miercuri, 30 octombrie 2013

Pomul cu iedera

Pentru MIhaiela, Suzeta, Adriana si cine mia binevoieste sa imi viziteze blogul.

Cred ca nimic nu e mai frumos in toamna noastra citadina decat iedera cand i se inrosesc frunzele. Si am noroc sa am in fiecare zi ocazia sa admir privelistea unui copac in care s-a catarat iedera, alcatuind un soi de tablou foarte reusit.







Caras de Delta Dunarii Partea II

Astazi (29 Octombrie 2013) am avut o zi grea. Acu, o luna au venit cei de la GDF CONFORT, cu care asociatia noastra de locatari are un contract de maintenanta , sa verifice gazele. Au zis ca avem o scurgere de gaze, m-au intrebat daca simt miros de gaze. Mercaptanul se stie ca are un miros extrem de puternic si neplacut, e de ajuns un volum de 1:1 000 000 ca sa fie decelat. In plus de la lucrul in laborator am ramas cu o sensibilitate olfactiva mai acuta.

Nu, n-am simtit nici un fel de miros de mercaptan. Au zis ca trebuie schimbata garnitura, am semnat actele si au plecat. Dar dupa aceea de cate ori spalam aragazul simteam un miros din ce in ce mai pregnant de gaze, mai ales in ultima saptamana, dar am pus asta pe seama lucrarilor de renovare de la vecinii de jos.

Cand s-a intors sotul meu din expeditia de pescuit si i-am spus s-a enervat f tare. El montase racordul buclucas cand am schimbat aragazul, a ales special unul de otel ca sa tina mai mult si facuse o treaba trainica, asa cum stie el. Mi-a zis sa fac ce stiu sa rezolv problema , pt ca nu trebuia sa ii las sa intre in casa...Oamenii venisera pentru tot blocul, nu doar pentru noi...

Deci dimineata am anuntat serviciul de urgenta la GDF. A venit omul, s-a uitat, era sparta piulita de la racord. A sigilat robinetul sa nu mai putem folosi gazele si m-a ajutat sa iau legatura cu cei de la Confort.

Ca sa nu mai lungesc povestea, a venit cel de la Confort, a desigilat, a pus un racord de plastic si acum am de palta 159 de lei. in doua transe. Cica ar fi putut sa ma taxeze cu 228, platibili pe loc, intr-o singura transa, dar fiindca i-am amenintat ca reclam la OPC ca au defectat intentionat ca sa ne scoata bani din buzunar, au taxat la minimum.

Sotul meu e in continuare nervos...


Dupa ce s-a schimbat racordul de la gaze, am pregatit cei mai mari carasi prinsi de sotul meu pentru pus la cuptor. Ieri i-am crestat, i-am uns cu putin ulei ca sa nu se lipeasca de hartia de copt, i-am frecat cu un amestec de condimente cumparat de la Cora, si i-am lasat in frigider pana azi, sa se parfumeze si sa se sareze. Daca nu se rezolva rapid cu gazele ne-ar fi parfumat casa de trebuia sa plecam din ea.

Am intins cu o paleta de silicon un strat de smantana, am presarat seminte de susan, am taiat felii o lamaie si am aranjat estetic feliile pe peste, am pus pe ele jumatati de rosii cherry si am ornat cu cateva capere. Am dat la cuptor la foc potrivit pentru 20 de minute, apoi la foc mai redus inca 15 minute, ca sa se patrunda bine.



Dupa ce i-am scos din cuptor au aratat asa:




Caras de Delta Dunarii Partea I

Sotul meu a fost plecat o saptamana in Delta. A mai fost in destule expeditii de pescuit, dar de cele mai multe ori trebuia sa contribuie cu peste la masa comuna (ca si ceilalti, dealtfel) si se intorcea cu o prada cam modesta. Am povestit pe fb ce s-a intamplat cand s-a intors, asa ca acum fac numai oficiul de copy-paste:

Sotul meu s-a intors de la pescuit...De data asta a adus si peste...mult...
Nu a mai fost obligat sa il manance pe loc

Dar avem noi o conventie: iti place sa il prinzi, sa iti placa si sa il cureti...

Dar mi-a fost mila de el...Dupa ce l-a desolzit l-am ajutat si eu la dezmatat, pana cand el mi-a demonstrat ca treaba merge mai repede daca foloseste o foarfeca ramasa de la una din trusele de prim ajutor de pe masina (se schimba trusele astea cam ca chilotii, cat de des se poate) si nu cutitul, si l-am lasat sa demonstreze pana cand s-au terminat toti pestii...






Am invatat de la TV ca e mai bine sa fie crestat marunt ca sa nu ne inecam cu oasele...E o idee excelenta in situatiile in care avem pesti ososi; cei cartilaginosi, cum e somnul, nu au nevoie de asemenea tratament....

L-am gatit la gratar, "en papillotte" adica l-am uns cu f putin ulei, am presarat un amestec de condimente cumparate vrac de la Cora (habar n-am ce contine, dupa aspect ceva boia, boabe de mustar si multa sare, si inca ceva aromat, n-am putut identifica ce) si l-am infasurat cum se vede in hartie de copt. Am un gratar de fonta tip tigaie patrata...

Omul care are grija de casa mamitei ne-a daruit niste malai adevarat, "din care se face mamaliga vartoasa, de sa sara pe masa".

Atat doar ca eu nu stiu sa fac mamaliga vartoasa, numai de cea pripita, dar a fost buna si asa.


Mai jos puteti vedea Placinta de mere dietetica, in aluat foietaj Bella (vecinii nostri bulgari sa traiasca) indulcita cu indulcitor praf Diamant (sorbitol si zaharina, nu se poate consuma prea mult ca ne apuca burta, dar ies niste dulciuri exceoente) aromata cu Five Spices (Anason stelat, Scortisoara, Fenicul, piper, Cuisoare) si imbogatita cu multe nuci date prin masina speciala (stiti ca a fost recolta bogata).. Foaia de deasupra am uns-o cu ulei de masline Pomace...Daca va fi o data viitoare voi folosi foi tip Fillo (adica din cele subtiri), si imi voi prepara singura Five Spices (am toate ingredientele necesare) pentru ca cele aduse de fiica mea din Irlanda s-au terminat.

Am fost criticata aspru de una dintre prietenele mele de pe fb...ca pe ea a invatat-o Petrisor ca placinta de mere e doar cu mere si scortisoara, ca se face cu zahar (sau fara) ca cea facuta de mine sigur nu e buna...Ce mai, daca mancarea nu e traditionala si daca se amesteca bucatariile intre ele mancarea e cah...De influiente frantuzesti, turcesti, grecesti, si de care or mai fi in bucataria noastra traditionala se pare ca n-a auzit in viata ei.

duminică, 27 octombrie 2013

Nucile si...Nevestele Disperate...

Multa vreme in curtea noastra nu au existat nuci. Mamita stia sa faca niste prajituri si torturi cu nuci, ba chiar si cozonaci, de ne lingeam pe degete de bune ce erau...Partea proasta e ca nucile le cumpara din targ, mici si costelive, si cadea pe noi, fetele, magareata sa le spargem si sa extragem, cu f multa greutate, miezul...Adica mai mult pe mine, ca eu eram mai mare cu 5 ani decat sora mea...Fiind un copil destul de ascultator mi se parea firesc sa execut ordinele date (nici vorba de sentimentul ca trebuie sa ne ajutam unii pe altii, mamita era adepta educatiei de tip nemtesc, mai rigida si mai autoritara) si n-am dat niciodata rasol.

Intr-un timp in curtea vecina a crescut un nuc inalt si falnic, care avea nuci cu coaja subtire si miezul plin, dar l-au taiat, nu insa inainte ca coirile sa scape nucile furate prin curtea noastra, mai ales in vie, de unde mamita transplanta puietii rasariti in alte parti ale curtii, incat acum nici nu mai stiu exact cati nuci avem.

Nucile le aduna saracuta cu multa grija, le punea la uscat si ni le dadea noua. Eu multa vreme am fost suparata ca l-a pus pe tatitu sa bata nucii cu o prajina f grea de fier, apoi a urmat culesul viei cu efortul stiut de carat si ridicat cosuri si astfel pe la inceputul lunii octombrie mereu ne intristam amintindu-ne ca el in 1987 s-a prapadit, incheind o serie de decese in familie.

Anul trecut insa am avut o surpriza, casa fiind practic parasita pentru ca noi ne ducem f rar pe acolo sobolanii au spart podeaua de beton din baie si au jucat tontoroiul mancand ce au gasit: sapun si pasta de dinti, dar n-au reusit sa roada si usile care ii desparteau de nuci. Ca sa nu se intample asta am dus nucile afara, intr-un sopron, si data urmatoare nu am mai gasit acolo nici coaja de nuca, le carasera pe toate, ei stiu unde. 

Anul acesta cred ca se vede cu ochiul liber prin piete si la magazine ca s-a facut recolta record de nuci, sunt peste tot, la preturi convenabile. Noi am avut noroc cu furtuna care le-a dat jos, incat nu a mai fost nevoie sa batem nucii, doar le-am adunat...pretul a fost o cumplita febra musculara.

Toate bune si frumoase, dar nucile nu se sparg singure. In alti ani le spargeam in fata televizorului, Napoleon scria pe mine, pentru ca in acelasi timp ma uitam la TV. Anul trecut nu le-am prea spart, pentru ca stiam ca aveam soareci in casa mamitei (sobolanii au venit mai tarziu) si am pus otrava iar sora mea, Dumnezeu sa o ierte si sa o odihneasca, m-a speriat ca s-ar putea sa se fi otravit si nucile.

Nu-i vorba ca si activitatea intensa de pe fb e mare consumatoare de timp, deh, socializarea cere si ea sacrificii...Dar anul acesta era pacat sa lasam nucile sa se rancezeasca, mai ales ca ele au iod necesar pentru tiroida mea lenesa, magneziul care ne tine tineri si lungeste viata si ulei care reduce colesterolul daunator...

Iacata, numai beneficii, daca lasam la o parte faptul ca risc sa imi creasca iar greutatea spre suta de kile. Deci sparg nuci intr-o veselie (si le mananc la fel) in fata TV, taman cand pe Diva se transmite serialul Neveste Disperate. Si cum am vazut seria intai fara sa sar vreun episod, sunt destul de fmiliarizata cu locatarele si locatarii de pe Aleea Glicinelor (Wisteria Lane). Asa ca ma uit destul de atenta la serial, ca o nevasta disperata ce sunt.










sâmbătă, 26 octombrie 2013

Phil Collins - Another Day In Paradise ...Alta zi in Paradis

De cate ori nu am trecut nepasatori sau agasati pe langa cersetori..Sigur, nu putem ajuta pe toti nenorocitii lumii si adesea un gest de caritate e inutil sau chiar, de ce sa nu recunoastem, daunator. Dar nimeni nu ne  impiedica sa ne fie macar mila.

In zilele cainoase de iarna, cand afara e ger sau viscol ii multumesc lui Dumnezeu ca am un acoperis deasupra capului si o casa in care am caldura si ma gandesc la nenorocitii care traiesc pe strazi, si ma rog sa-si gaseasca si ei undeva un adapost cat de modest, sa nu moara de frig...

Pentru ei, pentru acesti batuti de soarta caminul nostru, oricat de modest, e ca un Paradis, si fiecare zi petrecuta e o zi in Rai...

Sigur, pentru cei care si-au facut din cersit o meserie, pentru cei care exploateaza compasiunea si caritatea oamenilor, pentru cei care ne tarasc numele in noroi in Europa si chiar in intreaga lume, NICI O MILA!

O sa traduc versurile acestei balade cutremuratoare interpretata de Phil Collins

She calls out to the man on the street
"Sir, can you help me?
It's cold and I've nowhere to sleep,
Is there somewhere you can tell me?"


Ea il cheama pe omul de pe strada
"Domnule, ma poti ajuta?
E frig si nu am unde sa dorm,
Ai putea sa imi dai o adresa?"

He walks on, doesn't look back
He pretends he can't hear her
Starts to whistle as he crosses the street
Seems embarrassed to be there

El trece mai departe, nu se uita inapoi
Pretinde ca nu a auzit-o
Incepe sa fliere cand traverseaza strada
Pare incurcat ca se afla acolo.

Oh think twice, it's another day for
You and me in paradise
Oh think twice, it's just another day for you,
You and me in paradise


Gandeste-te de doua ori
Pentru mine si pentru tine e doar o alta zi in Paradis
Gandeste-te de doua ori
Pentru mine si pentru tine e doar o alta zi in Paradis

She calls out to the man on the street
He can see she's been crying
She's got blisters on the soles of her feet
Can't walk but she's trying


Ea il cheama pe omul de pe strada
El poate sa o vada ca plange
Ea are basici pe talpile picioarelor
Nu poate sa mearga dar incearca.

Oh think twice...Oh think twice, it's another day for
You and me in paradise
Oh think twice, it's just another day for you,
You and me in paradise


Gandeste-te de doua ori
Pentru mine si pentru tine e doar o alta zi in Paradis
Gandeste-te de doua ori
Pentru mine si pentru tine e doar o alta zi in Paradis

Oh lord, is there nothing more anybody can do
Oh lord, there must be something you can say


O, Doamne, chiar nimeni nu poate face nimic
O, Doamne trebuie sa fie ceva sa ne spui

You can tell from the lines on her face
You can see that she's been there
Probably been moved on from every place
'Cos she didn't fit in there


Poti sa spui dupa ridurile de pe fata ei,
Poti sa vezi pe unde a tot fost
Probabil a fost data afara de peste tot
Pentru ca nu e loc pentru ea nicaieri

Oh think twice...Oh think twice, it's another day for
You and me in paradise
Oh think twice, it's just another day for you,
You and me in paradise


Gandeste-te de doua ori
Pentru mine si pentru tine e doar o alta zi in Paradis
Gandeste-te de doua ori
Pentru mine si pentru tine e doar o alta zi in Paradis

Dealungul anilor am facut, de cate ori am avut ocazia, poze cu cersetori sau boschetari, in Bucuresti, Cork, Dublin sau Paris, dar sunt risipite  prin multele mele foldere si nu am rabdare sa le caut, pentru ca folderele sunt arhivate luand drept criteriu data in care au fost facute pozele, si rareori tema lor. Si atunci am apelat la cea mai comoda solutie, desi nu chiar cea mai sigura, am luat poze de pe net:








Dupa sacosa e foarte probabil ca persoanele acestea provin din Romania.
Iata si RUSINEA LUMII, cei care ne fac de ras pretutindeni. Poza a fost publicata in ziarul britanic de prestigiu The Telegraph in 15 mai 2012. Am sa copiez o parte din articol dar n-am sa traduc, pentru ca fiecare stie foarte bine despre ce e vorba, cum se instaleaza ei in cartiere de lux si devin o sursa de infectie si de poluare de tot felul pentru rezidenti.

Gangs of homeless Romanian beggars move into London's Park Lane


Gangs of homeless Romanian beggars sleeping rough are turning one of London's most expensive street into a 'disgusting health and safety hazard', it was claimed today.

The group of around 50 beggars set up camp on the grassy central reservation of Park Lane after being moved on from nearby Marble Arch several days ago.
Local workers say the group, aged between 30 and 60, spend the afternoons gambling and drinking at the edge of Mayfair.
One end of the central reservation, opposite an exclusive Aston Martin dealership, has been turned into a rubbish dump. Empty beer bottles, cigarette packets, half eaten food and clothes littered the grassy area, just a stone's throw from London's most exclusive homes and hotels.
Two police vans were parked in Marble Arch this morning, while a small group of six Eastern Europeans sat nearby with several large black bags.
When approached to ask if they lived there, one woman started waving her arms angrily screaming abuse.
Unii spun sinceri ca o sa-si ia bere din bani primiti. Mi s-a intamplat si mie in Piata Veteranilor sa imi ceara unul bani de bere...si i-am dat...
Exista si anunturi umoristice, ca cel de mai sus, in care omul zice, intre altele, ca tot nu citeste nimeni ce scrie acolo.

In poza de mai sus, pe langa ideea, corecta de altfel, ca unii cersesc ca sa se drogheze si pot sa moara din cauza unei supradoze, se recomanda sa se recurga la organizatiile de caritate pentru ca ele sa ii ajute pe nefericiti. Problema cu aceste organizatii, oriunde in lume, este ca un procent foarte mic din banii stransi ajunge la cei in nevoie, restul se cheltuie pe administrarea organizatiei si pe reclame, cum e cea pe care o vedeti.

Si acum voi insera videoclipul care m-a impresionat atat de mult.