Astăzi l-am aplaudat pe soțul meu cum aplaudă unii în avion la aterizare după ce au stat cu inima în gât gândindu-se dacă mai ajung în viață până jos.
S-a întâmplat când a reușit să facă la stânga din Lujerului în Iuliu Maniu în marea de mașini care voia să meargă fie pe direcția dinspre Păcii spre Apaca și invers, fie din strada Virtuții spre Lujerului și invers, fie dinspre Iuliu Maniu spre Lujerului sau din Lujerului spre Iuliu Maniu.
Nu știu să vă fac un grafic, apelez la imaginația voastră... Destul să spun că intersecția de la lujerului are reputația de a fi una dintre cele mai aglomerate din București, indiferent de oră.
Nu funcționa nici un semafor, se trecea la mica înțelegere... care culmea, chiar a existat, am văzut un taxi care a dat înapoi ca să elibereze una din direcțiile de mers.
Nu am văzut nici un polițist care să dirijeze circulația, era o mașină parcată în față la Cora care putea fi de poliție sau jandarmerie.
Asta după apusul soarelui. Deci ploaie, întuneric, nici un semafor funcțional, nu dirija nimeni circulația și o mare de mașini.
Nu-i așa că soțul meu este un șofer excepțional?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu