Marea cea mare și potopul ei...

Cu milioane de ani în urmă, pe teritoriul patriei noastre era o mare (sau un ocean), numită Tethis. Dar în urma unui cataclism natural, marea aceasta s-a revărsat spre Asia. Cine știe, poate chiar atunci a apărut pe lume, ca să zic așa, lanțul muntos al Himalaei, care cuprinde, dacă îmi aduc eu bine aminte din școală și din lecturile suplimentare, cei mai noi munți de pe pământ, lăsând la o parte vulcanii care nu numai distrug totul în jurul lor, dar chiar uneori cresc aducând la suprafață un sol deosebit de fertil

Că doar nu degeaba, sau din inconștiență, își fac oamenii locuințe pe pantele vulcanilor. Dacă au noroc și monstrul doarme, pot trăi foarte bine din roadele culturilor ce se hrănesc din acel sol. Dacă nu, nu.

Ei bine, există savanți care susțin că dispariția Mării Tethis ar fi provocat chiar acel potop despre care vorbește Biblia. Și aș îndrăzni să spun că dacă pe atunci erau oameni care au văzut fenomenul, aceia știu că despicarea unei mări e un fenomen cât se poate de natural.

Și dacă Dumnezeu și-a adus poporul preferat tocmai acolo ( pe malul Mării Roșii), în acel timp, ca să-l scape de furia (îndreptățită, îndrăznesc să spun) Faraonului, cu atât mai bine. De altfel, când eu protestam că în anumite pasaje din Biblie nu e drept ce li se întâmplă oamenilor, prietenul meu David Woogon Jung, care e (și) pastor mă lămurea că dreptatea Dumnezeească e diferită de cea umană.

Nu știu dacă povestea mea are vreun sâmbure de adevăr, dar piatra aceasta, găsită pe un munte din țara noastră. e o dovadă că măcar existența Mării Thetis nu poate fi contestată.