Aesculus hippocastanum = Castanul Sălbatic

Vă mai amintiți multele obligații pe care le aveau elevii înainte de 1989? De așa zisa reciclare de maculatură, sticle și borcane menită să educe copiii în spiritul economiei și al respectului față de materiile prime dar care s-a transformat într-o mare ipocrizie, ca să nu zic bătaie de joc pentru că nu exista de fapt o coordonare între administrația școlilor și centrele de colectare?

Mi-am adus aminte citind un articol din Wikipedia despre castanul sălbatic, Aesculus hippocastanum, de colectarea de castane sălbatice. Oricât ne-am muncit noi creierele nu am reușit să înțelegem la ce serveau fructele adunate de fapt de toată familia.

În articol se spune că în Anglia, în timpului primului război mondial, aplicănd metoda Chaim Weizmann de fermentare a amidonului cu ajutorul bacteriei Clostridium acetobutylicum se obțineau acetonă, ethanol, and butanol. Alcoolii erau folosiți pentru producerea de combustibili și cauciuc sintetici iar acetona pentru prepararea corditei.

Cordita este un produs folosit la armele de foc pentru a înlocui praful de pușcă. Știam asta din romanele polițiste pe care le-am citit, e uimitor câte lucruri se pot afla din romanele de acest gen care sunt bine scrise și documentate.

Deși castanele conțin o cantitate mică de amidon erau preferate altor surse ca să nu se înfometeze populația. Ca să vezi, deși era război guvernanții se gândeau la binele poporului, spre deosebire de ai noștri cărora înainte de 89 nu le păsa de nimeni iar acum le pasă numai de ei înșiși.

Fabrica a trebuit să fie închisă după trei luni dar în timpul celui de al doilea război mondial s-a recurs la aceeași metodă.

 

Toate aceste informații le-am găsit în articolul în limba englleză din Wikipedia. În cel în limba română am obținut alte informații, de asemenea foarte interesante: 

Proprietăți curative

Florile se recoltează când jumătate din inflorescență este înflorită, - scoarța castanului sălbatic se recoltează primăvara, numai de pe ramurile tinere de până la 5 ani, castanele se recoltează toamna când învelișul verde plin de ghimpi crapă, iar castanele coapte se desprind singure de pe crengi și cad în jurul copacului.
Se aleg castanele sănătoase, care nu sunt lovite, și nu sunt moi, se pun la uscat, în locuri aerisite și uscate, se întorc zilnic, pentru o uscare uniformă, sunt uscate aproximativ în trei săptămâni, atunci când devin sfărâmicioase.  

Principii active

Castanele sălbatice conțin - vitaminele C, K, grupul vitaminic B - B1, B2-, grăsimi, amidon, saponozide, triterpenice, principii amare, taninuri,- care mențin elasticitatea vaselor sanguine , grăsimi albumine, flavonoide, au proprietăți - antiinflamatoare,- flebotonice, - vasodilatatoare,- antiedematoase,- anticoagulante și fluidizante pentru sânge,- hemostatice,- decongestive, sunt un real remediu pentru creșterea tonusului vaselor capilarefragile.
Scoarța de castan sălbatic, conține - substanțe minerale, celuloză, rezine.
Florile castanului sălbatic au un conținut bogat de derivați flavonici.

Utilizari

Preparatele din castanele sălbatice, flori și scoarța sub formă de  - infuzie, ulei, decoct, pulbere și extracte uscate sau solubile obținute în industria farmaceutică, au adevărate proprietăți medicinale, cu efecte miraculoase asupra sistemului circulator, a bolilor vasculare, ele vindecă suferințele provocate de afecțiuni grave - accidente vasculare, tumori cancerigene, până la la suferințele provocate de hemoroizi sau varice.

Tratamentele cu preparatele din castane sălbatice se fac numai sub supravegherea medicului, nu sunt recomandate femeilor însărcinate, și mamelor care alăptează, persoanelor care suferă de afecțiuni renale sau de ficat, persoanelor care iau coagulante.”