miercuri, 18 august 2010

Banii si Fericirea

" Banii n-aduc fericirea" canta aparent convinsa Corina Chiriac cu decenii in urma. Asta era pe vremea comunismului, cand nu prea aveai pe ce sa-i consumi. Indiferent ce voiai sa cumperi de valoare mai mare, un apartament, o masina sau chiar un televizor color daca nu aveai PCR adica Pile Cunostinte Relatii trebuia sa astepti pana iti venea randul pe lista, uneori ani in sir. Nici vorba de mentalitate sau societate consumista, nici vorba sa iti etalezi bunastarea luandu-te la intrecere cu vecinii. 

Sigur, un soi de competitie exista, mai ales in ce priveste educatia copiilor pt care se plateau bani grei pt meditatii, unii angajand pt loazele lor meditatori inca din clasele primare, pt ca isi puteau permite sa cheltuiasca bani pt asta. 

Dar de aici si pana la hulitul, pe atunci, mod de viata american era cale lunga. In timp ce in USA inca din 1899  economistul Thorstein Veblen publica o carte numita  “The Theory of the Leisure Class,” in care demonstra modul cum cheltuiesc americanii pt a-si demonstra statutul social la noi in anii 80 statutul social era demonstrat de capacitatea de a face rost de cele strict necesare fara sa stai la cozi interminabile si sa-ti poti procura alimentele "interzise", cum era cazul mielului de Pasti.

In articolul catre am pus deja link se incearca sa se demonstreze, cu talentul bine cunoscut al celor care publica in renumitul NYT ca deja s-a produs o schimbare in modul cum percepe societatea americana cheltuirea banilor pt a obtine din asta maximum de fericire. Daca pana nu de mult scopul era acumularea de bunuri materiale, care ulterior dadeau de lucru multor "organizatori" care sfatuiau oamenii cum sa scape de multimea bunurilor, prin operatia numita declutter, adica pur si simplu aruncarea la gunoi sau daruirea lucrurilor de prisos, asta atunci cand back yard shopping nu dadea rezultatele scontate (astea sunt observatiile mele personale, nu ideile din articol) acum se pare ca oamenii se orienteaza spre case cat mai sumar mobilate si cat mai putin spatioase (cel putin unii pionieri) si isi cauta fericirea in ceea ce autoarea numeste latura emotionala, experimentala.

To make a long story short se pare ca americanii cel putin, sunt mai fericiti daca isi cheltuie banii calatorind, mergand la concerte, participand la tot felul de cursuri sau pur si simplu socializand (as spune ca la noi acest trend e evident in reclamele la bere sau telefonia mobila unde se insista pe latura emotionala a participarii impreuna la diferite experiente) decat daca ar acumula tot felul de lucruri de lux. 

Cu alte cuvinte, exemplul familiei care s-a mutat dintr-un apartament cu doua dormitoare (la noi ar fi ce se numeste apartament cu trei camere) intr-o camera si o bucatarie (un soi de garsoniera) gasindu-si astfel mai mult timp liber si scapand de datorii este considerat semnificativ pt modul cum poti sa fi fericit si fara sa cheltuiesti prea mult. Si pe vremurile astea de criza iata ca americanii, pe care o planeta intreaga aflata in plin proces de globalizare se straduieste sa ii imite incep sa se gandeasca de doua ori pe ce isi dau banii (am fost surprinsa pe la inceputul mileniului sa vad in magazine femei care impingeau cu greu carucioare ticsite pana sus, ba chiar si cu varf, cu lucruri de imbracat, e drept ca multe la reducere, intrebandu-ma daca au intr-adevar familii atat de numeroase pe cat sugerau maldarele de haineturi sau pur si simplu cumparau din lacomie si pt ca isi permiteau).

S-au facut si studii (e uimitor cu ce usurinta se dau banii in vest pt tot felul de studii, unele de toata minunea, cum ar fi efectul bautului de multe cesti de cafea pe zi, si comparatia intre cafeaua cofeinizata si cea decaf, studiu facut pe 19 persoane) care au constatat ca singura categorie de cheltuiala care aduce cu adevarat fericirea e relaxarea, fie in concedii, distractie, sport sau pescuit (de remarcat ca cititul de carti nu intra in acest capitol al relaxarii, eu as adauga aici si pasiunea pt fotografiat sau filmat, din ce in ce mai raspandita de cand telefoanele mobile cu camera foto si aparatele digitale au devenit marfuri  de larg consum) 

Mai rezulta un fapt interesant din articol, remarcat mai ales de retaileri, si anume ca oamenii prefera din ce in ce mai mult sa-si petreaca timpul in familie fie vizionand filme, jucandu-se sau pur si simplu stand de vorba in curte. La noi asta se manifesta prin pasiunea pt gratare si statul la taclale la o cafea (doamnele) sau mai multe beri (barbatii).

Se pare ca  cei care dau tonul in acesta dirctie sunt baby boomers, adica persoanele cam de varsta mea care deja si-au vazut copiii capatuiti cat de cat (sau oricum au scapat de grija intretinerii lor) si acum vor sa-si traiasca si ei viata mai relaxati fara sa neglijeze insa amintirile.

Exemplul persoanei de fata este edificator: desi nu am prea multi bani deja am calatorit, e drept ca "sponsorizata" din plin, mai mult si pe meleagguri mai indepartate in ultimii ani decat in intreaga mea viata (lasa ca pana in 89 eram inchisa in lagarul socialist). 

Si nu stiu cum sunt altii dar eu sunt mult mai fericita cand am o experienta noua si interesanta (fie ea si internautica) decat atunci cand imi cumpar un lucru nou (experienta asta de cumparat devenind din ce in ce mai rara in ultima vreme din motive bine cunoscute), lucru pe care a incercat sa-l demonstreze si autoarea articolului.

China, a doua mare putere economica a lumii.

Acum cateva zile una din alertele (breaking news) primite de la New York Times ma anunta exact ce am scris in titlu, anume ca deja China a depasit Japonia in domeniul economic. Bineinteles ca pt mine nu a fost nici o surpriza, deja stiam de mult ca cei mai multi dolari se afla in China, ca e cel mai mare exportator de orice se poate produce in fabrica, ca nu au nici un fel de remuscari daca folosesc produse care duc la decesul consumatorilor (cum a fost cazul cu pasta de dinti sau siropul de tuse pt copii) si  ca tot acest boom economic are un nume: forta de munca ieftina si geniul afaceristic si negustoresc al acestui mare popor (se stie doar ca f multi comercianti din tarile asiatice sunt de provenienta chineza)

Daca le admir arta, in special cea ceramica, pt eleganta si finetea executiei nu am fost deloc incantata cand, amintindu-mi cat de bune erau ciupercile chienezesti la cutie inainte de 89 am avut surpriza, prin anii 90, sa constat ca noile cutii de ciuperci chinezesti contineau o mare cantitate de nisip in ele.

Vrand sa cumpar pt cineva un cadou electronic nu stiam exact ce marca sa prefer. M-a linistit vanzatorul "nu conteaza ce marca alegeti, toate sunt facute in China". Am ales la intamplare. Din fericire se pare ca am avut noroc de o alegere buna (sau poate destinatarul a fost prea politicos) dar aparatul de radio chinezesc cumparat de sotul meu din Franta acum cativa ani s-a dovedit un adevarat esec, iar cel cumparat pt mamita un adevarat rebut.

A fost o vreme cand, avand servici si fiind uneori nevoita sa stau si peste program cand aveam urgente (nici vorba sa-mi fie platite acele ore, dar puteam sa-mi iau recuperare cand aveam vreo nevoie) mai apelam la semipreparate. Sotul meu glumea "ce repede stie sa gateasca mama voastra supa din plic".

In USA e f normal ca o gospodina sa cumpere produse procesate, care au nevoie doar de cateva minute la microunde pt a putea fi puse pe masa. Produsele sunt ambalate in cutii si tinute la congelator. Am vazut ca si in hipermarketurile noastre au inceput sa apara asemenea cutii "minune".

Daca mananc cu placere placinta Kihi (scumpa ca naiba, dar preferata mamitei, eu nu reusesc sa fac placinta atat de gustoasa) pt ca am convingerea ca e facuta in Grecia nu am consumat niciodata produse la cutie, poate si pt ca am tot citit ca au prea multa sare si sunt prea grase.

Am scris toate astea ca un preambul la un material primit de la Virginia. Desi face parte din emailurile in lant si continutul ar parea exagerat contine niste fotografii edificatoare, care il fac credibil in lumina scanda lurilor cu pasta de dinti sau siropul de tuse in care s-a folosit antigel in loc de glicerina si au murit copii din tarile importatoare.


Partea cea mai ciudata a materialului care urmeaza e ca si la noi circulau povesti despre modul cum preparau vanzatorii ambulanti, cei care ofereau "porumbielu fiert" sau "seminte bune avem" marfurile respective. Lasand la o parte provenienta lor, stiind ca nationalitatea conlocuitoare din care proveneau vanzatorii nu prea avea pamant pe care sa cultive porumb sau floarea soarelui iar de la IAS sau CAP nu aveau cum sa le procure legal, se spunea ca porumbul se fierbe in cada de rufe metalica (noi am avut multa vreme o cada de rufe de lemn in care ne faceam si baie) Dar dovezi foto nu ni s-au dat niciodata.

In schimb dupa 90 s-au mai vazut pe la TV rezultatele unor inspectii sanitare care dovedeau  ca metodele folosite de cei care se ocupa cu alimentatia publica nu sunt prea mult diferite de cele chinezesti, dovada fiind toxinfectiile in masa semnalate uneori in telejurnale. Si special pt consumatorii de mici, mai ales prin balciuri, se stie ca daca nu au la indemana carne destul de proaspata o coloreaza si spera ca prin prajire la gratar (de lemne!) consumatorii nu vor remarca duhoarea.


DANGEROUS IMPORTED FOODS


ALIMENTE PERICULOASE IMPORTATE
 

The whole world is scared of China making 'black hearted goods'. Can you differentiate which one is made in the USA , Philippines , Taiwan or China ? For your information ... the first 3 digits of the barcode is the country code wherein the product was made.

Toata lumea e speriata de faptul ca in China se fabrica marfuri "cu inima impietrita" Puteti sa va dati seama care din marfuri e facuta in USA, Filipine, Taiwan sau China? Pt informarea Dvs...primele trei numere din codul de bare arata in ce tara a fost facut produsul.



Sample:
all barcodes that start with 690.691.692 until 695 are all MADE IN CHINA. 

Toate codurile de bare care incep cu  690.691.692 pana la 695 sunt toate MADE IN CHINA.

4 71 is Made in Taiwan .

471 e  Made in Taiwan .

This is our human right to know, but the government and related department never educate the public, therefore we have to RESCUE ourselves.

Nowadays, Chinese businessmen know that consumers do not prefer products 'made in china', so they don't show from which country it is made.

However, you may now refer to the barcode, remember if the first 3 digits is 690 to 695, then it is Made in China ..

E dreptul nostru sa stim, dar guvernul si departamentele  abilitate nu educa niciodata publicul, incat trebuie SA NE SALVAM singuri.

Acum afaceristii chinezi stiu ca deja consumatorii nu mai prefera produsele "made in China" asa ca ei nu mai arata in ce tara sunt facute.

Totusi noi putem acum sa ne referim la codul de bare, stiind ca daca primele trei numere sunt de la 690 la 695 atunci este Made in China



00 ~ 13 USA & CANADA
30 ~ 37 FRANCE
40 ~ 44 GERMANY
49 ~ JAPAN
50 ~ UK
57 ~ Denmark
64 ~ Finland
76 ~ Switzerland and Lienchtenstein
628 ~ Saudi-Arabian
629 ~ United Arab Emirates
740 ~ 745 - Central America
All 480 Codes are Made in the Philippines.


DO NOT BUY FOOD PROCESSED IN CHINA , HONG KONG , VIETNAM AND THAILAND !!! there are no food inspection regulations!!!



NU CUMPARATI ALIMENTE PROCESATE IN CHINA, HONG KONG, VIETNAM, SAU THAILANDA!!! acolo nu exista legi de reglementarea inspectiilor sanitare!!!







Have a taste for chicken tenders? READ THIS


Va plac puii fragezi? Cititi asta

WATCH WHAT YOU BUY. ESPECIALLY HIGHLINER FISH PRODUCTS; all come from China , even though the box says ' product of Canada ', it is from China and 'processed' in Canada , that is, the coating is added and packaged in Canada only! The fish are raised in pens using chemicals that are banned in Canada as cancer causing but legal in China . This was exposed on CBC TV's Marketplace.

This one will make you think before buying anything from China .

ATENTIE LA CE  CUMPARATI. IN SPECIAL  PRODUSE DE PESTE, toate vin din China, chiar daca pe cutie scrie "produs in Canda" este din China si "procesat in Canada" adica stratul de deasupra este adaugat si impachetat in Canada! Pestele este crescut in bazine folosind chimicale cinterzise in Canada si producatoare de cancer, dar sunt legale in China. Asta s-a demascat la canalul TV CBC Marketplace.

Ce urmeaza te va face sa te gandesti bine inainte de a cumpara ceva din China.






Well, are you enjoying seeing Chinese food popping up in your supermarket left and right? Have you noticed you can't buy a single package of fish that isn't made in China (or Vietnam )? Do you think your food from China is processed in a sanitary manner, and thus safe to eat? Take a look at this!!


Ei bine, te bucuri sa vezi peste tot, in stanga si in dreapta in supermarket alimente chinezesti? Ai observat ca nu poti sa cumperi macar un pachetde peste care nu este facut in China (sau Vietnam) (la noi toate au etichete de firme romanesti si desi se scrie cine e importator rareori afli de unde a fost importat)  Crezi ca alimentul din China este procesat dupa regulile sanitare si este nepericulos sa-l mananci? Ia uita-te mai jos!!

THINK ABOUT IT.
These undercover enclosed pictures speak a thousand words.
Avoid buying all processed food packaged in China
Anything goes! We just don't know what else is in those packages. Unlike in the U.S. And CANADA , China does not have laws regulating food processing.

Basically
, do not buy any processed food from China , also Hong Kong , too. MANY companies are using a Hong Kong address to avoid this type of image reputation.


In zori el incepe ziua colectand pui morti
 

Early dawn, starts the day by riding around to collect dead chickens.

Intreband peste tot daca au pui morti 
 
Asking around for dead chickens.


5 motociclisti sunt angajati de patron ca sa mearga prin ferme sa cumpere pui morti 
 
Total of 5 riders are hired by the boss to ride to farms to buy dead chickens.


Un pui mort costa 1 RMB si va fi vandut cu 9 RMB dupa procesare 
 
A dead chicken cost 1 RMB and would be sold at 9 RMB after processing.


Puii morti sunt depozitati in curte

Storage for the dead chickens in the court yard.


Carcasele sunt aruncate peste tot. 
 
Carcasses are thrown everywhere.

 Si pe podea...
Patru angajati incep sa smulga penele de pe pasarile moarte dupa ce le-au oparit cu apa fierbinte intr-un wok ruginit


And on the floor....
Four employees start de-feathering the dead fowl after soaking in boiling water from a rusty wok.


Suporta duhoarea dar uneori devine atat de ingrozitoare incat chiar si cei mai  experimentati lucratori vomita

Enduring the pungent odor, but sometime, it get so terrible that even the most experienced of the workers would puke.


Muncitorii se grabesc sa curete puii de pene.

Workers rushing to get the chickens de-feathered.


O cada de baie veche este folosita ca sa inmoaie pielea puilor morti...
Apa contaminata va fi accelerat procesul de descompunere.

A discarded bath tub being used to soak the bare skin dead chickens....
The contaminated water would have accelerated the decomposition process.


Ca sa se circule printre pui inainte de colorare se poarta papuci

Wearing slippers walking among the chickens before the coloring processing.

Dupa ce sunt vopsiti te apuca teama cand afli cat de fragezi sunt.

After the color dye, its creepy to find that they are quite tenderized. 


 Si acum prezentand Puii prajiti la gratar de lemne dupa care tit lasa gura apa!

And now presenting the mouth watering Charcoal Roasted Chicken!
Send to as many people as possible. Do NOT buy food originating in China (or Vietnam or
 Thailand)! Take the time to read the labels and look for country of origin! STOP BUYING ANYTHING FROM CHINA . PERIOD ~ Your Health is at Stake!

Pablo Neruda

Undeva, printre cartile mele de poezii se afla si una de Pablo Neruda. Dar pt ca pe net se gasesc unele gata transcrise n-o sa ma mai obosesc sa le caut intre paginile acestei carti. Mi-am amintit cat imi plac poeziile lui citind poemul urmator, f mediatizat pe diferite situri in romana (n-o sa dau link, puteti sa dati un search cu Pablo Neruda poezii dragoste si veti gasi cateva linkuri) primit prin email de la b. d.



                                                            Moare cate putin 
                                           – Pablo Neruda 

                               

Moare cate putin cine se transforma in sclavul 
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi 
traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu 
risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu 
oamenii pe care nu-i cunoaste. 
Moare cate putin cine-si face din televiziune un 
guru. 
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera 
negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui 
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa 
staluceasca, oftatul sa surada si care elibereaza 
sentimentele inimii. 
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este 
nefericit in lucrul sau; cine nu risca certul pentru 
incert pentru a-si indeplini un vis; cine nu-si 
permite macar o data in viata sa nu asculte 
sfaturile "responsabile". 
Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu 
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul 
din el insusi. 
Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu 
se lasa ajutat. 
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si 
de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza. 
Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte 
de a-l fi inceput; cine nu intreaba de frica sa nu 
se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca cunoaste 
intrebarea. 
Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna 
ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul 
fapt de a respira. 
Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o 
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... 
Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare 
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul 
Daca va fi sa plangi, plangi de bucurie 
Daca va fi sa minti, minti in privinta varstei tale 
Daca va fi sa furi, fura o sarutare 
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica 
Daca va fi sa simti foame, simte foame de iubire 
Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti asta in 
fiecare zi... 


Am mai cautat si alte poezii si am gasit una, cea mai trista,in 3 limbi :
Poemul 20

Asta-seara pot sa scriu cele ma triste versuri.
Sa scriu, de pilda:"Noaptea e instelata,
iar hat, departe, pe cer dardaie astrii albastri".
Vantul noptii da roata pe cer si canta.
Asta-seara pot sa scriu cele mai triste versuri.
Eu am iubit-o, si, uneori, chiar si ea m-a iubit.
In asemenea nopti am tinut-o in brate,
Si-am sarutat-o de atatea ori sub cerul nesfarsit.
Ea m-a iubit, si uneori chiar si eu o iubeam.
Dar cum sa nu iubesc
Ochii mari cu care ma tintuia?
Asta-seara pot sa scriu cele mai triste versuri.
Sa stiu ca nu mai e mea.
Sa simt ca am pierdut-o.
S-aud noaptea imensa, si mai imensa fara ea.
Si versul sa-mi cada pe suflet ca roua pe iarba.
Ce conteaza ca iubirea-mi n-ar putea s-o pastreze?
Noaptea e instelata, iar ea nu-i cu mine.
Asta-i tot. Departe, cineva canta. In departare.
Sufletul meu nu-i multumit ca a pierdut-o.
Ca pentru a mi-o apropia, privirea mea o cauta.
Inima mea o cauta, dar ea nu-i cu mine.
Chiar in noaptea care face albi aceiasi copaci.
Noi, ce-i de-atunci, nu mai suntem aceiasi.
N-o mai iubesc, e sigur, dar cat am mai iubit-o.
Vocea mea cauta vantul, ca sa-i ajunga in urechi.
A altuia. A altuia va fi.
Ca inainte, a sarutarilor mele.
Vocea ei, trupul ei limpede. Ochii ei infiniti.
N-o mai iubesc, e sigur, dar poate-o mai iubesc.
Atat de scurta-i iubirea, si-a atat de lunga uitarea.
Fiindca in asemenea nopti am tinut-o in brate,
Sufletul meu nu-i multumit ca a pirdut-o.
Chiar de-ar fi ultima durere pe care mi-o provoaca si acestea
ultimele versuri pe care le scriu.

poezie de Pablo Neruda din "Douazeci de poeme de iubire si un cantec deznajduit"


Puedo Escribir los Versos mas Tristes Esta Noche

Puedo escribir los versos mas tristes esta noche.
Escribir, por ejemplo: "La noche esta estrellada,
y tiritan, azules, los astros, a lo lejos".

El viento de la noche gira en el cielo y canta.
Puedo escribir los versos mas tristes esta noche.
Yo la quise, y a veces ella tambien me quiso.

En las noches como esta la tuve entre mis brazos.
La bese tantas veces bajo el cielo infinito.

Ella me quiso, a veces yo tambien la queria.
C�mo no haber amado sus grandes ojos fijos.

Puedo escribir los versos mas tristes esta noche.
Pensar que no la tengo. Sentir que la he perdido.

Oir la noche inmensa, mas inmensa sin ella.
Y el verso cae al alma como al pasto el rocio.

Que importa que mi amor no pudiera guardarla.
La noche esta estrellada y ella no esta conmigo.

Eso es todo. A lo lejos alguien canta. A lo lejos.
Mi alma no se contenta con haberla perdido.

Como para acercarla mi mirada la busca.
Mi corazon la busca, y ella no esta conmigo.

La misma noche que hace blanquear los mismos arboles.
Nosotros, los de entonces, ya no somos los mismos.

Ya no la quiero, es cierto, pero cuanto la quise.
Mi voz buscaba el viento para tocar su oido.

De otro. Sera de otro. Como antes de mis besos.
Su voz, su cuerpo claro. Sus ojos infinitos.

Ya no la quiero, es cierto, pero tal vez la quiero.
Es tan corto el amor, y es tan largo el olvido.

Porque en noches como esta la tuve entre mis brazos,
mi alma no se contenta con haberla perdido.
Aunque este sea el ultimo dolor que ella me causa,
y estos sean los ultimos versos que yo le escribo.
Puedo escribir los versos mas tristes esta noche.

sau in engleza:

Sonnet 20
(The Saddest Lines -
Saddest Poem)
~ Pablo Neruda
Tonight I can write the saddest lines. 

Write, for example: "The night is shattered, 
and the blue stars shiver in the distance." 

The night wind revolves in the sky and sings. 

Tonight I can write the saddest lines. 
That I loved her, and sometimes she loved me too. 

On nights like this one, I held her in my arms. 
I kissed her again and again under the endless sky. 

She loved me, and sometimes I loved her too. 
How could one not not have loved her great, still eyes? 

Tonight I can write the saddest lines. 
To think that I do not have her. To feel I have lost her. 

To hear the immense night, still more immense without her. 
And the verse falls to the soul like dew to the pasture. 

What does it matter that my love could not keep her. 
The night is shattered, and she is not with me. 

This is all.
In the distance someone is singing. In the distance.
My soul is not satisfied that it has lost her. 

My sight searches for her as though to go to her
My heart looks for her, and she is not with me. 

The same night whitening the same the same trees. 
We, we who were, are the no longer the same. 

I no longer love her, that is certain, but how I loved her. 
My voice tried to find the wind to touch her ear. 

Another's. She will be another's. Like my kisses before 
Her voice, her bright body. Her infinite eyes. 

I no longer love her, that is certain, but maybe I love her. 
Love is so short, forgetting so long. 

Because through nights like this one I held her in my arms, 
my soul is not satisfied that it has lost her. 

Though this be the last pain that she makes me suffer, 
and these the last verses that I write for her. 
 Nu pot sa inchei inainte de a publica o alta poezie draga inimii mele, de data asta scrisa de Lucian Blaga:

Noi si pamantul

Poemele luminii (1919)
de Lucian Blaga


Atatea stele cad în noaptea asta.
Demonul noptii  parca tine-n maini pamantul
si sufla peste el scantei ca peste-o iasca
naprasnic să-l aprinda.
In noaptea asta-n care cad
atatea stele, tanarul tau trup
de vrajitoare-mi arde-n brate
ca-n flacarile unui rug.


Nebun,
ca niste limbi de foc eu bratele-mi intind,
ca să-ti topesc zapada umerilor goi,
si ca să-ti sorb, flămând să-ti mistui
puterea, sangele, mandria, primavara, totul.
In zori când ziua va aprinde noaptea,
Cand scrumul noptii o să piara dus
de-un vant spre-apus,
în zori de zi as vrea să fim si noi
cenusa,
noi si -- pamantul.

marți, 17 august 2010

LA MULTI ANI Mamitzo si toti ceilalti Marii si Marini

De la o vreme tot raman in urma cu felicitarile. E drept ca acum am niscaiva circumstante atenuante. Si ca sa nu pierd vremea umbland pe net dupa felicitari simpatice (nu m-am mai dus nici pe situl meu preferat, 123 Greetings) am luat si eu o poza care mi s-a parut mai prezentabila si am facut felicitarea ce se vede.
Oricum mamita nu le are cu internetul si nu doar pt ca nu are calculator iar felicitarile le va primi personal de la mine intre cele doua onomastici.