva ori si sa dau stop pe note ca sa inteleg tot hazul, asta nu s-ar fi putut la TV-- cat si ferocitatea personajului prin racnete ca de samurai, dar si niste priviri languroase de tot dragul) incearca sa o imbrace pe Makino conform canoanelor clasei lui sociale, mamaaaa, cu ce set de bijuterii a pavoazat-oooo! Deasemenea impresionanta este resedinta familiei Domyoji, ai jura ca e un castel, parca ar avea ceva trasaturi englezesti, oricum e ceva impunator si scumpa de Mao e adorabila in acea scena, ca in mai tot serialul.

Cand am inceput sa vad varianta coreeana, in care se pastreaza ideea ca eroina, de data asta Geum Jan Di interpretata de Koo Hye Sun e eleva de liceu si are un frate mai mic (pe dragalasul Park Ji Bin l-am vazut deja in doua seriale istorice, Yi San si Queen Seon Deok) marturisesc ca am fost tare dezamagita. Dupa opinia mea Lee Min Ho face toti banii ca actor (asta daca o lasam deoparte pe scorpia lui de mama din film, interpretata excelent de Im Ye Jin), iar ca actiune, Doamne, greu mi-a fost dat sa vad ceva mai dezlanat, mai plictisitor, mai ilogic, mai fara haz. KHS simte, mai ales in primele episoade, mereu nevoia sa se strambe grotesc, parca ar tine neaparat sa-si prinda nasul cu buzele. 

Si n-ar avea deloc nevoie de strambaturi, pt ca la un moment dat scenaristul (sau scenarista, nu stiu) o pune sa marturiseasca faptul ca nu e draguta. N-am sa inteleg prea bine de ce in majoritatea dramelor moderne in care subiectul e "un baiat bogat se indragosteste de o fata saraca" cei ce fac castingul aleg pt rolul fetei una uratica bine, doar au destule actrite frumoase si talentate. S-ar putea sa se induca ideea ca baietii bogati nu merita fete frumoase.

Inainte de a auzi urlete de indignare "dar serialul a avut atata succes, baietii sunt asa de frumosi", etc vreau sa spun ca afirmatiile mele au in vedere valoarea artistica a serialului, si nu lesinatura ambalata frumos. Si ca sa continui pe linia critica o sa mai spun ca opulenta atat de evidenta in serialul coreean pare, in comparatie cu modestia taiwaneza (o sa vorbesc mai incolo un pic mai pe larg despe asta) si cu sobrietatea si eleganta japoneza un fel de etalare de neam prost a bogatiei, ceva ce numai parvenitii simt nevoia sa faca, pt a "rupe gura targului". Asta ca sa nu mai vorbesc de acele episoade pur turistice, in vreo doua s-a facut o reclama de toata frumusetea la Noua Caledonie, incat imi venea sa vand tot de prin casa si de pe langa casa ai sa plec in graba mare in acel colt de paradis (asta pt ca tot se foloseste obsedant melodia cu "is a paradiiiise" si cand se potriveste ca lumea, si cand merge ca nuca in perete) iar in altele am putut admira cu mult drag ce oras minunat e Macao.

M-am decis sa fac praf serialul asta asa de adulat si pt ca ma enerveaza si machiajul folosit pt Jan Di in episodul 14, la care am ajuns. I s-a pus atata pudra pe fata de parca e tencuita si data apoi cu var. Toti stim ca locuitorii Coreei au tenul ceva mai inchis decat multi europeni, inteleg de ce pana si baietii sunt rujati destul de strident in filme si seriale, chiar daca nu joaca rol de gay,  dar nu inteleg de ce trebuie sa-i puna uratei asteia o tona de machiaj. Faptul ca actiunea se desfasoara intr-o zona ce copiaza Venetia (le-or fi placut liceenelor plimbarea cu gondola, "Partiro" cantat ca vai de lume de gondolier, mastile parca sunt luate direct din pozele f reusite facute in timpul Carnavalului, mie totul mi s-a parut cam deplasat si dezlanat) nu justifica stratul de var de pe fata protagonistei. 

Cu atat mai meritorie mi se pare alegerea facuta de Kim Nam Gil pt rolul lui Bi Dam cand a cerut sa se foloseasca un machiaj mai inchis, care sa-i puna in evidenta dantura splendida (el glumeste ca e meritul dentistului, asa o fi) si sa-l faca sa para mai frumusel si mai matur decat aspectul lui in general cam rotunjor si copilaresc, asocierea nu e deloc fortata pt ca KNG a marturisit ca in crearea personajului Bi Dam s-a inpirat din manhwa, benzile desenate coreene.

Bun, acum ca mi-am ventilat neplacerea si plictiseala produse de coreeni, sa vorbesc putin si de taiwanezi. Fiind prima adaptare a mangai, a fost facuta si mai din saracie (low-budget) nu prea putem vorbi de opulenta, de splendoare strivitoare a etalarii bogatiei. Fata, interpetata de Barbie Xu Xi Yuan este deja studenta, nu are nici un frate in schimb are un prieten din copilarie (al carui tata s-a imbogatit peste noapte, cei patru F4 ii zic nu odata "mai baiat de miliardar facut peste noapte") si o colega de serviciu jucata de scumpa mea Rainie.

Serailul a fost deasemenea un mare succes, desi venea dupa ce se facuse un film japonez dupa manga, in 1995, si a avut, ca si cel japonez, doua sezoane. Persecutiile la care e supusa Shancai par mai degraba shotii de elevi de scoala primara, totusi nu lipsesc nici scene tensionate, nici dramele produse de sicanele scorpiei de mama a lui Dao Ming Si. Iar dintre toate echipele de F4 Jerry Yan Cheng Xu interpreteaza cu cea mai mare naturalete rolul baiatului cam razgaiat de faptul ca are bani din belsug la dispozitie dar e nitel cam tont in ce priveste stapanirea limbii chineze (dialectul mandarin) si, mai ales, in ce priveste relatiile cu fetele. Deasemenea ceilalti actori care ii interpreteaza pe prietenii lui imi plac cel mai mult din toate echipele (ei au si infiintat ulterior un grup vocal numit initial chiar F4, spre deosebire de coreeni care au pornit de la cantareti pe care au incercat sa-i faca actori, singurul actor dintre ei fiind, n-o sa obosesc sa o spun, Lee Min Ho), ei joaca cel mai natural, se tachineaza unii pe altii, sunt alaturi la greu, se comporta firesc, nu sunt un fel de idoli sau de statui in viata precum coreenii si nici ceva mai stersi precum cei japonezi.

Am sa remarc naturaletea cu care taiwanezii i-au explicat lui Shancai ca toti baietii de mari afaceristi se casatoresc din interes, pt ca pur si simplu nu se poate altfel,  ei au fost educati sa duca mai departe mostenirea primita si nu au nici un cuvant de spus in alegerea consoartei, parintii fiind cei care decid. Acelasi lucru e valabil in toate celelalte variante (chestie de cultura, se pare, in tarile asiatice parintii avand un rol mai pregnant in determinarea viitorului copiilor lor, spre deosebire de cei din tarile occidentale, mai dispusi sa lase oarece libertate progeniturilor), diferenta este ca taiwanezii au totusi o educatie mai open-minded decat cea japoneza si mai ales cea coreeana, in care confucianismul inca isi exercita din plin influienta.

Totusi, din ce am observat eu la taiwaneza cu care m-am imprietenit in Salt Lake City (din pacate am pierdut legatura, si imi pare tare rau, pt ca mi-e tare draga, si s-a dovedit intr-adevar o buna prietena pt familia noastra) educatia este destul de stricta, (mai ales in comparatie cu cea americana, de ex ea spunea ca sora ei ca sa-si invete copiii la olita ii mai altoia) se pune mare accent pe politete si corectitudine.

Bineinteles ca in linii mari se respecta cam aceeasi linie de actiune in toate variantele, insa momentele in care se intampla diferite scene sunt altfel repartizate si altfel prezentate. Astfel indepartarea celui care a reprezentat prima iubire a eroinei din grupul F4 se incearca in serialul taiwanez printr-un joc de baschet (pare-se jocul national) in care Vic Zhou Yu Min ca Hua Ze Lei (mie mereu mi se pare ca i se spune hoatsa lei) e adorabil cand incearca sa-l faca gelos pe Si, nu mai vorbesc cat de scumpa e Barbie, arborand un zambet fortat, iar in serialul coreean din nou se apeleza la opulenta si neam prost prin trei curse, una de cai (vor sa imite aici, fara succes, morga britanica), una de masini de curse (sa nu uitam ca fiul unua dintre imbogatitii de la noi, "regele asfaltului" Cashuneanu, si-a luat un Ferrari ultimul racnet uitand ca asfaltul produs de papa si pus pe ce se cheama drumuri la noi e de calitate atat de proasta, incat soselele respective arata de multe ori ca dupa bombardament) si abia a treia, mai umana, de inot.

Interesanta mi s-a parut insa competitia de care a depins viitorul lui Tsusaka, un concurs intitulat "Adolescenta Japoniei" in care Mao e asa de scumpa ca nu mai pot dupa ea. Probele se dovedesc catastrofice una dupa alta dar ea reuseste cumva sa treaca de primele doua, ca prin miracol. Cel putin faza in care niste rautati de colege ii sfasie costumul cu care trebuia sa se prezinte pe scena ma tot obsedeaza, pt ca stiu sigur ca am vazut-o intr-un film sau serial (mai degraba film) american, acolo eroina face rost de niste ace de gamalie si incropeste o noua rochita, mai scurta dar f shic, biata Makino insa arata ca o sperietoare de ciori, ar fi putut juca linistita rolul respectiv din Vrajitorul din Oz. N-as putea sa spun cine pe cine a copiat. 

La BBF am ajuns la episodul 14, la MG la 19 din partea I, iar la HYD la primul din partea II-a, dar lungimea episoadelor e diferita, cele mai lungi sunt cele japoneze.

Am gasit pe net si manga tradusa in engleza, cu titluri sugestive: Hana Yori Dango, Boys over Flowers; Dumplings over Flowers; Meteor Garden; Con nhà giàu