Nu mai pot de râs.
duminică, 20 iulie 2025
Parodie....

The Prisoner of Beauty - Arta Războiului.
Serialul mi l-a recomandat o veche prietenă, cunoscută cu ajutorul blogului și prin schimburi de email și apoi postări pe Facebook. Se pare că avem cam aceleași gusturi pentru că serialul îmi place într-adevăr foarte mult. Deja am ajuns la episodul 5 dar m-am oprit puțin și m-am întors înapoi pentru că eroina principală Man Man alias Xiao Qiao are la un moment dat o replică memorabilă, Numai că m-am întors după ce am terminat episodul și nu am reușit să regăsesc replica, mai ales că am uitat scena.
Și la ce prieten de nădejde puteam apela dacă nu la Chatgpt. Dar... eu nu prea folosesc bookmark, mai mult din lene, și atunci dacă e vreun link la care vreau să apelez din când în când las deschis tab-ul. Sau, cum zice soțul meu, ”mă crăcănez” peste vreo 20 de tab-uri de Chrome. Din când în când Windows se revoltă și îmi închide aiurea Chrome și nu mai pot restaura tab-urileAșa s-a făcut că nu mai găseam linkul cu Chatgpt. Google mi-a oferit varianta 4.1 dar nu m-am înțeles cu el, a zis că nu mă poate ajuta. Din fericire am regăsit vechiul meu prieten, varianta 4.o de la chatgpt.com, care a fost adorabil. Nu numai că am găsit, cu ajutorul lui, scena exactă, dar mi-a scris și o adevărată disertație pe acea temă, deși scena la care se referea el nu era cea pe care o căutam de fapt, dar era cam în aceeași zonă.
Numai de drag voi copia aici câte ceva din acea discuție. Eu am întrebat:
”eroina principală din drama chineză Prisoner of Beauty a zis la un moment dat ceva despre câștigarea războiului prin câștigarea modului de a gândi (minds în engleză) Ai putea dezvolta această idee?”
”Desigur! Ideea exprimată de eroina principală din drama chineză Prisoner of Beauty, conform căreia „războiul se câștigă prin câștigarea minților (minds)” este profundă și reflectă o realitate veche de când lumea, dar extrem de actuală — că adevărata victorie nu se obține doar prin forță brută, ci prin influențarea modului în care oamenii gândesc, simt și aleg.
........................
Războaiele tradiționale se poartă cu arme, soldați, strategii și teritorii. Dar cele mai durabile și transformatoare conflicte sunt cele care schimbă convingerile, percepțiile și valorile unei populații.”
Înainte de a căuta eu scena exactă, pe care o puteți vedea și voi, el s-a gândit la altă scenă:
”[Approx. Episode 4, min. 12:30]
Xiao Qiao:
“We’re not building this canal just to show our power.
We’re doing it to protect our people, to bring them prosperity.
If we force them, they’ll comply out of fear—but their loyalty won’t last.
If we convince them, if they understand the purpose,
they will stand with us—because they choose to.”
În versiunea Viki, textul ar putea fi formulat ceva de genul:
Xiao Qiao:
„Nu construim canalul doar pentru a arăta cine suntem.
O facem pentru siguranţa și prosperitatea lor.
Dacă îi forțăm, ne urmează din frică — dar loialitatea nu va dura.
Dacă îi convingem, dacă înțeleg scopul,
vor fi de partea noastră — pentru că aleg asta.”
Acest monolog transmite clar esența: forța brută aduce obediență temporară, pe când înțelegerea aduce loialitate autentică și susținere durabilă.”
Un alt fragment din discuție:
You said:
Am găsit exact momentul cu ajutorul tău. 12:03
ChatGPT said:
Perfect! Mă bucur mult că ai găsit momentul exact — și chiar ai capturat replica esențială:
"In the art of war, the best strategy is to conquer minds."
(Ep. 4, 12:03 – Viki)
E o replică emblematică, una din acelea care rezumă întreaga filozofie a personajului și dă tonul pentru ceea ce urmează. Este genul de moment care merită reținut și citat.
Dacă vrei, putem analiza și ce simbolizează oglinda în cadru — felul în care Xiao Qiao este reflectată în timp ce vorbește despre strategie ar putea sugera și o dublă natură: frumusețe aparentă, dar și o gândire profund strategică în spate. Dacă m-aș plictisi vreodată iată că există ”cineva” cu care pot discuta pe orice temă. Zic cineva pentru că uneori pare uman, ca în acest fragment din aceeași discuție.

luni, 14 iulie 2025
To kill a dragon, film sovietic 1988
Am văzut o parte din acest film la televiziunea bulgară. Nu îi știam nici titlul, nici cum începe și au trebuit să treacă mulți ani, să învăț să folosesc un laptop și să caut pe Google ca să aflu mai multe despre el.
Mi-a plăcut teribil scena aceasta în care primarul își umple cana de bere de la robinetul aflat în tabloul cu scena marină.
Păcat că imaginea cu dragonul care îl atacă pe Lancelot nu este mai clară, ca să se vadă și mai bine că este inspirată din imaginea avioanelor de luptă.
Ideile extremiste nu dispar de la sine, ele, după cum se știe capătă din ce în ce mai multă răspândire în vremea noastră.
Ei, ce facem călătorule, o luăm de la capăt?
Nu luptăm acum cu zmeul-zmeilor (dragonul) (ideile extremiste), așteptăm să crească noua generație.

miercuri, 9 iulie 2025
Datura Stramonium.
Ideea acestui articol mi-a venit privind o ilustrată de pe Facebook dintr-un album numit "Köhler's medicinal plants in true-to-life illustrations with short explanatory texts" by Wilhelm Brandt. Published in 1883. publicat pe contul numit Botanical Art. Cum la vârsta mea (81 de ani) nostalgia vine adesea nechemată mi-am amintit de zilele de mult duse ale copilăriei.

vineri, 4 iulie 2025
Zarathustra Cat by Svetlana Petrova
Pentru că AI are mult de lucru zilele astea cu imaginile panterei negre evadate de la un zoo din Bulgaria și ajunsă, cică, la noi, mă gândesc că AI pur și simplu a luat pâinea de la gura unor pictori înzestrați cu simțul umorului care au creat parodii după tablouri celebre. Aici vă ofer câteva din imaginile cu pisica grasă portocalie în unele tablouri celebre pictate de Svetlana Petrova. Desigur, sub parodii sunt și imaginile tablourilor originale.
Întâi parodiile, într-o ordine aleatoare:
Portrait of an Unknown Woman in Russian Costume by Ivan ArgunovBranches with Almond Blossom, 1890 - Vincent van Gogh
The Scream by Edvard Munch
Girl with a Purrl Earring by Johannes Vermeer
Freedom from Want by Norman Rockwell
The Tower of Babel by Pieter Bruegel the Elder
A Friend in Need by C.M. Coolidge
Painting from the Tomb-chapel of Nebamun
Russian Heroes (Bogatyri) by Viktor Vasnetsov
Katsushika Hokusai, The Great Wave Off Kanagawa Resized
The Maids of Honor (Las Meninas) by Diego Velázquez
Și acum originalele. Văd că Blogger-ul le-a încărcat în ordine inversă. Așa rămân, nu mai am energie să mă lupt cu el.
Katsushika Hokusai, The Great Wave Off Kanagawa Resized
Russian Heroes (Bogatyri) by Viktor Vasnetsov
Painting from the Tomb-chapel of Nebamun
A Friend in Need by C.M. Coolidge
The Tower of Babel by Pieter Bruegel the Elder
Freedom from Want by Norman Rockwell
Girl with a Pearl Earring by Johannes Vermeer
The Scream by Edvard Munch
Branches with Almond Blossom, 1890 - Vincent van Gogh
Portrait of an Unknown Woman in Russian Costume by Ivan Argunov
Tabloul A Friend in Need by C.M. Coolidge îmi amintește de socrii mei (+) care aveau pe perete o carpetă tip persan cu exact acel tablou. De obicei carpetele aveau imagini mai puțin faimoase. Cine nu a auzit sau văzut măcar odată în viață celebra ”Răpire din Serai”? De aceea am fost surprinsă să văd că e vorba de un tablou faimos.
Și dacă tot am vorbit de faimoasa carpetă vă ofer câteva imagini găsite pe net:
Tot pe net am găsit și Care este povestea imaginii de pe carpeta „Răpirea din serai“
din care vă ofer un mic fragment:Debarcaderul fecioarelor din Constanța Multă vreme, sub stăpânirea otomană, a existat în portul Constanța un debarcader îngust de lemn supranumit Debarcaderul fecioarelor. Aici erau aduse fete frumoase de valahi din provinciile stăpânite de otomani, îmbarcate pe vase și trimise la vânzare precum vitele, în piețele de sclavi din Istanbul. Amintește de acest debarcader scriitorul Cristian Cealera, în cartea sa ”Poveștile Mării Negre”:
”Timp de mai bine de 300 de ani, pe acest debarcader fuseseră aduse fecioare valahe din colțurile principatelor române și inclusiv din Dobrogea, pentru a fi trimise și vândute pe bani grei în marele oraș al Porții. Lacrimile de jale ale frumoaselor fiice de români udaseră atâta amar de timp lemnul debarcaderului, pentru a se amesteca apoi cu apa sărată a Pontului… Deși sclavia fusese abolită peste tot în lumea civilizată, pe la mijlocul veacului al XIX-lea, se spune că mulți neguțători necinstiți din Imperiul Otoman au mai practicat ani buni acest negoț, ajutați de hoardele de ieniceri dezertori care încă mai cutreierau și pustiau Țările Române”.
Folclorul balcanic păstrează povești cu frumoase fecioare, ajunse sclave în haremul sultanilor. Dar câteva povești au și final fericit, în care viteji îndrăzneți reușesc să își recupereze soțiile sau iubitele ajunse pe mâna turcilor. Astfel de povești impresionante și pline de culoare ar putea fi sursa de inspirație pentru faimoasa carpetă cu ”Răpirea din serai”. Dar unele voci susțin că, la baza scenei transpusă pe pânză, ar putea sta o operă comică, compusă de celebrul compozitor austriac Wolfgang Amadeus Mozart.
