Umbrela, cântec Coreean

Mi-a plăcut atât de mult cântecul acesta, încât i-am căutat versurile și m-am bucurat când le-am găsit nu numai în coreeană, ci și traduse în engleză. Să le traduc din engleză în română a fost floare la ureche, dar mi-a luat ceva timp.

Umbrela

https://youtu.be/kTVvtlfU-Ts

Lângă glezne mi se-adună picături de ploaie
În ochi mi se adună lacrimi
Plâng.

Ceasul ticăie în camera pustie
Picăturile de ploaie sună sărutând acoperișurile
Am gâsit un inel într-un buzunar al unei haine pe care rareori o port
Amintire care-mi alunecă printre degete.

Seulul noaptea. A trecut un timp
De când picăturile de ploaie se adunau formând oglinjoare
Înăuntrul meu mă clatin dintr-o parte în alta.
 
Fără tine, sunt doar un scaun cu un picior mai scurt decât celelalte
Umbrela era prea mică pentru două persoane.

Umbrela era ca o insulă în această lume rece
Acum e prea mare și incomodă
Umărul meu stâng era mereu ud când eram lângă tine
Mi-am lăsat capul în jos sub povara amintirilor și am văzut că nu mi-am legat șireturile.

Numaii ploaia și vântul sunt lângă mine (așa ceva nu există)
O persoană care ar ține umbrela în locul meu
Și plâng

Picături de ploaie mi se-adună lângă glezne
Lacrimi mi se adună în ochi
Plâng.

Tu ești o umbrelă deasupra capului meu
La miezul nopții, când picături reci de ploaie ne lovesc umerii
Sunt atât de obișnuit să te am lângă mine
Că nu pot exista fără tine.

Singur în ploaie, ploaie, ploaie
Nimic, doar durere, durere, durere
Fată, vreau doar să știi 

Singur în ploaie, ploaie, ploaie
Nimic, doar durere, durere, durere
Că pur și simplu nu te pot lăsa să pleci

Lacrimile cerului au apărut pe pământ
Un nor privește luna în timp ce ascunde stelele
Pe vechi străduțe sunetul pașilor meu devine ecou.

Am fost un pic neliniștit când am privit în urmă
Era o umbră care arăta exact ca mine.
Când nu ne putem vedea fețele unul altuia
Amândoi suntem în sfârșit singuri, dorind un răspuns.

Imaginația cețoasă și răspunsurile din capul meu
Fac ca umbrela să arate prea mare pentru ochii mei.
Am strâns umbrela spre lumea care m-a făcut să plâng
Pe urmă am desfăcut-o când am auzit promisiunea eternității.

Acum suntem doar două inimi sub umbrela întoarsă
Nu s-ar întâmpla nimic chiar dacă m-aș răsuci în jur
Cu amândouă mâinile infipte adânc în buzunare.

Știu că pot merge oriunde, liber
Dar obrajii mi s-ar uda ușor la cele mai mici picături de ploaie.

Picături de ploaie mi se-adună lângă glezne
Lacrimi mi se adună în ochi
Plâng.

Tu ești o umbrelă deasupra capului meu
La miezul nopții, când picături reci de ploaie ne lovesc umerii
Sunt atât de obișnuit să te am lângă mine
Că nu pot exista fără tine, singur-singurel.

Mi-am deschis ușa inimii
Tu ești umbrela de deasupra capului meu
Umbra ta îmi este mie adăpost.

Tu ești umbrela de deasupra capului meu
Mi-am deschis ușa inimii
Tu ești umbrela de deasupra capului meu
Umbra ta îmi este mie adăpost.

Tu ești umbrela de deasupra capului meu
Pentru că tu nu ești lângă mine
Afară, dincolo de fereastră, mă așteptai, ținând o umbrelă
Plâng.

Tu ești umbrela de deasupra capului meu
La miezul nopții, când picături reci de ploaie ne lovesc umerii
Sunt atât de obișnuit să te am lângă mine
Că nu pot exista fără tine.

Am nevoie de tine înapoi în viața mea
Tu ești umbrela de deasupra capului meu
Noaptea, când picături reci de ploaie ne lovesc umerii

Lumea e imperfectă pentru că tu nu ești lângă mine
Nu pot exista fără tine
Veșnic în ploaie.

Umbrella

https://youtu.be/kTVvtlfU-Ts

우산 (Umbrella)

어느새 빗물이 내 발목에 고이고

참았던 눈물이 내 눈가에 고이고

I cry..

텅빈 방엔 시계소리,

지붕과 입 맞추는 비의 소리

오랜만에 입은 코트 주머니속에 반지

손틈새 스며드는 memory

며칠만에 나서보는 밤의 서울

고인 빗물은 작은 거울

그 속에 난 비틀거리며 아프니까,

그대 없이 난 한쪽 다리가 짧은 의자

둘이서 쓰긴 작았던 우산

차가운 세상에 섬 같았던 우산

이젠 너무 크고 어색해

그대 곁에 늘 젖어있던 왼쪽 어깨

기억의 무게에 고개 숙여보니 버려진듯 풀어진 내 신발끈

내 곁엔 오직 비와 바람 없다,

잠시라도 우산을 들어줄 사람

and I cry

어느새 빗물이 내 발목에 고이고

참았던 눈물이 내 눈가에 고이고

I cry..

그대는 내 머리위에 우산

어깨위에 차가운 비 내리는 밤

내 곁에 그대가 습관이 되어버린 나

난 그대없이는 안되요

alone in the rain

하늘의 눈물이 고인 땅

별을 감춘 구름에 보인 달

골목길 홀로 외로운 구두 소리 메아리에 돌아

보며 가슴 졸인 맘

나를 꼭 닮은 그림자

서로가 서로를 볼 수 없었던 우리가

이제야 둘인가 대답을 그리다

머리 속 그림과 대답을 흐린다

내 눈엔 너무 컸던 우산

날 울린 세상을 향해 접던 우산

영원의 약속에 활짝 폈던 우산

이제는 찢겨진 우산 아래 두 맘

돌아봐도 이제는 없겠죠

두 손은 주머니 속 깊게 넣겠죠

이리저리 자유롭게 걸어도

두 볼은 가랑비도 쉽게 젖겠죠

어느새 빗물이 내 발목에 고이고

참았던 눈물이 내 눈가에 고이고

I cry~

그대는 내 머리위에 우산

어깨 위에 차가운 비 내리는 밤

내 곁에 그대가 습관이 되어버린 나

난 그대 없이는 안되요 alone in the rain

난 열어놨어 내 맘의 문을.

그댄 내 머리 위에 우산

그대의 그림자는 나의 그늘

그댄 내 머리 위에 우산

난 열어놨어 내 맘의 문을

그댄 내 머리 위에 우산

그대의 그림자는 나의 그늘

그댄 내 머리 위에 우산

나의 곁에 그대가 없기에

내 창밖에 우산을 들고 기다리던 그대

I cry

그대는 내 머리위에 우산

어깨 위에 차가운 비 내리는 밤

내 곁에 그대가 습관이 되어버린 나

난 그대 없이는 안되요

그대는 내 머리위에 우산

어깨 위에 차가운 비 내리는 밤

내 곁에 그대가 없는 반쪽의 세상

그댄 나 없이는 안돼요

forever in the rain

Umbrella

Romanization
Translation

Onuse bitmuri ne balmoge goi go
Raindrops are gathering near my ankle

Chamat don nunmuri ne nunga e goi go
The tears are gathering in my eyes

I cry

Tongbin bangen sigye sori
The sound of clock in an empty room

Jibungwa yip matchu nun biye sori
The sound of raindrops kissing the roofs

Oren mane yibun kot jumoni soge banji
I've found a ring in a pocket of coat that I rarely put on

Sontum se sumyo dunun memory
The memory which slips through my fingers

Myochil mane naso bonun bame Seoul
Seoul, at night, It's been a while

Koin bitmu roon jagun gowul
Gathered raindrops making a little mirror

Gu soge nan bitul gorimyo apunika
Inside that, I'm swaying side to side, in pain

Kude opsi nan hanchok dariga chalbun uija
Without you, I'm just a chair with one leg shorter than others

Duriso sugin jagat don usan
The umbrella was too small for two people

Chagaun sesang e som gatat don usan
The umbrella was like an island in this cold world

Ijen nomu kugo oseke
Now it's too big and awkward

Kude gyote nul jojo itdon wenchok oke
My left shoulder was always wet next to you

Giogi muge e goge sugyo boni boryo jindut purojin ne sinbal kun
I lowered my head because of the weight of memory, then I've found my shoelaces undone.

Hona ne gyoten ojik biwa baram (opda)
Only rain and wind next to me (there's no such thing)

Jamsi rado usan ul duro jul saram
A person who would hold my umbrella instead of me

And I cry

Onuse bitmuri ne balmoge goi go
Raindrops are gathering near my ankle

Chamat don nunmuri ne nunga e goi go
The tears are gathering in my eyes

I cry

Kude nun ne mori wiye usan
You are an umbrella over my head

Oke wi e chagaun bi neri nun bam
Midnight, when cold raindrops hit our shoulders

Ne gyote gude ga supgwani dwe borin na
I'm so used to you being next to me

Nan kude opsi nun an dwe yo
I can't be without you

Alone in the

Alone in the rain, rain, rain

Nothing but pain, pain, pain

Girl, I just want you to know

Alone in the rain, rain, rain

Nothing but pain, pain, pain

And I just can't let you go

Hanuri nunmurin goin tang
The tears of skies has appeared on the ground

Byorul gamchun gurume boin dal
Cloud which stares at the moon while hiding stars

Golmok gil holro weroun gudu sori meari e dora
Old streets, sound of my lonely footsteps becomes an echo.

Bomyo gasum jorin mam
I was a bit tense when I turned around

Narul kok darmun gurimja
A shadow that just looks like me

Soroga sororul bol su opsot don uriga
Both of us, who couldn't see the face of the other,

Ijeya durin ga dedabul gurida
Are we finally alone, we wish the answer

Mori sok gurim gwa dedabul hurida
Fuzzy imagination and answers inside my head

Ne nunen nomu kotdon usan
The umbrella looked too big to my eyes

Nal ulrin sesang wul hyang he jopdon usan
I folded my umbrella towards the world that had made me cry

Yong wonui yaksoge hwalchak pyotdon usan
Then I unfurled the umbrella as I heard the promise of eternity

Ijenun chitgyo jin usan are du mam
Now we are just two hearts under the torn umbrella

Dora bwado ijen opget jo
There wouldn't be anything even if I turn around

Du sonun jumoni sok gipge noket jo
Two hands deep inside pockets

Iri jori jayu ropge goro do
I know I can walk around anywhere, freely

Du borun garang bido swip ge jotget jo
But my cheek will get wet easily by the slightest raindrops.

Onuse bitmuri ne balmoge goi go
Raindrops are gathering near my ankle

Chamat don nunmuri ne nunga e goi go
The tears are gathering in my eyes

I cry

Kude nun ne mori wiye usan
You are an umbrella over my head

Oke wi e chagaun bi nerinun bam
Midnight, when cold raindrops hit our shoulders

Ne gyote gude ga supgwani dwe borin na
I'm so used to your being next to me

Nan kude opsi nun an dwe yo
I can't be without you

Alone in the

Nan yoro nwatso ne mamui munul
I've opened the door of my heart

Kuden ne mori wiye usan
You are the umbrella over my head

Kudeui kurim janun naye gunul
Your shadow is a shade for me

Kuden ne mori wiye usan
You are the umbrella over my head

Nan yoro nwatso ne mamui munul
I've opened the door of my heart

Kuden ne mori wiye usan
You are the umbrella over my head

Kudeui kurim janun naye gunul
Your shadow is a shade for me

Kuden ne mori wiye usan
You are the umbrella over my head

Naye gyote kude ga opgi e
Because your are not next to me

Ne chang bake usanul dulgo, kida ridon kude
Outside the window, you were wating for me, holding an umbrella

I cry

Kude nun ne mori wiye usan
You are an umbrella over my head

Oke wi e chagaun bi nerinun bam
Midnight, when cold raindrops hit our shoulders

Ne gyote gude ga supgwani dwe borin na
I'm so used to you being next to me

Nan kude opsi nun an dwe yo
I can't be without you

I need you back in my life

Kude nun ne mori wiye usan
You are an umbrella over my head

Oke wi e chagaun bi nerinun bam
At night, as cold raindrops hit our shoulders

Ne gyote kude ga opnun banchogi sesang
The imperfect world, there's no you next to me

Kuden na opsi nun an dwe yo
You can't be without you

Forever in the rain

Tablouri de Leonid Afremov

Tablouri de Andre Kohn

Prietenul Regelui.

Am găsit pe net o poveste care mi s-a părut atât de interesantă, încât am tradus-o epntru cititorii mei, atâți câți au mai rămas.

Prietenul Regelui.

A fost odată un rege care era încântat de întâlnirile cu un rabin care locuia în capitală. Cei doi vorbeau despre multe lucru lururi și regele era mereu uimit de înțelepciunea și deșteptăciunea rabinului. Nimeni nu se putea compara cu sfaturile înțelepte ale rabinului.

Regelui îi plăcea să meargă în excursii pe câmpii și păduri și l-a invitat și pe rabin ca să poată discuta una și alta.

Rabinul avea obiceiul să întrețeasă în conversație ideea de hashgacha pratis, (providență divină). Adesea îi amintea regelui că ”toată lumea este susținută de mila (caritatea) celui Preasfânt (Domnul) fie EL lăudat.

În una din aceste ieșiri regele a început să se pregătească de popas. Acompaniat de rabin, preferatul său, regele a insistat ca acesta să campeze împreună cu el.

Nefiind familiar cu toate pregătirile necesare popasului, rabinul tot învârtea un topor. Deodată un strigăt ascuțit a străpuns pădurea...strigase nimeni altul decât regele. Rabinul l-a lovit din greșeală pe rege și i-a retezat un deget.

Regele, înfuriat, a chemat gărzile și le-a cerut să-l arunce pe rabin în cel mai întunecat și mai izolat colț al turnului.

Lunile au trecut și mâna regelui s-a vindecat, încât l-a cuprins din nou dorința de a face o excursie, de data asta într-un loc exotic aflat la foarte mare distanță.

În timpul călătoriei simțea lipsa înțelepciunii rabinului.

Într-o junglă deasă regele a fost sfătuit să nu părăsească tabăra pentru că se aflau în preajmă nativi ostili. Curiositatea l-a incitat pe rege să vrea să vadă împrejurimile în toată frumusețea lor.

În una din plimbările înafara taberei regele a fost capturat de canibali. Obiceiul canibalilor era să inspecteze cu luare aminte captivii înainte de a-i găti. S-au alarmat când au văzut că regelui îi lipsea un deget. Au luat asta drept un semn rău și l-au dus eliberat pe rege ducându-l aproape de tabără.

Regele era plin de bucurie. Accidentul cauzat de rabin i-a salvat viața. Imedial s-a hotărât să se întoarcă în capitală ca să vorbească, cu rabinul.

Când a ajuns la palat imediat l-a eliberat pe rabin. Regele l-a chemat în camera lui și l-a întrebat:

”Dragă rabinule, tu mereu mi-ai vorbit de providența divină și cum totul ne vine din cer pentru binele nostru iar eu am văzut asta. Dar spune: cum s-a manifestat providența divină în cazul tău? Tu ai fost închis multe luni în turn, unde e binele în asta?

Rabinul a zâmbit și a spus ”Majestatea Voastră, dacă nu aș fi fost în turn aș fi fost cu tine și canibalii m-ar fi mâncat, Doamne Ferește!”

Ce lecție putem învâța de aici? a întrebat regele.

După un moment de gândire rabinul a răspuns:

”Poate lecția este că fiecare este în esență un prieten al Celui Mai mare Rege, Creatorul cerului și al pământului. Deoarece EL este un priten bun și adevărat trebuie să avem încredere că toate experiențele noastre, chiar și cele negative, sunt numai spre binele nostru.

Iată și povestea originală:

The King’s Friend

Once there lived a king who delighted in meeting with a rabbi who lived in the capital city. The two would talk about many things, and the rabbi’s insight and sharp intellect amazed the king time and again. No one could compare in advice and wisdom to the fascinating rabbi.
The king enjoyed going on outings in the countryside and forest, and he would invite the rabbi so that they could discuss the events and issues.

    The rabbi had a way of always weaving into the conversation the idea of hashgacha pratis, (divine providence). Often he would remind the king that “the whole world is sustained by the charity of the Holy One, blessed be He.” (Berachos 17b)

On one of these outings, the king began to set up his camp. Accompanied by the rabbi, his companion of choice, the king insisted that the rabbi camp together with him.
Unfamiliar with the all the preparations and activities involved in setting up a camp, the rabbi fumbled with the axe.  A bitter scream pierced the forest, a scream from none other than the king himself. The rabbi had mistakenly hit the king, damaging his hand forever by chopping off one of his fingers.
Enraged, the bleeding king had his guards imprison the rabbi immediately, with swift orders to put him into the darkest most remote chambers of the dungeon.
Months passed, and the king’s injury slowly healed. His hand was getting stronger, and his desire to go on one of his outings finally made him plan an exotic expedition to many far-off lands.
Throughout his trips, he missed the wisdom and companionship of the gifted rabbi.
In a dense jungle, the king was warned not to leave the camp, because hostile natives were close by. Curiosity sparked the king’s adventurous spirit and he wanted to see the area in all of its beauty.
On one of his hikes outside the camp, the king was captured by cannibal tribesmen. The custom of the cannibal tribe was to inspect captives before cooking. They were alarmed to find that the tempting captive before them had a missing finger. Immediately they declared it a bad omen, and left the king close to his campgrounds.

 The king was filled with joy. The rabbi’s accident had saved his life. He immediately set out to return to his capital. He had to speak to the rabbi.
When the king arrived at his palace, he instantly set the rabbi free.
The king met the rabbi in his private chambers and asked him:

    “Dear rabbi, you have always spoken of divine providence, and how everything comes down from heaven for our good, and I see that here. But rabbi, I have one question: what was the divine providence as it relates to you? You were in the dungeon for months; where is the good in that?”

The rabbi smiled as he answered, “Your majesty, if I wasn’t in the dungeon, I would have been with you, and the cannibals would have eaten me, G‑d forbid.”
“What lesson can we take from all this?” asked the king.
After some thought, the rabbi answered.
“Perhaps the lesson is that everyone is essentially a friend of the ultimate King, the Creator of heaven and earth. Since He is a true and good friend who wants the very best for us, we must have faith that all our experiences, even the seemingly negative ones, are really for the best.”

Jurnal de Călătorie. București-Korinos și retur. Kârgeali

Fiecare călătorie aduce daruri cu ea. Pe lângă locuri noi poate să fie începutul unei prietenii cu cineva cald și apropiat, de parcă vă cunoașteți de când lumea Așa mi s-a întâmplat cu Цветана Атанасова din Cărjali, Bulgaria.

Dar să încep cu începutul. Familia mea știe că aveam două dorințe arzătoare: să merg la mare și să văd câte ceva din Grecia. Anca s-a gândit să facă ceva în acest sens și a rezervat camere la Hotel Denis, în Korinos, Grecia...pe malul mării, la vreo 30 km de Muntele Olimp. Asta tocmai în toiul crizei...ceea ce putea fi un semn rău...

Soțul meu a luat decizia de a ne duce cu mașina (prietenii lui pescari fac asta când vor să prindă pește grecesc) făcând un popas în Bulgaria unde a rezervat camere la Pensiunea Plamena (http://bohemia.bg.travelguide.bg/…/kashta-za-gosti-plamena-…).

Chiar în seara dinainte de a pleca am aflat vestea ca prietenul meu de suflet Kang Jang Won a fost internat de urgență cu hemoragie cerebrală.. Cam știu ce înseamnă asta, o învățătoare de la noi din comună a scăpat cu viață dar a rămas cu mari sechele...Ar fi putut fi alt semn rău. 

La pensiune au fost întâmpinați de gazde cu atâta căldură, de parcă făceam parte din familie. Pensiunea e doar de 2 stele dar pentru noi a fost foarte confortabilă...camere foarte curate, mobilate cu gust (de fapt ni s-a oferit un apartament cu dormitoare decomandate) baie cu duș și apă caldă, televizor, cană de fiert apă și ceai și cafea la dispoziție, o cafetieră expresso pe care n-am știut să o folosim, frigider, cuptor cu microunde...poate am uitat ceva...

N-am avut inspirrația să fac poze la casă sau la grădina mică dar frumoasă...O să vă prezint doar ceva ce iubesc de când eram mică...niște pietre, geode de fapt...multe pietre, de un alb sclipitor, aduse din Grecia.

Cel mai important lucru e că ne-au dat un pont...pentru că a doaua zi era sâmbătă și tot orașul urma să plece in Grecia, era mai bine să ne sculăm mai de dimineață ca să nu fie coadă mare la Makaza...
De altfel nu am stat prea mult nici la Podul Prieteniei Giurgiu Ruse care e in reparații capitale...Toate miturile despre ce ni se poate întâmpla în Bulgaria s-au dovedit, din fericire pentru noi, doar sperietori.

Ni s-a recomandat un pub excelent dar...la pubul lăudat nu e bine să te duci fără recomandare...Ne-am plimbat puțin prin oraș (trăiască invenția numită GPS, Anca ne-a fost de mare ajutor, eu nu știu să-l folosesc. 

Pentru drum Florin a folosit Google Maps offline și nu știu ce GPS special (la întoarcere...la dus Anca a fost baza...

Singurul lucru care mi-a întunecat bucuria călătoriei a fost decesul lui Kang Jang Won...de câte ori îi văd poza pe Timeline, afișată la prieteni îmi vin lacrimi în ochi. Și nu numai atunci...

 Geodele despre care vorbeam mai sus

Am fost surprinsă să văd busuioc italienesc folosit pentru înfrumusețarea orașului.

Cârciumăresele astea erau uriașe...

Aș putea numi strada unde am făcut fotografiile Strada Smochinilor, atăt de mulți erau.

Obiectiv turistic: Orașul Vechi....pe cel nou nu am reușit să-l vizitâm...

Biserica bulgărească. Ce m-a surprins în vecinătatea ei era că pe toți stâlpii erau afișe dedicate memoriei celor decedați. Am aflat ulterior că se anunță astfel comemorări și alte evenimente legate de cei duși.

City Garden

Diverse monumente

Lira de apă, fotografiată la întoarcere, din mașină.

Cel mai mare hibiscus care există, Hibiscus Mutabilis. Fotografiat tot la întoarcere.

Nu știu exact ce floare e...