Dong Yi --Instrumente muzicale la Palatul regelui

Am promis ca o sa copiez un material despre instrumentele muzicale folosite in Dong Yi.Acum a sosit timpul sa ma tin de promisiune.


Music Instruments in the Palace


This series definitely stressed on the Korean traditional music instruments. Like in Dae Jang Geum, we may learn about Korean cuisine and medicine, business things in Sangdo, and in Dong yi we can learn that music is divided into 3 Parts,

Această serie categoric se axeaza pe instrumentele de muzică tradiţională coreeană. Ca şi în Dae Jang Geum, putem învăţa despre bucătăria coreeană şi medicină, depre afaceri în Sangdo, şi în Dong Yi putem învăţa că muzica este împărţita în 3 părţi,

1. A ak, is often called "elegant music" brought to Korea in 1116 through a large gift of musical instrument from the Song Dynasty (China) Emperor Huizong
2. Hyang ak, are traditional folk dances of Korea performed in front of audiences. Hyang ak includes a sort of oboe called a piri and various kinds of stringed instruments.
3. Dang ak, is a a genre of traditional Korean court music. The name means "Tang music," and the style was first adapted from Tang music during the Unified Silla period in the late first millennium. It was continued through the Goryeo (935-1394) and Joseon (1394-1910) dynasties, when along with hyangak and aak it made up the three approved genres of court music.

Source: statemaster / Music-of-Coreea 

1. Ak, este adesea numita "muzica elegantă" a fost adusa în Coreea în 1116 ca un mare cadou de instrumente muzical in timpul Impăratului Huizong din dinastia Song (China)

2. Hyang ak, sunt dansuri populare tradiţionale din Coreea efectuate in fata unei audiente. Hyang ak include un fel de oboi numit Piri şi diferite tipuri de instrumente cu coarde.

3. Dang ak, este genul de muzica traditionala coreeană de curte (regala). Numele înseamnă "Muzică Tang ", iar stilul a fost adaptat de la muzică Tang din timpul perioadei Silla unificate în primul mileniu târziu (Sa ne amintim ca Silla a cucerit Goguryeo in timpul domniei lui Chun-Chu cu ajutorul dat de armata chineza imperiala Tang.). Acesta a fost continuata prin dinastiile din Goryeo (935-1394) şi Joseon (1394-1910), atunci când împreună cu hyangak şi AAK s-au constituit trei genuri de muzică aprobate la curte.

Sursa : statemaster/Music-of-Korea

There are many music instruments in Dong yi, like :


1. Haegeum, is a traditional Korean string instrument, resembling a 2 stringed fiddle. It has a rodlike neck, a hollow wooden soundbox, and two silk strings, and is held vertically on the knee of the performer and played with a bow. The instrument is played in performances of court music and folk music. The haegeum is one of the most indispensable of instruments in almost any ensemble. The haegeum is related to similar Chinese instruments in the huqin family of instruments, such as the erhu. Of these, it is most closely related to the ancient xiqin, as well as the erxian used in nanguan and Cantonese music. Choi Dong Joo is Haegeum musician. Choi Dong yi is also plays this instrument.

Există numeroase instrumente muzicale în Dong Yi, cum ar fi:

1. Haegeum, este un instrument tradiţional cu coarde coreean, care seamănă cu o vioară două coarde. Ea are un gât ca o vergea, o cutie sonora goală de lemn, şi două coarde de mătase, şi este ţinută vertical pe genunchii  interpretului şi se canta cu un arcus. Se canta la instrument în spectacole de muzică la curte şi in muzica populara. Haegeum este unul dintre cele mai indispensabile instrumente în aproape orice ansamblu. Haegeum este inrudit cu instrumente similare chineze din familia huqin de instrumente, cum ar fi Erhu. Dintre acestea, este cel mai strâns inrudit cu vechiul xiqin, precum şi cu erxian utilizate în nanguan şi muzica, cantoneză. Choi Dong Joo este muzician Haegeum. Choi Dong Yi  de asemenea canta la acest instrument.

2. Daegeum, is a large transverse Korean bamboo flute, dated back to 7th century Shilla dynasty. It is one of the Samjuk (three transverse bamboo flutes), which consists of daegeum (large one), joongeum (medium one), and sogeum (small one). Of the three, joongeum is not currently played any more.Daegeum has one blowing hole, six finger holes, and an extra hole covered with a thin membrane called ‘cheong’ (located between the blowing hole and finger holes). Cheong is a white resonant membrane cut from a reed’s inner film. There are also one or two more additional holes, called ‘chilseong-gong’, which lies in the end of the instrument. Chilseong-gong is used only to adjust pitches. There are two different types of daegeum: Jeong-ak daegeum (for classical/court music) and sanjo daegeum (for folk music).

2. Daegeum, este un flaut mare  coreean transversal de bambus, datand din secolul al saptelea al dinastiei Shilla. Este unul dintre Samjuk (trei flaute transversale de bambus), care constă din daegeum (unul mare), joongeum (unul mediu), şi sogeum (unul mic). Dintre cele trei, în prezent nu se mai canta la joongeum . Daegeum are o gaura in care se sufla, şase găuri unde se apasa cu degetele, si o gaura in plus acoperita cu o membrana subtire numita "Cheong" (situata între gaura de suflare şi găurile pt degete). Cheong este o membrană alba de rezonanţă taiata din captuseala unei trestii. Există, de asemenea, unul sau două mai multe găuri suplimentare, numite "chilseong-gong", care se află în partea din urmă a instrumentului. Chilseong-gong-ul este folosit doar pentru a regla inaltimea sunetului. Există două tipuri diferite de daegeum: daegeum Jeong-AK (pentru muzică clasică / de curte) şi daegeum Sanjo (pentru muzică populara).

3. Ajaeng, is a large Korean bowed zither having seven strings. Its body is about 160 cm (62 inches) long and 25 cm (10 inches) wide and is made of paulownia wood. The ajaeng’s strings, made of twisted silk, are supported by separate movable bridges. The bow with which it is played, some 65 cm (25 inches) long, is fashioned from a peeled forsythia branch that has been hardened with pine resin. The instrument, which is placed in a transverse position on the floor, is supported on its bowed end by a stand. The player sits on the floor behind it and moves.

3. Ajaeng, este o  titera mare coreeana arcuita având şapte coarde. Corpul său este de aproximativ 160 cm (62 inci) lungime şi 25 cm (10 inci) lăţime şi este realizat din lemn de paulownia. Coardele de  ajaeng,  făcute din mătase răsucita, sunt asezate pe poduri separate mobile. Arcul cu care se canta, uneori de 65 cm (25 inci) lungime, este fasonat dintr-o ramură cojita de forsythia  care a fost întărita cu răşină de pin. Instrumentul, care este plasat într-o poziţie transversală pe podea, este susţinut pe pe capatul arcuit de către un stand. Cantaretul stă pe podea în spatele lui şi se misca.

4. Pyeongyeong, is a stone chimes. There is an insident about this stone chimes in episode 5-7. The Pyeongyeong is constructed of two rows with eight L-shaped stones in each row. Imported from China as a court instrument. 

4. Pyeongyeong, sunt clopotei din piatra. Există o incident despre acesti clopotei in episoadele 5-7. Pyeongyeong este construit din două siruri, cu opt pietre în formă de L în fiecare sir. A fost importat din China, ca un instrument de curte.

5. Teukgyeong, is a single stone chime. The teukgyeong is a single L-shaped stone and is used exclusively in court ceremonial music. and many more.

5. Teukgyeong, este un clopotel dintr-o singură piatră. Teukgyeong este o singură piatră în formă de L şi este utilizat exclusiv în muzica ceremoniala de la curte. şi multe altele.

Leapsha cu poza 43

In ciuda vremii urate in ghivecele de la geamul meu infloreste vesela portulaca (trandafirul de piatra, una dintre cele mai putin pretentioase flori dar care are culori nespus de frumoase)

COLESTEROLUL, prieten sau duşman ? Part II

Continui publicarea materialului primit pe email in forma de pps avand ca tema colesterolul si ca autor pe dr Marginean Calin.

Cât trebuie să fie în mod NORMAL nivelul colesterolului din sânge (colesterolemia) ?

NU există valori limită inferioară ale colesterolemiei !!! IDEAL ar fi să avem valorile colestrolului cât mai mici ! Cât de mici ? Oricât de mici !!!NORMAL ar fi ca nivelul colesterolului din sânge, să fie de 100 + vârsta în ani (exprimat în mg/100 ml de sânge), sau măcar < 150-160 mg%. Valoarea normală a colesterolemiei este cuprinsă între 155-175 mg% (norma europeană actuală - 2008)Sub 150-160 mg% colesterolul nu aderă la vase, ci din contră, se “spală” de pe vase, în prezența unui status antiinflamator
Peste 190-200 mg% colesterolul tinde să se depună pe vase înfundându-le, depunere care va fi cu atât mai accentuată, cu cât colesterolemia este mai înaltă
Este oare suficient să determinăm doar nivelul colesterolemiei la un examen... “de sânge” ?
Când se determină valorile colesterolemiei (denumit şi „colesterol total”), este util a se determina şi alte fracţiuni lipidice :
1) LDL-Colesterolul, care este transportatorul de colesterol de la ficat la vase şi ţesuturi („colesterolul rău”). Valorile acestuia nu trebuie să depăşească (50) 70-100 mg% (cu cât este mai scăzut cu atât mai bine !)
2) HDL-Colesterolul, sau transportatorul de colesterol din vase şi de la ţesuturi spre ficat („colesterolul bun”). Nivelul sangvin al acestui transportator este bine să depăşească 40-60 mg% (cu cât e mai mare cu atât mai bine !)
3) Trigliceridele sangvine, ale căror valori nu trebuie să depăşească 150 mg% (133 ?)
4) Lipidele totale, care deşi se determină uzual, permit doar o orientare paraclinică grosieră. Valorile normale pentru acest parametru se încadrează între 700-900 mg%
ATENŢIE !!!
1) scaderea cu 1% a LDL-Colesterolului, scade cu 1% riscul cardio-vascular
2) cresterea cu 1% a HDL-Colesterolului, creste cu 3% riscul cardiovascular
3) cresterea cu 1 kg în greutate creste cu 3,1% riscul cardio-vascular
4) Între cresterea TG și scaderea HDL-C există o legătură bine stabilită fiind un factor predictor al evenimentelor cardio-vasculare
5) Cresterile TG post-prandiale sunt foarte periculoase. TG ar trebui determinate atât post-prandial, cât și bazal
6) Toate evenimentele cardio-vasculare cresc ca frecvență când scade HDL-C
7) La valori normale ale LDL-C dacă avem TG > 200 mg% riscul relativ creste la > 56% și HDL < 40 mg% e foarte rău

Leapsha cu poza 42

Cand am vazut aceasta icoana pictata de prietena mea am fost atrasa de nuantele de verde folosite de ea, ca si de modul original in care l-a pictat pe Iisus copil. Am rugat-o sa mi-o daruiasca si dorinta mi-a fost indeplinita imediat. Asta s-a intamplat cu mai bine de 40 de ani in urma.

Care sunt avantajele daca ai trecut de 50 de ani ?

Suzeta mi-a trimis un email cu acest continut. Iar pe Slide Share Xibi a publicat un buchet de glume la adresa varstei a treia. Poate intr-o zi am sa ma apuc sa le traduc. Deocamdata sa vedem care sunt avantajele dar cu o observatie: eu as zice daca ai trecut de 60 de ani, pt ca mie cei de 50 de ani mi se par f tineri. Deh, varsta!

1.Cei care rapesc oameni nu mai sunt interesati de tine 
2.In caz de luare de ostateci tu vei fi intre primii eliberati 
3.Nimeni nu se asteapta de la tine ca sa alergi undeva 
4.Daca seara esti sunat dupa ora 21h00 esti intrebat « Nu te-am trezit ?»  
5.Oamenii nu se mai intreaba daca esti ipohondru 
6.Nu mai exista nimic de invatat pe calea cea mai grea 
7.Lucrurile pe care le cumperi acum nu se mai uzeaza 
8.Poti cina si la 4h00 dupa-masa 
9.Poti trai fara sex dar fara ochelari nu 
10.Te angajezi in discutii serioase despre sistemul de pensii 
11.Depasirea vitezei legale nu mai e o provocare 
12.Nu mai incerci sa-ti sugi burta daca cineva intra in incapere 
13.In lift canti impreuna cu difuzorul 
14.Ochii nu ti se mai strica 
15.Incheieturile iti prezic vremea mai corect decat Institutul National de Meteorologie 
16.Platile facute catre asiguratorii de sanatate in sfarsit incep sa-si arate roadele 
17.Secretele tale sunt in siguranta la prieteni deoarece nici ei nu-si mai aduc aminte de ele! 
18.Nu-ti mai aduci aminte cine ti-a trimis mail-ul acesta(?)! 
19.Ti se pare reconfortant ca literele din acest mail sunt destul de mari! 
20.Te rog sa transmiti aceasta lista la toate persoanele de care iti mai aduci aminte! 

Ei, acum cred ca ati inteles de ce am preferat sa copiez pe blog textul, in loc sa forwardez emailul. Daca mi-as fi adus aminte cine din persoanele de pe adresa mea de email a trecut de 50 de ani....

Leapsha cu poza 41

Vine, vine Primavara!

Pozele sunt facute azi, 15 martie.

COLESTEROLUL, prieten sau duşman ? Part I

In lumea asta care se clatina si tresalta mai ceva decat un bolnav de malarie poate sa para caraghioasa preocuparea de a ne mentine sanatosi (pe masura posibilitatilor). Totusi unii fac eforturi sa produca ppsuri cat se poate de instructive. Am primit de curand unul din acestea avand ca tema colesterolul, semnat Dr Calin Marginean si bazat se pare pe o conferinta a acestuia, conferinta pe care nu am avut rabdare sa o ascult. Pt ca materialul e destul de vast l-am impartit in noua parti pe care le voi publica treptat. Deci rog pe cei interesati sa aiba mai multa rabdare decat sunt eu in stare.

Imi amintesc ca unul din cursurile de Chimie Organica  unde am avut un profesor f simpatic si priceput sa predea in asa fel incat sa ne mentina treaza atentia era dedicat sintezei colesterolului. Dar tocmai cand ochii nostri incepusera sa luceasca de placerea de a sti cum decurg reactiile a venit ca un dus rece completarea " desi nervii nostri sunt protejati de o teaca de colesterol iar creierul nostru are si el nevoie de aceasta substanta totusi nu e deloc sanatos sa avem prea mult colesterol in organism". 

Cum asta se petrecea inainte de 1966, cand daca aveam bani sa ne cumparam un kg de parizer (care atunci cand am inceput facultatea costa 8 lei, apoi s-a scumpit la 11, ca urmare a unui adevarat val de scumpiri produs prin anul 64) era mare lucru, iar amfiteatrele, laboratoarele, caminele si cantina le aveam raspandite prin oras (dar nu atat de risipite precum cele de la Politehnica, actualul complex s-a dat in folosinta dupa ce a terminat faculatea seria noastra) si trebuia sa facem alergari ca sa participam la toate activitatile nu eram deloc in pericol sa suferim din cauza depunerilor de colesterol. Nu mai vorbesc de calitatea meselor de la cantina, multe persoane, inclusiv eu, s-au imbolnavit de stomac din cauza hranei care ne era oferita din ce mai ramanea dupa ce personalul cantinei fura suficient ca sa-si intretina toata familia. Ba chiar cunosc o bucatareasa la o cantina care a reusit sa cumpere un apartament de 3 camere intr-un cartier central din "micile ei economii" din salariul de bucatareasa.

COLESTEROLUL, prieten sau duşman ? Part I

Dr. Mărginean Călin

Colesterolul, istoric şi încadrare
Colesterolul face parte din grupa grăsimilor, având o moleculă mare cu 3 nuclee benzenice, un nucleu tetra- (ciclul ciclopentano-perhidro-fenantrenic) şi o catenă laterală
Are masa moleculară 386 u.a.m., p.t. 149oC, formând cristale alb-gălbui la temperatura camerei
Este cunoscut încă din sec. al XVIII-lea ca principalul component al pietrelor din vezicula biliară
Structura chimică este clarificată abia din anul 1932 de către Wieland
Întotdeauna cuvântul „colesterol” este asociat în mintea noastră cu un duşman redutabil, potenţial generator de hipertensiune arterială, boli de inimă sau cauzator de moarte

Colesterolul, este o substanţă extrem de importantă şi necesară pentru economia întregului organism

Organismul nostru îşi sintetizează din colesterol :
1) Membrane pentru toate celulele sale
2) Anumiţi hormoni absolut necesari
3) Lichidul biliar (pentru emulsionarea grăsimilor şi a unor vitamine din intestin, urmată apoi de absorbţia lor)
4) Un precursor al vitaminei D3 (7-dehidro-colesterolul), pe care-l stochează sub piele, substanţă care are şi proprietatea de a limita pierderile de lichide datorate transpiraţiei. Acest precursor vitaminic se va transforma în vitamina D3 sub acţiunea razelor ultraviolete
5) Din colesterol corpul sintetizează şi un precursor al (sfingo-)mielinei, material gras, izolator util, necesar „îmbrăcării” fibrelor nervoase cerebrale şi periferice în teci. În lipsa acestor teci, funcţionalitatea sistemului nervos central ar avea serios de suferit

Colesterolul – producţie, aport

Producţia zilnică de colesterol este asigurată în principal de către ficat (dar practic, orice celulă şi organ a corpului nostru este capabil să-l producă !), la o valoare cuprinsă între 700-1000 mg pe zi
Şi-n cazul unei diete vegan (vegetarian pur), corpul tot îşi va satisface necesarul prin producţia sa internă ; deci nu va apărea niciodată vreo problemă în sensul vreunui deficit de colesterol
Reţineţi : de regulă < 70% din valoarea colesterolului sangvin la o persoana omnivoră este produs hepatic (sau endogen), iar 30% sau mai mult, este adus prin alimentaţie (exogen)
Această cantitate este mai mare sau mai mică în funcţie de alimentele consumate, dar ea nu va trebui să depăşească 200-250 mg/ zi de colesterol alimentar

La un aport alimentar de peste 250-300 mg/zi (= maximul zilnic de procesare hepatică), nivelul sangvin al colesterolului se va ridica periculos, riscul fiind reprezentat în primul rând de ateroscleroză
Aceasta poate duce la înfundarea consecutivă, mai mult sau mai puţin accentuată, a tuturor vaselor din corp
Strict valorile crescute ale colesterolului determină un risc de diabet zaharat, colesterolul ridicat fiind toxic și distructiv pentru celulele pancreatice b-insulare
Apar astfel insuficienţa circulatorie cerebrală, accidentul vascular cerebral, cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia obliterantă a membrelor etc.
Practic, orice zonă a corpului va avea de suferit de pe urma deficitului de irigaţie apărut prin reducerea diametrului intern al vaselor de sânge care irigă toate organele şi sistemele organismului nostru
REŢINEŢI !!! Toate alimentele de origine animală conţin colesterol, însă NICI UN ALIMENT DE ORIGINE VEGETALĂ NU CONŢINE COLESTEROL

Alimente considerate veritabili recordmeni în colesterol (conţinând peste 200 mg / 100 g produs)

Creier                                  2500-3000 (C.D. Neniţescu susţine că ar conţine 17% din masa totală   a organului !!!)                           
Rinichi                                    1764
Ficat                                         450
Unt                                            240
Gălbenuş de ou                 220-1600
(dar în funcţie de numărul de ouă, această valoare poate fi mult depăşită !)
Inima, pielea de animale, untura, slănina, seul, moluştele şi crustaceii marini
Organele animale conţin, în afara unor cantităţi importante de colesterol şi purine, amplificând riscul cardio-vascular, al litiazei urice şi al crizelor de gută la consumatorii cronici de astfel de alimente

Cantităţi aproximative de colesterol în unele alimente (în mg/ 100 g produs) :

Carnea de vită pulpă                                           133
Carnea de porumbel                                           122
O lingură de ulei de peşte                                  120
Pulpele de pui dezosate                                       95
Carnea de iepure de casă                                     92
Cârnaţul de porc şi raţa sălbatică                        89
Ton                                                                         87
Parizerul şi salamul de şuncă                              84
Jambonul                                                               83
Carnea de viţel, miel, vită, porc file         77
Pieptul de pui dezosat                                          74
Carnea tocată, iepure sălbatic                             72
Carnea de vită vrăbioară, pulpa de porc, fazan  71
Carnea de vită muşchi                                          70
Cotlet de porc, piept de curcan                           67
Crap                                                                       65
Bâtlan                                                                    63
Rulada de carne de vită                                       62
Păstrăv                                                                  61
Şunca de Praga,  scrumbia                                  60
Crenvurşti                                                           57
Ştiuca, plătica                                                     55
Carnea de porc slabă                                         53
Prepeliţa                                                              49
Sardele                                                                39
Somon                                                                 38
Caşcavalul                                                           37
Lin, smântână                                                      33
Brânza topită cu 20% grăsime la greutatea uscată     28
Carnea de şalău                                                   26
Brânza de vaci cu 20% grăsime la greutatea uscată   16
Brânza topită cu 10% grăsime la greutatea uscată     10
Brânza de vaci cu 10% grăsime la greutatea uscată    7
Lapte, chefir                                                           5
Brânza de vaci degresată                                        1

Antioxidantii Part X

Reamintesc ca textul de mai jos nu-mi apartine, el face parte dintr-un amplu material al carui autor imi e necunoscut, eu l-am primit prin email in forma de pps. Aceasta  este ultima parte a materialului

Alţi anti-oxidanţi endogeni

Ceruloplasmina (feroxidaza)

•    Este o proteină transportatoare de Cu (8 atomi/moleculă), fiind şi principala oxidază plasmatică
•    Are acţiune detoxifiantă sanguină şi activitate dismutazică (mai mică totuşi decât a SOD)
•    Inhibă peroxidarea AG polinesaturaţi
•    Stimulează imunitatea
•    Agenţii hepatotoxici (inclusiv etanoluI) determină o scădere a niveIului sangvin al enzimei

Citocromul P 450

•    Complex enzimatic prezent cu predilecţie în ficat şi intestinul subţire(microzomi şi reticulul endoplasmatic) ; la om există momentan > 30 de izoenzime cunoscute
•    Deficienţa genetică a sintezei Citocromului P 450 determină decesul în primii ani de viaţă
•    Participă la detoxifierea produşilor de metabolism, a unor toxice (etanol), a pesticidelor şi a medicamentelor
•    (activitatea sa metabolică poate genera substanţe mai toxice decât cele de la care s-a pornit iniţial)
•    Există inductori ai sintezei sale (rifampicina, trimetoprim, fenobarbital, fenitoin) şi inhibitori (cimetidina)

Metalotioneinele (MT)

•    Sunt proteine cu masă moleculară mică (70 AA), bogate în cisteină, dar fără punţi disulfurice, sau AA aromatici
•    Există 3 clase de metalotioneine : specifice plantelor, microorganismelor şi mamiferelor
•    Sunt caracterizate printr-o deosebită afinitate pentru Zn, Cd, Cu ; concentraţia MT în ficat şi rinichi creşte în urma expunerii la astfel de metale, dar şi în boli congenitale cum este boala  Willson (cum metalele tranzitionale - Fe, Co, Cd, Cu - sunt puternic prooxidante, MT pot fi incluse în categoria AO)

2,3-difosfogliceratul

•    Este un produs intermediar al degradării glucozei
•    Scade afinitatea Hemoglobinei pentru O2, mărind eliberarea acestuia la nivelul ţesuturilor
•    Efectul său este mai pregnant în anemii, condiţii de hipoxie

Acidul Uric

•    Acidul uric şi unele purine, captează RL inhibând peroxidarea AG polinesaturaţi
•    Protejeaza hematiile de atacul O2-  şi hemoglobina de stressul oxidativ cu nitrit şi oxidarea degradativă a acidului hialuronic

Albuminele

•    Sting formarea O2-
•    Leagă sau complexează Fe şi Cu
•    Aportul albuminei poate fi important, cu atât mai mult cu cât în insuficienţa hepatică, biosinteza ei fiiind micşorată, sensibilitatea la stressul oxidativ creşte, relaţie demontrată în ciroză şi hepatite

Unii aminoacizi

•    HYS şi TAU sunt captatori de O2-
•    Pot lega sau complexa ioni metalici prooxidanţi
•    Proprietatea AO a acestor substane pare să fie însă secundară altor roluri în organism

Bilirubina

•    Este un compus lipofil, iar concentraţii micromolare, inhibă peroxidarea AG polinesaturaţi şi captează O2-

•    Lista AO endogeni mai poate fi completată cu porfirine, carnosină, estrogeni, Coenzima Q10, poliamine şi AG mononesaturaţi
•    Factor de mediu cu o acţiune puternic antioxidantă : locuirea la munte !
•    Locuirea la munte la > 500 m altitudine, într-o zonă împădurită, determină creşterea duratei de viaţă (în medie cu 3-8 ani), cu cât altitudinea e mai mare (totuşi < 5000 m)
•    Factorii majori de protecţie sunt reprezentaţi de :
                  - Aeroionizarea negativă
                    - Lipsa sau reducerea drastică a poluării
                      - Apa sărăcită în deuteriu
•    Aeroionizarea negativă funcţionează ca un antioxidant de potenţă medie-puternică, independent de aportul celor exogeni sau de capacitatea de sinteză a celor endogeni
•    Apa sărăcită în deuteriu se găseşte la altitudini de > 500 m, conţinutul în D2O scăzând de la 140-150 ppm, la nivelul mării, până < 110 ppm, cu efecte benefice marcate pentru sănătate, asemănate de unii cu ale CoQ10

Reciclarea anti-oxidanţilor

•    AO, atât cei endogeni, cât şi cei exogeni, sunt legaţi în serie, ca nişte veritabile roţi dinţate
•    Când este oxidat unul, automat este reciclat printr-un altul
•    Valoarea deosebită a AO exogeni rezidă tocmai din faptul că au o viteză mai mare de acţiune, sunt promţi, sinteza lor nu depinde de vârstă, iar mai ales > 35 de ani (datorită reducerii sintezei celor endogeni), corpul depinde foarte mult de aportul acestora
•    Sinteza tuturor AO endogeni este puternic stimulată de către activitatea fizică susţinută şi drastic diminuată de către sedentarism
•    Cine înţelege valoarea AO şi a RL a făcut un pas în înţelegerea propriei sănătăţi
•    Cine aduce zilnic, constant şi continuu un aport masiv de AO exogeni, va fi pus la adăpost de bolile degenerative “ale civilizaţiei”, putând să spere într-un mod realist la dezideratul de  “centenar”
•    Reţineţi : ţinta zilnică > 5000 unităţi ORAC / zi
•    Alegeţi ACUM pentru viitorul dvs. :
•    între boală... şi sănătate
•    Antioxidanţii constituie un factor major de menţinere a sănătăţii şi un factor esenţial pentru longevitate !!!

Leapsha cu poza 40

Abia astept sa infloreasca ciresii japonezi! Parca imi dau energie, bucurie si pofta de viata prin frumusetea lor.

Si noi ce mai mancam?

Nu mai stiu prin ce imprejurare am ajuns zilele trecute pe Scribd. Cred ca am cautat sursa unui material primit pe email. Mi-am facut cont prin face book, am incarcat un pps si am inceput sa caut sa vad ce mai e interesant pe acolo. M-am plictisit repede si am renuntat. Iata insa ca prietena mea Suzeta m-a anuntat ca vrea sa citeasca o carte de pe situl respectiv si nu reuseste (banuiesc ca IE nu o lasa). Cum mi se intampla uneori sa ma apuce asa din senin mila am mers la linkul indicat, am descarcat cartea respective si pe urma...of, de-as avea timp sa citesc toate cartile pe care le-am descarcat de acolo! Printre el se numara si cartea acelui guru care ne sperie mereu ca alimentele de la supermarket sun periculoase pt noi, Gr Mencinicopschi, care carte vrea sa raspunda intrebarii pe care si-o pune tot romanul care ii citeste articolele din ziare: Si noi ce mai mancam? Deocamdata mi-au atras atentia doua titluri: Cum trăiau bunicii noştri si Cum arată stilul de viată de astăzi? pe care voi da copy/paste mai jos:


Cum trăiau bunicii noştri

Dacă privim doar cu o jumătate de secol în urmă vom constata deosebiri radicale între stilul de viaţa al bunicilor noştri şi cel al omului modern, totdeauna agitat, în criză de timp, stresat şi tentat să obţină confortul absolut. Bunicii noştri aveau un stil de viaţă mai activ, erau mai rezistenţi şi mai sănătoşi. Acest stil de viaţă se caracterizează, in principal, prin:

• activitate fizică moderat - intensă (mergeau frecvent pe jos);
• gândire pozitivă;
• acordau atenţie orelor de masă (un adevărat ritual) şi luau masa într-un cadru liniştit, concentrându-se asupra acesteia;
• consumau alimente mai naturale, provenind din mai multe surse alimentare şi mai puţin prelucrate, chimizate;
• îşi preparau de regulă hrana în casă şi doar pentru o zi, maxim două;
• nu foloseau aditivi alimentari, grăsimi artificiale, îndulcitori artificiali şi zahar uri rafinate;
• uleiurile erau nerafinate, presate la rece;
• nu trăiau într-o perpetuă sărbătoare alimentară! Consumau mai puţină carne şi foarte puţine preparate industriale din carne, mezeluri, cârnaţi, pateuri (iar acestea erau preparate în gospodărie sau în condiţii naturale, mult diferite de cele industriale actuale);
• se ridicau de la masă când încă le mai era foame, nu se ghiftuiau;
• miercurea şi vinerea ţineau post (în aceste zile nu consumau alimente de origine animală - carne, lapte, ouă). Dar, atenţie! Posturile de miercuri şi vineri din timpul săptămânii totalizau împreună cu posturile mari peste 200 zile/an!
• nu consumau dulciuri rafinate, produse de cofetărie, patiserie decât la ocazii, sărbători. Obezitatea era aproape necunoscută (de altfel, obezitatea este necunoscută în natură, numai omul modern şi animalele domestice suferă de obezitate!);
• nu existau lanţuri de restaurante tip fast-food;
• nu consumau băuturi răcoritoare, energizante, ci apă de izvor;
• nu consumau cantităti, excesive de băuturi alcoolice industriale (bere, vin, lichioruri ş.a) de calitate îndoielnică;
• alimentele consumate nu aveau densităţi calorice enorme, aşa cum au cele de astăzi;
• porţiile de mâncare nu erau gigantice precum cele actuale.

Cum arată stilul de viată de astăzi?

Păi cam aşa (bineînţeles, total diferit de cel al bunicilor noştri):

• am adoptat un stil de viaţă sedentar, nu mai dorim să facem nici un fel de efort fizic, ca urmare obezitatea la copii şi adulţi a devenit epidemică, îmbolnăvindu-ne de diabet tip 2, boli cardiovasculare etc;
• nu mai acordăm nicio importanţă orelor de masă şi modului în care mâncăm;
• consumăm alimentele haotic (pe stradă, în autobuz, privind la televizor, în faţa calculatorului), sărim de regulă peste micul dejun, mâncăm seara nu numai excesiv, dar şi mâncăruri grele;
• consumăm alimentele pentru că sunt ieftine, gustoase sau sunt trendy-cool, chiar fără să ne fie foame sau sete.
• Nu conştientizăm faptul că alimentele industriale creează dependenţă, determinându-ne să le dorim şi să le consumăm cât mai des, ceea ce are drept efect adoptarea unei diete monotone şi nesănătoase;
• consumăm alimente devitalizate, dezechilibrate nutriţional, industrializate, cu multe calorii, pline de chimicale, în proporţii tot mai mari, rupând balanţa dintre ingerarea şi arderea caloriilor (acestea sunt, în general, alimente pasteurizate şi sterilizate, alimente moarte, profund modificate faţă de starea lor naturală);
• în fiecare moment avem un festin, mereu este sărbătoare alimentară;
• nu ţinem perioade de restricţie alimentară voluntară (post), pentru a oferi posibilitatea organismului de a se detoxifica de anumiţi nutrienţi, E-uri, poluanţi ş.a.;
• consumăm excesiv băuturi alcoolice industriale;
• înlocuim apa cu alte alimente fluide (bere, lapte, băuturi răcoritoare sau energizante, cafea), ignorând faptul că apa nu poate fi înlocuită de nici un alt fluid alimentar, aşa cum laptele matern nu poate fi înlocuit de nimic altceva;
• prăjim în exces, în uleiuri nerezistente la temperatură - astfel, alimentele pe care le prăjim se contaminează cu substanţe neurotoxice şi cancerigene;
• utilizăm cuptorul cu microunde la încălzirea sau prepararea alimentelor -ceea ce scade valoarea nutritivă şi generează modificări periculoase structurii acestora;
• nu asociem corect alimentele, provocând o digestie nesănătoasă, cu procese de putrefacţie cancerigene;
• consumăm prea puţine fructe şi legume proaspete de sezon, prea puţine alimente integrale nerafinate, prea puţine fibre alimentare;
• nu respectăm bioritmurile individuale şi alternanţa perioadelor de activitate cu cele de odihnă.